Filiala Botoșani a PNL, partidul preluat de Valeriu Iftime la mijlocul acestui an, suferă pierderi după pierderi de capital uman, atât înainte, cât și după alegerile din 9 iunie.

Dacă înainte de alegerile locale pierdea nu mai puțin de 12 primari din comunele din județul Botoșani, primari aflați acum în barca PSD, astăzi, nu mai puțin de zece lideri ai Biroul Politic Municipal al PNL Botoșani au demisionat.

Alături de Daniel Câșlariu, care și-a anunțat demisia încă de ieri, pe lista demisionarilor se află Cristian Alexuc, Daniel Condurache, Andreea Ursu, Iulian Rotaru, Florin Acsinte, Constantin Ispir, Alina Ignat, Liviu Mihalache și chiar prim vicepreședintele Ștefan Silion.

În această toamnă demisia celor zece membri ai Biroului Politic Municipal al PNL este cel mai dur atac față de politica liberalilor de la nivel local, unde, în afară de obținerea funcției de președinte al C.J. Botoșani de către Valeriu Iftime, liberalii lui Ciucă par să piardă teren pe toate fronturile.

În zilele de 10 și 11 septembrie 2024, polițiștii locali din cadrul Compartimentului Activitate Comercială au desfășurat acțiuni punctuale în piețele de pe raza municipiului Botoșani, cu scopul de a verifica modul în care comercianții, producători agricoli de legume și fructe, precum și persoanele juridice care desfășoară astfel de activități respectă legislația privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor agricole, precum și regulamentul de organizare și funcționare a piețelor.

În parcările adiacente piețelor, s-a urmărit prevenirea și constatarea faptelor de comercializare a produselor agricole direct din autovehicule.

Astfel, în parcarea din str. Armeană nr. 2 au fost surprinse 13 persoane în timp ce comercializau struguri direct din autoutilitare. Având în vedere cele constatate, polițiștii locali au dispus măsuri de sancționare conform prevederilor art. 32, lit. g din H.C.L. nr. 292/2017 – Regulament de organizare a circulației rutiere pe raza municipiului Botoșani, cuantumul amenzilor fiind de 4800 lei.

“Potrivit art. 32 lit. g) din actul normativ mai sus amintit este interzisă vânzarea oricăror produse, pe suprafeţele destinate circulaţiei pietonilor, parcărilor cu plata şi trotuarelor aferente sau direct din vehicule fără acordul Primăriei municipiului Botoşani, fapta fiind sancționată cu amendă de la 100 lei la 400 lei”, a transmis Poliția Locală Botoșani, într-un comunicat.

Vara 2024 este cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în România, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vara acestui an a fost cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius, relatează alba24.ro.

În cadrul unei caracterizări climatologice, ANM a precizat faptul că luna august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).

Potrivit meteorologilor, fenomene extreme au fost înregistrate în localitățile Ampoița și Meteș din comuna Meteș. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni, de 3 – 3,5 cm.

Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România

Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012. Atunci, temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 grade Celsius, arată raportul emis de ANM.

În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare.

Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 grade Celsius la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 grade Celsius la Alexandria.

Cele mai mari valori, peste 26 grade Celsius, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.

Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 grade Celsius în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania.

Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 grade Celsius. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).

Zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius

Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 grade Celsius ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane.

Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei.

Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15.

Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.

În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării. Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022.

Potrivit ANM, totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.

Zile caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius

Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 grade Celsius) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile.

Un număr de zile cuprins între 11 – 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana.

În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.

În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile, iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 – 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 – 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.

Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România. Nopți tropicale

Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 grade Celsius) s-au înregistrat între 20 – 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 – 20 de nopți în centrul Dobrogei.

Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.

La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți).

Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 – 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.

În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți, iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010.

Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 – 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 – 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.

Două valuri de căldură înregistrate în luna august 2024

În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă.

Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 grade Celsius.

Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului.

Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,4 grade Celsius. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 – 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023.

Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.

Precipitații și fenomene extreme

Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării. Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane.

Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm.

Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).

August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania.

Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior.

Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.

Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (comuna Luica).

