O cometă care nu s-a mai apropiat de Pâmânt de foarte mult timp, pentru că ultimii care au privit-o au fost oamenii de Neanderthal, acum 80.000 de ani, poate fi văzută în aceste zile pe cerul României. Mai multe fotografii realizate de Ioan Lăpăduș, care au fost postate online, pe Facebook, arată imagini absolut fabuloase.

Cometa poate fi văzută începând cu ora 19 înspre partea de cer în care a apus Soarele. Nu departe de orizont se va vedea, pe măsură ce se întunecă, un astru foarte strălucitor punctiform care este planeta Venus.

În dreapta și sus față de Venus se va vedea un astru mai puțin strălucitor ca o linie difuză cu un capăt mai strălucitor, care este cometa.

„Strălucirea cometei scade, așa că priviți cât mai repede cu putință”, spun specialiștii de la Observatorul Astronomic, citați de alba24.ro.

Ioan Lăpăduș a răspuns în comentarii unei întrebări legate de ora la care se vede cel mai bine.

”Pe la ora 19:00. Dar cel mai bine se vede după ce se întunecă de tot. După ora 20:00. La început se vede șters, slab apoi din ce în ce mai clar. După ora 21:00 apune. Deci fereastra este destul de scurtă a transmis acesta.

Publicitate

Cometă pe cer la Alba Iulia. Foto: Ioan Lăpăduș

”Cometa C/2023 A3 Tsuchinshan-ATLAS și-a făcut apariția și deasupra orașului Alba Iulia. Chiar deasupra dealului Mamut, dacă te uiți dinspre Ciugud.

Vizibilă în această perioadă și cu ochiul liber, trebuie doar să aștepți să apună soarele și să fie cerul senin” a scris el pe Facebook.

Ce este și de unde vine C/2023 A3

Cometa Tsuchinshan-ATLAS a fost vizibilă ultima dată de pe Pământ atunci când pe planeta noastră încă trăiau oamenii de Neanderthal, potrivit Agerpres.

C/2023 A3 (Tsuchinshan-ATLAS) este o cometă descoperită în ianuarie 2023, prin colaborarea dintre două observatoare astronomice: Observatorul Purple Mountain (cunoscut și sub numele de Tsuchinshan) din China și ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System) din Hawaii, un sistem de monitorizare a asteroizilor și cometelor potențial periculoase pentru Pământ.

Caracteristici cheie ale Cometei C/2023 A3:

• Orbita: Cometa C/2023 A3 are o orbită eliptică și este pe cale să facă o trecere apropiată de Soare (periheliu) în toamna anului 2024, când a devenit vizibilă cu ochiul liber.
• Viteza: Cometa se deplasează cu o viteză impresionantă de aproximativ 180.000 km/h.
• Origine: Provine din Norul lui Oort, o regiune îndepărtată și misterioasă la marginea sistemului nostru solar, plină de corpuri înghețate care se transformă în comete când sunt perturbate și intră pe orbite mai apropiate de Soare.

Scriitoarea Gabriela Melinescu a murit, marţi, la vârsta de 82 de ani, la Stockholm, anunţă Institutul Cultural Român.

“Institutul Cultural Român a aflat cu mare întristare vestea trecerii în nefiinţă a Gabrielei Melinescu, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate scriitoare din România, stabilită în Suedia din anul 1975. Scriitoarea a decedat, pe data de 15 octombrie, la vârsta de 82 de ani, la Stockholm”, informează sursa citată, într-o postare pe pagina de Facebook.

Potrivit directorului ICR Stockholm, Bogdan Popescu, “Gabriela Melinescu a fost o neobosită promotoare a literaturii române în Suedia timp de aproape cinci decenii, precum şi o adevărată ambasadoare culturală a Suediei în România, după căderea comunismului, când a putut să călătorească în România, să publice din nou şi să restabilească legătura cu ţara natală”. “Îi suntem profund recunoscători pentru moştenirea sa literară şi pentru tot efortul pe care l-a făcut pentru a crea legături culturale trainice între România şi Suedia”, a adăugat Popescu.

Poetă, prozatoare, traducătoare şi graficiană, autoare a peste 20 de volume, Gabriela Melinescu s-a stabilit în Suedia la vârsta de 33 de ani şi s-a impus rapid în elita literară a acestei ţări.

“Poeta a îmbogăţit spaţiul scandinav prin literatura ei, Suedia are motive să îi fie foarte recunoscătoare. Am avut şi bucuria de a colabora în cadrul unor proiecte de traducere a poeziei româneşti, printre care şi opera Ilenei Mălăncioiu. Am fost onorată că am participat la celebrarea operei Gabrielei Melinescu, la Institutul Cultural din Stockholm, când ea a împlinit 80 de ani”, a declarat scriitoarea suedeză Agneta Pleijel, citată de ICR.

În urmă cu doi ani, chiar de ziua ei, pe 16 august 2022, la aniversarea vârstei de 80 de ani, Institutul Cultural Român de la Stockholm a sărbătorit-o pe Gabriela Melinescu printr-un eveniment, care a constat într-o masă rotundă, o expoziţie şi prezentarea unui film documentar din Arhiva de Aur a Televiziunii Române.

