Connect with us

Eveniment

Agheasma Mare, apa sfinţită la slujba de Bobotează. Credinţe populare şi semnificaţii religioase

Publicat

Publicitate

Slujba numită „Sfinţirea cea mare a apei” se săvârşeşte de două ori pe an: mai întâi, în ajunul Bobotezei, iar mai apoi, pe 6 ianuarie, în ziua de Bobotează.

Sfințirea cea mare a apei, săvârșită de preoți în ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a sfințit firea apelor, botezându-Se în râul Iordan, este oficiată numai în biserica sau lângă o apă curgătoare curată.

În cadrul acestei slujbe, spre deosebire de cea in care se sfinteste aghiasma mica, apa este sfintita printr-o dubla invocare a Duhului Sfant. Astfel, agheasma mare are o putere sfintitoare deosebit de mare, ea purtand in sine darurile minunate ale Duhului Sfant cu mult mai mult decat aghiasma cea mica.

Agheasma, apa sfinţită prin slujba bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare, pentru ca ele să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufletesti, a promovării şi a sfinţirii vieţii.

La Botezul Domnului, se face agheasma mare; aceasta se ia înainte de anaforă; se dă şi celor ce sunt opriţi de la Împărtăşanie, ca întărire spre nădejdea pocăinţei, a mângâierii şi îndreptării lor pentru viitor (Constituţiile Apostolice VIII, 29).

Cu agheasma mare se pot stropi şi casa, curtea, grădina, vitele, ogoarele şi livezile, spre a fi păzite de lucrările necurate ale diavolului (doar de Bobotează sau periodic).

Publicitate

De asemenea, cu pocăinţa şi cu binecuvântarea duhovnicului, agheasma mare se poate lua şi în cazuri de boli grele. Fiind încărcată cu darurile dumnezeieşti ale Duhului Sfânt, agheasma mare a săvârşit adesea minuni, tămăduind bolnavi, apărând de rele şi izbăvind din primejdii pe cei credincioşi.

Agheasma nu trebuie să fie înmulţită

„Fiind folosită numai în cantităţi mici, agheasma nu trebuie să fie înmulţită;

o sticlă de agheasmă mare este suficientă pentru un an, fiind folosită mai rar decât cea mică;
în ce priveşte agheasma mică, slujba pentru sfinţirea acesteia poate fi săvârşită oricând în an, atât în biserică, cât şi în casele credincioşilor;
când facem sfeştanie în casă, preotul poate sfinţi o cantitate mai mare de apă, în funcţie de dorinţa şi nevoile fiecăruia.
Agheasma nu se strică niciodată, datorită prezenţei în ea a harului lui Dumnezeu, nu a altor motive precum intrarea în contact a apei cu argintul sau pentru asocierea ei cu busuiocul (superstitie).

Dacă agheasma capătă însă un miros neplacut, din pricina vasului in care a fost pastrată si nu mai poate fi folosita, aceasta se varsa intr-o apa curgatoare curata sau la radacina unui copac.Agheasma adunată la un loc din mai mulți ani sau de la mai multe biserici și mănăstiri nu este mai puternică decât aghiasma sfințită la oricare biserică de rând.

Harul lui Dumnezeu și darurile Duhului Sfânt nu se adună matematic, după mintea noastră, ci se dăruiesc fiecăruia din mila lui Dumnezeu, rodind după măsura credinței fiecăruia.

Astfel, unul care bea aghiasma de la biserică de care aparține poate fi mai folosit decât unul care bea aghiasma adunată de la mai multe mănăstiri.

Agheasma nu se învechiește și nu se alterează

Agheasma se păstrează curată și proaspătă vreme îndelungată, fără a da semne de învechire sau alterare. Deși acest lucru este unul dintre cele mai mici semne ale prezentei harului în această apă sfințită, el ar fi de ajuns singur să-l nască întru credința pe cel necredincios.

Fiind sfințită numai la începutul anului, agheasma mare este păstrată cu multa grijă în Sfântul Altar, ea fiind folosită de preot la multe rugaciuni săvârșite peste an:

agheasma mare este folosită în slujba Botezului, la sfințirea bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir;
cu ea se stropesc și obiectele liturgice și icoanele ce urmează a fi sfințite;
cu ea se stropesc demonizații si cei vrăjiți, atunci când li se citesc rugăciunile de dezlegare și molitfele;
ea se folosește și la unele dintre rugăciunile din Molitfelnic, precum cele de deochi și de curatire a fântânii, holdelor etc.
Credincioșii beau agheasma mare vreme de opt zile, începând din ziua Bobotezei și încheind în ziua de odovanie a praznicului (14 ianuarie); numai în aceasta perioadă se poate bea agheasma mare făra post și spovedanie.