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 8 din 2024. Reţin din „Coduri pe culori”, editorialul semnat de Horia Gârbea: „Între timp ni s-a vestit că suntem pe ultimul loc în UE la disciplina „lectură”, cu doar  30% din cetăţeni care au citit cel puţin o carte pe an. Am luptat pentru penultimul loc cu insula-stat Cipru. (…) Cineva ar putea spune că lectura din cărţi e un lux şi că, la urma urmei, avem atâtea reviste literare la preţuri accesibile, ba chiar şi gratis, pe internet şi la acest capitol îi putem rupe fără îndoială pe cititorii ţărilor surori”;

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 8 din 2024. Gabriela Didin – Stroe vine cu un eseu care are ca temă „principiul dezintegrator al personajelor”. Reţinem ideile principale ale acestui principiu: 1. „dezintegrarea personajelor se manifestă prin tehnica sfărâmării identităţii”; 2. „implică decăderea personajului, dualitatea sa şi asumarea, ca act izbăvitor al unor obsesii”; 3. „personajul unui roman psihologic e construit din numeroase măşti, cu scopul dizolvării persoanei”; 4. „în cele mai multe cazuri, principiul dezintegrării include revenirea personajului la starea / „forma” iniţială”; 5. „în general, procesul dezintegrării unui personaj literar presupune existenţa unui element catalizator şi a unui „instrument”;  6. „naratorul „vorbeşte” despre atomul spiritual ca expresie a echilibrului dintre două energii şi două principii congruente”; 7. „principiul dezintegrator stabileşte limitele personajului, un tip de personaj aflat la graniţa dintre personajul obiectiv şi cel modern”; 8. „dezintegrarea actanţilor marchează pătrunderea literaturii pe tărâmul filosofiei şi al ştiinţei, acceptarea coordonatelor fluxului conştiinţei, introducerea teoriilor psihanalitice şi metempsihotice, totul într-un climat de orientare experimentală ai cărui vectori corelativi sunt decentralizarea şi reconstrucţia sinelui”; 9. „metoda dezintegrării personajului se circumscrie, sub multe aspecte, teoriei fractalilor (fractal provine din latinescul „fractus” derivat din verbul „frangere” = „a sparge”, „a rupe în bucăţi”, „a zdrobi”) şi a fost propus, în 1975, de matematicianul Benoît Mandelbrot”; 10. „importanţa principiului dezintegrator constă în stabilirea conturului care a stat la baza personajului problematic a cărui dezintegrare se produce sub semnul înnoirii concepţiei despre existenţa personajului şi despre scriitura romanescă”; 11. „din punct de vedere alegoric, principiul dezintegrator în construcţia personajelor poate fi comparat cu procesul destrămării şi cel al reţeserii pânzei Penelopei”. Autoarea face un studiu de caz pe romanele lui Liviu Rebreanu.  Las cititorilor revistei plăcerea  de a descoperi cum dezintegrează Rebreanu personajele.

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 8 din 2024. Horia Gârbea  scrie exact 20 de rânduri despre cartea lui Gellu Dorian, „EL sau ieşirea din ramă”(Editura  „Charmides”): „Cine este EL, personajul misterios (poza de pe copertă este voit neclară) care ne vorbeşte în/din volumul lui Gellu Dorian? Ne dăm seama repede că este poetul însuşi care ne atrage atenţia şi nu vrea să folosească de această dată persoana întâi.  O altă posibilă interpretare este că EL reprezintă Divinitatea care îi scrie în fiecare zi poetului o scrisoare sau cel puţin aşa pretinde poetul. Pe coperta a patra avem un fel de haiku. Aceste, în loc să ne lămurească, ne bagă şi mai tare în ceaţă.  Titlul este „Dor – (Y)an(g)”, va să zică numele poetului conţine substantivul DOR (conotaţiile sunt evidente) şi vocabulele YIN- YANG. Cititorul trebuie să se predea. Poetul Gellu Dorian (Yang) este şi romancier şi dramaturg, versurile sale sunt abundente, un şivoi care se revarsă peste lume, ca şi paginile de proză şi teatru.  În mod cu totul nescontat, volumul acesta este extrem de redus ca spaţiu. „Prin el se aşează EL”,rosteşte poetul. Alt poem este şi mai succint dar şi mai criptic: „Atât / şi / numai atât. / Este / EL”. Poetul face un oarecare abuz de aceste afirmaţii pe care le vrea apoftegmatice. Ilustraţiile de Nora Dorian oferă imaginea unui demiurg fără chip care are în loc de figură o oglindă care nu oglindeşte pe nimeni. Ca şi din versuri, din imagini nu putem distinge faţa pe care noi, muritorii, nici n-o putem vedea.  Poetul caută să se apropie de ea sau să ne convingă de faptul că n-o vom zări vreodată”.