***
Gabriela Melinescu s-a născut la 16 august 1942, la Bucureşti. După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, a fost redactor la revistele “Femeia” şi “Luceafărul”. Între 1965 şi 1975 publică volumele de poezie “Ceremonie de iarnă” (EPL, 1965), “Fiinţele abstracte” (Ed. Tineretului, 1967), “Interiorul legii” (EPL, 1968), “Boala de origine divină” (Albatros, 1970), “Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere” (Eminescu, 1972 Premiul Uniunii Scriitorilor), “Îngânarea lumii” (Albatros, 1972) şi “Împotriva celui drag” (Eminescu, 1975). I-au mai apărut un volum de proză, “Bobinocarii” (EPL, 1969), o carte pentru copii, “Catargul cu două corăbii” (Ed. Tineretului, 1969) şi una de reportaje, “Viaţa cere viaţă” (împreună cu Sânziana Pop, Ed. Eminescu, 1975).

A publicat numeroase volume de poezie şi proză în limba suedeză şi a reprezentat, pe parcursul mai multor decenii, literatura română, la cel mai înalt nivel, în spaţiul scandinav. Poeta a înlesnit traducerea unor importanţi scriitori români şi publicarea acestora în suedeză. De asemenea, Gabriela Melinescu a realizat traduceri din autori clasici suedezi, precum Emanuel Swedenborg, Sfânta Birgitta de Vadstena, August Strindberg, dar şi din scriitori contemporani: Katarina Frostenson, Goran Sonnevi, Birgitta Trotzig, Agneta Pleijel, Eva Strom, Stig Dagerman, Gunnar Ekelof şi Kjell Espmark.

În Suedia, unde s-a stabilit din anul 1975, a publicat cinci volume de poezie şi nouă volume de proză, printre care “Zeul fecundităţii” (Coeckelberghs Forlag, 1977), “Lumină spre lumină” (Albert Bonniers Forlag, 1993, poezie), “Copiii răbdării” (Coeckelberghs Forlag, 1979, Oslo), “Lupii urcă în cer” (Coeckelberghs Forlag, 1981), “Regina străzii” (Coeckelberghs Forlag, 1988, apărut şi în franceză la Manya, Paris), “Omul pasăre” (Eva Bonniers Forlag, 1991, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză pentru proză), “Schimbare de pene” (Albert Bonniers Forlag, 1998), “Acasă printre străini” (Albert Bonniers Forlag, 2003, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză).

Publicitate

În 2002 i s-a decernat Premiul Albert Bonniers pentru opera omnia.

După 1989, publică din nou în România volumele de poezie “Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere” (antologie, Litera, 1993), “Poezii” (antologie, Vitruviu, 1997), “Fiinţele abstracte şi alte poeme” (antologie, România Press, 2001), “Cuvinte nou născute” (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 2002) şi “Puterea morţilor asupra celor vii” (Polirom, 2005), romanele “Lupii urcă în cer” (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1993), “Regina străzii” (Univers, 1997 Premiul Uniunii Scriitorilor), “Jurnal suedez I” (1976-1983) (ediţia a II-a, Polirom, 2003), “Jurnal suedez II” (1984-1989) (Polirom, 2002), “Jurnal suedez III” (1990-1996) (Polirom, 2004) – primele trei jurnale au fost coordonate de editoarea Denisa Comănescu, “Jurnal suedez IV” (1997-2002) (Polirom, 2008), romanul “Acasă printre străini” (Polirom, 2004), precum şi volumul de nuvele “Ghetele fericirii” (Polirom, 2006).

La Editura Academiei Române a apărut în 2016 volumul “O sută şi una de poezii”, de Gabriela Melinescu, o antologie coordonată de poeta Ileana Mălăncioiu.

A fost recompensată cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1978. În 1991 şi 2003 i s-a conferit Premiul de Nio pentru romanele “Omul pasăre” şi “Acasă printre străini”. În anul 2001, Academia Română i-a decernat Premiul Nichita Stănescu pentru poezie. A fost distinsă cu Premiul Albert Bonniers în 2002 şi cu premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga carieră în anul 2004. În 2005 i s-a acordat de către Academia Suedeză Premiul pentru transmiterea valorilor literaturii suedeze în străinătate. Tot în 2005, a fost distinsă cu Premiul Mihai Eminescu pentru Opera Omnia. AGERPRE

Instanţa supremă a respins marţi o contestaţie depusă de Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidenţiale, prin care acesta cerea anularea unui hotărâri a Biroului Electoral Central prin care i-a fost refuzată solicitarea de a avea un reprezentant în BEC.

Pe 11 octombrie, Mircea Geoană a propus desemnarea unui reprezentant al său în cadrul BEC, însă solicitarea i-a fost respinsă două zile mai târziu.

Biroul Electoral Central susţine că prevederile Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României nu acordă candidaţilor independenţi posibilitatea desemnării unui reprezentant în BEC, ci doar partidelor parlamentare şi neparlamentare care au propus candidaţi.

Mircea Geoană a atacat decizia BEC în instanţă, însă contestaţia sa a fost respinsă.

Pe de altă parte, Instanţa supremă a admis o solicitare a lui Geoană privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor mai multor articole din Legea nr. 370/2004, prevederi care se referă la modul de constituire a Biroului Electoral Central şi Birourilor electorale judeţene. AGERPRES