Firmele care angajează elevi sau studenți în perioada vacanței pot beneficia de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință (ISR) al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, informează vineri Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

În prezent, valoarea ISR este de 660 de lei.

Stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev și student pentru care s-a încheiat contract individual de muncă. Diferența dintre stimulentul lunar acordat și salariul realizat se suportă de către angajator din fonduri proprii.

Astfel, beneficiază de stimulentul financiar lunar angajatorii care încadrează în muncă elevi și studenți în baza: unui contract individual de muncă pe durată determinată, egală sau mai mică decât durata vacanței, încheiat în condițiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp parțial; unui contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară este egală sau mai mică decât durata vacanței, se arată într-un comunicat al ANOFM, transmis AGERPRES.

În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, contractul individual de muncă încheiat cu durata timpului de muncă de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână se consideră încheiat cu normă întreagă.

Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar, angajatorii trebuie să încheie o convenție cu agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană, respectiv a municipiului București, în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor/studenților.

ANOFM precizează că nu beneficiază de stimulentul financiar: angajatorii care încadrează în muncă elevi și studenți anterior datei de începere a vacanței stabilite potrivit legii, pentru elevii și studenții respectivi; angajatorii care au beneficiat, pentru elevii și studenții respectivi, de stimulentul financiar prevăzut în lege pentru o perioadă de 60 de zile lucrătoare în cursul anului calendaristic.

Pentru obținerea de informații suplimentare, angajatorii interesați se pot adresa agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, respectiv agenției municipiului București, ale căror date de contact sunt disponibile pe site-ul www.anofm.ro. AGERPRES

Lucrările executate pe lotul 3 al Autostrăzii A0, secțiunea Joița – Bragadiru, se află într-un stadiu avansat de finalizare, iar circulația se apropie de deschidere, a scris pe pagina sa Facebook, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.

‘Constructorul grec Aktor este în plin proces de finalizare a ultimelor lucrări necesare pentru a permite deschiderea circulației pe acest tronson esențial (…) Lotul 3 al A0 Sud (18 km) este crucial pentru conectarea în regim de autostradă între A1 și A2, pe coridorul 4 Pan-european, în proximitatea Bucureștiului. Deși termenul de finalizare era sfârșitul anului 2023, iar mobilizarea constructorului a întârziat proiectul, lucrările sunt acum într-un stadiu avansat. Mă aștept ca această ultimă etapă să fie finalizată în scurt timp, permițând șoferilor să beneficieze de o autostradă modernă și sigură’, a punctat oficialul.

Potrivit sursei citate, pe acest tronson al A0 mai sunt de realizat câteva lucrări de mică anvergură, dar indispensabile pentru siguranța și funcționalitatea autostrăzii: montarea a 3 km de parapete; instalarea a șapte atenuatori de șoc; fixarea plaselor de protecție pe șase structuri; montarea consolelor la 15 stâlpi; trasarea a 3 km de marcaje rutiere; instalarea a 7 km de gard de protecție; montarea a 200 de metri de panouri fonoabsorbante; instalarea a zece portaluri de semnalizare pe A1; finalizarea relocării rețelei de înaltă tensiune care intersectează traseul autostrăzii.

Segmentul A0 Sud lot 3 cuprinde 15,465 km din Centura de Sud și 2,5 km din Centura de Nord, despărțite de autostrada A1 spre Pitești, cu un pasaj impresionant peste autostrada A1 în zona Ciorogârla. Proiectul mai include patru poduri, șase pasaje (overpass-uri), nouă pasaje pe autostradă, 46 de podețe, două parcări de scurtă durată și două zone de servicii.

După deschiderea acestui lot se va putea circula în regim de autostradă de la Constanța la Curtea de Argeș (A2-A0-A1) și de la Constanța la Craiova (A2-A1-DEx12). AGERPRES

Populația școlară din sistemul național de educație a fost de aproape 3,5 milioane de mii elevi și studenți, în anul școlar/universitar 2024-2025, în creștere cu 19.100 comparativ cu anul școlar/universitar precedent, arată datele Institutului Național de Statistică.

Comparativ cu anul precedent, populația școlară a înregistrat cele mai semnificative creșteri în învățământul profesional (+3,9%) și învățământul superior (+4,4%).

Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2023-2024 a fost de 502.400 elevi și studenți, în scădere cu 0,5% comparativ cu anul școlar/universitar precedent.

Conform datelor INS, în anul școlar/universitar 2024-2025, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (45,6%), iar circa o treime în învățământul liceal (17,3%) și în educația timpurie (15,8%). Învățământul postliceal a fost cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,3%).

Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, circa jumătate (50,1%) au fost elevi și studenți de sex feminin, iar aproape trei sferturi (73,3%) au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul profesional și respectiv învățământul superior sunt nivelurile
educaționale care au înregistrat cele mai importante creșteri ale populației școlare (+3.600 elevi, respectiv +24.000 studenți/cursanți).

Datele INS mai arată că învățământul primar și gimnazial, precum și cel postliceal, au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscriși în anul școlar 2024-2025 față de cel anterior (-8.200, respectiv -1.100).

Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,3%) în unitățile școlare publice.

Pe niveluri educaționale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscriși în unitățile din învățământul privat s-a regăsit în învățământul postliceal (41,3%).

Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84,7%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În ceea ce privește învățământul superior, în anul universitar 2024-2025 au fost înscrișir 568.600 studenți, din care 55,4% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele din grupa afaceri, administrație și drept (23,9% din totalul studenților), respectiv inginerie, prelucrare și construcții (19,9% din totalul studenților).

Unitățile/instituțiile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2024-2025 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație primar și gimnazial (55,5%), liceal (20,5%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (19,3%).

În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2024-2025 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (585.500 persoane), respectiv București-Ilfov (543.500 persoane).

Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,0%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal din regiunile Centru și București-Ilfov (având ponderea de 1,6%, respectiv de 1,5%).

În învățământul superior, cea mai ridicată pondere a numărului de studenți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost în București-Ilfov (33,3%).

De asemenea, în anul școlar/universitar 2024-2025, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 251.900 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 14 copii/elevi/studenți la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin a fost majoritară, atât la nivelul întregului sistem educațional preuniversitar (83,0%), cât și defalcat pe nivelurile educaționale, astfel: antepreșcolar și preșcolar (99,7%), primar și gimnazial (82,2%), postliceal (74,6%), liceal (72,7%), respectiv profesional (67,1%).

Potrivit INS, în anul școlar/universitar 2023-2024 au absolvit 502.400 elevi și studenți aparținând nivelurilor educaționale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri postuniversitare și programe postdoctorale de cercetare avansată). Preponderente au fost absolventele, în număr de 265.500, reprezentând 52,9%. Din totalul absolvenților, 83,8% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.

La sfârșitul anului școlar 2023-2024 au absolvit învățământul gimnazial 174.900 elevi, cei mai mulți dintre aceștia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,6%). Ponderea băieților (51,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 2,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenții de gimnaziu au reprezentat 60,4% din totalul absolvenților din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenților din mediul rural (52,6% pentru fiecare în parte).

În învățământul liceal, la sfârșitul anului școlar 2023-2024 au absolvit 149.900 elevi, mai mult cu 4,5% comparativ cu anul școlar anterior.

Majoritatea absolvenților de liceu au urmat cursurile învățământului cu frecvență – program de zi (87,3%).

‘Situația absolvenților din învățământul liceal a evidențiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,2% din totalul absolvenților), 38,2% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională’, se precizează în comunicatul INS.

În privința examenului de bacalaureat, statistica arată că s-au prezentat 136.600 absolvenți, din care 123.300 proveniți din promoția anului 2024 (90,3%). Au fost declarate reușite 108.500 persoane (79,4%), din care 103.600 persoane (84,1%) din promoția anului 2024.

În învățământul profesional au absolvit 20.300 elevi, din care 97,3% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public, iar în învățământul postliceal au absolvit 30.200 elevi, din care 58,6% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public.

În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost 127.100 studenți. Studentele au reprezentat 59,0% din numărul totalul al absolvenților cu diplomă.

Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (25,6%), inginerie, prelucrare și construcții (17,1%), respectiv sănătate și asistență socială (12,3%).

În ceea ce privește rata abandonului în anul școlar 2023/2024, aceasta a înregistrat următoarele valori: 0,9% în învățământul liceal și profesional, 1% în învățământul primar, respectiv 1,0% în învățământul gimnazial.

În anul 2022, resursele financiare necesare procesului de învățământ, alocate pentru funcționarea unităților/instituțiilor de învățământ cuprinse în sistemul național de educație au fost asigurate în cea mai mare măsură (94,2%) din fonduri publice (de la bugetul de stat și din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităților/instituțiilor de învățământ, dar și din veniturile gospodăriilor.

Pe tipuri de cheltuieli ale instituțiilor publice și private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educație a fost deținută de cheltuielile curente (93,2%), diferența fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,8%). AGERPRES

Sfârșitul anului școlar a venit la Laurian cu două mobilități importante. În cadrul proiectului de acreditare Erasmus+, nr. 2024-1-RO01-KA121-SCH-000217506, în perioada 05-09 mai 2025, nouă elevi şi doi profesori însoţitori de la Colegiul Național „A.T. Laurian” din Botoșani au participat la o mobilitate de grup-elevi, la Kauno Maironio Universitetine Gimnazija, din Kaunas, Lituania. Proiectul de Acreditare, Erasmus+, Educaţie şcolară, finanţat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, a avut un impact deosebit asupra elevilor noștri prin prisma dezvoltării unor atitudini pozitive față de apartenența la spațiul european și a unor abilități de comunicare într-o limbă de circulație internațională – limba engleză.

Elevii Colegiului Național „A.T. Laurian” din Botoșani, însoţiţi de profesoarele Anca-Luminița Dulgheru şi Lavinia-Elvina Ghineţ au participat activ la ore de lituaniană, engleză, economie, etică, biologie, informatică, muzică, alături de colegii lor din Kaunas, observând asemănările și deosebirile dintre cele două sisteme de învățământ. Totodată, grupe de elevi din ambele licee partenere au schimbat informații despre istoria celor două țări, despre limbă, cultură şi tradiții.

Latura digitală a educației a fost atinsă prin participarea elevilor atât la orele de IT din liceul gazdă, cât și prin vizitele de documentare de la Muzeul de Artă  și de la Muzeul Ciurlionis din Kaunas, muzee în care elevii au înțeles arta prin realitatea augmentată și prin proiecții 3D. Totodată, elevii au lucrat la paginile unei cărți virtuale a proiectului, pe platforma Book Creator.

O dovadă de educație interculturală și de comportament sustenabil față de mediu au fost activităţile de la Rumšiškės, unde elevii  au participat la un atelier tradițional de fabricare a pâinii. Astfel, au fost prezentate uneltele vechi, tradiționale, folosite pentru prepararea pâinii în casă, dar și obiceiurile legate de acest moment special pentru familia lituaninană tradițională. Elevii au fost încântați de întregul ritual, dar și de aroma pâinii calde, proaspăt scoase din cuptorul de lut.

În aceeaşi perioadă, Prof. Anca-Marcela Grădinaru a participat la un stagiu de observare, tot la Kauno Maironio Universitetine Gimnazija din Kaunas; a fost o experiență profesională și umană valoroasă, având ocazia de a observa, analiza și reflecta asupra unor modele educaționale europene, centrate pe echilibru, deschidere, flexibilitate și eficiență.

Dimensiunea incluzivă a educației a fost una remarcabilă: școala-gazdă oferă sprijin personalizat elevilor cu dificultăți de învățare, susține diversitatea culturală și promovează empatia și implicarea civică. Comunicarea deschisă cu elevii, respectul reciproc și încurajarea participării sunt valori profund înrădăcinate în cultura școlii. Conceptul de „școală ancorată în comunitate” a fost reflectat în numeroase activități extracurriculare, în parteneriatele active cu muzee, biblioteci și instituții culturale, precum și în atenția acordată educației pentru dezvoltare durabilă și patrimoniu. Elevii sunt implicați în proiecte cu impact social care îi ajută să devină cetățeni activi și responsabili.

”Mobilitatea de grup-elevi şi stagiul de observare au oferit un exemplu de bună practică. Elevii s-au întors mai bogați spiritual și cultural, dornici să împărtășească comunității școlii din experiența lor europeană.”, a declarat Rodica Mighiu, coordonator și persoană de contact a proiectului.