Cum se ia agheasma după data de 14 ianuarie

După data de 14 ianuarie, aghiasma mare „se ia numai cu post si cu spovedanie, întotdeuna înainte de anfură, cu binecuvântarea preotului duhovnic”.

Unii preoți obișnuiesc să dea agheasma mare, după post și spovedanie, acelora care nu au binecuvantarea de a se împărtași cu Sfintele Taine. Cu binecuvântarea duhovnicului, postind măcar în ajun, aghiasma mare se poate bea și în zilele de sărbătoare.

Apa are o semnificaţie specială în această zi; se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

În ziua de Bobotează are loc sfințirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, și astăzi, cu multă atenție, în fiecare comunitate.

Locul de desfășurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spațiu mai larg – unde să fie cel puțin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii.

Tradiţii şi superstiţii de Bobotează

Pentru acest moment se aduce apă, care se pune în vase mari de lemn și, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheață. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfășoara întreg ceremonialul religios, la care participă toată suflarea comunității.

După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă.

Odată ajunși acasă, oamenii sfințesc cu agheasmă șura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa și interiorul casei.

În Ajunul Bobotezei se purifică oamenii şi gospodăriile

În Ajunul Bobotezei se purifică oamenii şi gospodăriile, prin stropirea lor cu apă sfinţită, se desfăşoară practici de stimulare a rodului pământului (colindul cu Chiraleisa), dar sunt impuse şi interdicţii pentru a asigura bunăstarea şi sănătatea credincioşilor în noul an.

Totodată, în ajun, fetele mari postesc ca să aibă bărbaţi buni şi cuminţi, iar femeile fac piftie ca să le fie tot anul faţa fragedă ca piftia.

La sfinţirea caselor şi creştinilor de către preot, fetele încearcă să fure fire de busuioc din găleata cu agheasmă, ca să le pună la cap şi să-şi viseze ursitul, în acelaşi scop, fetele, văduvele şi flăcăii tomnatici iau un fir de busuioc de la preot, îl leagă cu aţă, lână sau mătase roşie şi îl poartă cu ei pentru a fi ocrotiţi.

Obiceiul specific acestei zile este colindatul cu Chiraleisa, în care grupuri de băieţi înconjurau casele, grajdurile şi anexele sătenilor sunând din clopoţei, tălăngi ori fiare vechi, rostind în cor versurile: „Chiraleisa,/ Spic de grâu / Până-n brâu, / Roade bune, / Mană-n grâne”.

Fiind şi ultima zi a ritualului de peţire a fetelor, Boboteaza reprezenta în conştiinţa populară apogeul practicilor referitoare la întâlnirea ursitului şi a dragostei adevărate.

Practici magice prin care fetele puteau sa își își ghicească sau sa își vadă alesul
În această noapte, fetele recurgeau la numeroase practici mai mult sau mai puţin magice pentru a-şi ghici sau vedea alesul, precum:

numărau parii de la gard, ghiceau în oglindă şi chiar în apă, puneau fire de busuioc sub pernă, scoteau diferite obiecte simbolice de sub farfurii ori scormoneau focul din vatră spunând: „Cum sar scânteile din jăratic, aşa să scânteie inima lui, şi nu inteţesc focul, ci inteţesc inima lui”.

Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creștine adăugându-se practici populare de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice. În anumite regiuni ale țării, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri și fumegații.

Această manifestare avea loc imediat după sfințirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinși ce fuseseră folosiți anterior la aprinderea secalușelor, și aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri și frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte.

Tinerii cântau și dansau în jurul focului și săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credința că vor fi feriți, astfel, de boli și de pacate.

La plecare, fiecare lua cărbuni aprinși cu care, odată ajunși acasă, afumau pomii din livadă în scop fertilizator.

De asemenea, înconjurau casa cu pulberea folosită ca încărcătură pentru secălușe crezând că, în acest fel, casa va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.

Fetele îşi visează ursitul

Fetele care doresc să își viseze ursitul trebuie să “fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfințit. Se spune că dacă îl vor ține în sân sau îl vor pune sub pernă înainte de a adormi, dar și dacă postesc și se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea în vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

Se spune că cei care reușesc să nu mănânce și să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate și binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasmă de la preot, fetele tinere obișnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-și toarne apa pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot așa se vor strânge pețitorii la ușa fetei respective.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale.

Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote.

Toate acestea au, în esenţă, rolul de curăţire şi de îndepărtare a răului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ce simbolizează ouăle roșii și de ce se vopsesc în Joia Mare

Publicat

Publicitate

Joia Mare este o zi importantă din Săptămâna Patimilor, în care se comemorează evenimente semnificative din viața lui Iisus Hristos, înainte de răstignirea sa. Această zi este cunoscută și sub numele de Joia Patimilor și are o semnificație profund religioasă în tradiția ortodoxă, fiind marcată prin diverse obiceiuri și ritualuri.

Semnificația religioasă

Conform Evangheliei, în Joia Mare, Iisus Hristos a spălat picioarele ucenicilor săi pentru a le arăta smerenia și iubirea de slujire, demonstrând astfel că cei mari trebuie să fie umili și să slujească celor mici. Acest gest este simbolic pentru iubirea și slujirea unii altora, un act de smerenie și de dăruire.

Tot în această zi, Iisus a instituit Euharistia, cunoscută ca Cina cea de Taină, când a împărțit pâinea și vinul ca simbol al trupului și sângelui său, prefigurând astfel sacrificiul său pe cruce. Acesta este un moment de mare importanță în creștinism, deoarece Sfintele Taine ale Euharistiei sunt continuate de Biserica Ortodoxă și de celelalte confesiuni creștine.

În Joia Mare, se remarcă și momentul trădării lui Iuda Iscarioteanul, care, din dorința de a-l vinde pe Iisus, s-a înțeles cu preoții să-l predea pentru 30 de arginți. Aceasta este o parte esențială a patimilor lui Hristos.

Obiceiuri și tradiții

Publicitate

Vopsirea ouălor: În tradiția ortodoxă, în Joia Mare, gospodinele vopsesc ouă roșii. Ouăle simbolizează viața, iar vopsirea lor în roșu reprezintă sângele lui Hristos vărsat pe cruce. Acesta este un obicei vechi, legat de celebrarea Învierii.

Spovedania și împărtășania: Mulți credincioși merg la biserică pentru a se spovedi și a se împărtăși, pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare a Paștelui.

Slujbe speciale: În biserici, se oficiază slujbe speciale în Joia Mare, iar în unele locații se țin Prohodul Domnului, care se cântă în memoria jertfei lui Iisus. În unele tradiții, se face Udatul în biserică, un obicei în care preoții stropesc cu apă sfințită credincioșii, simbolizând curățirea de păcate.

Ce simbolizează ouăle roșii și de ce se vopsesc în Joia Mare

Ouăle roșii simbolizează viața, renașterea și sacrificiul, având o semnificație puternică în tradițiile religioase, în special în contextul Paștelui Ortodox. Culoarea roșie este asociată cu sângele lui Iisus Hristos, care a fost răstignit pentru mântuirea oamenilor. Astfel, ouăle roșii reprezintă jertfa Mântuitorului, dar și învierea Sa, fiind un simbol al Învierii și al înnoirii vieții.

În tradiția ortodoxă, ouăle se vopsesc în Joia Mare, o zi semnificativă din Săptămâna Patimilor. Aceasta este ziua în care Iisus a spălat picioarele ucenicilor, un act de smerenie, și este, de asemenea, ziua în care are loc pregătirea pentru sărbătoarea Învierii. Vopsirea ouălor în această zi reprezintă un ritual de pregătire pentru Paște, simbolizând curățirea și sfințirea, dar și începerea unui nou ciclu de viață spirituală.

Se spune că ouăle vopsite în Joia Mare sunt considerate mai puternice, fiind binecuvântate și încărcate cu o energie spirituală specială. De asemenea, în multe tradiții, ouăle roșii sunt folosite în jocuri și obiceiuri populare, precum ciocnirea ouălor, care simbolizează lupta dintre viață și moarte, dar și între bine și rău.

Citeste mai mult

Eveniment

Sfânta și Marea Joi: DENIA celor douăsprezece Evanghelii

Publicat

Publicitate

La Cina cea de Taină din joia mare, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creştineşti: Taina Împărtăşaniei. El a săvârşit un lucru neobişnuit de tainic şi de sfânt: a luat pâinea, a binecuvântat-o, şi-a înălţat privirile către cer, a lăudat pe Dumnezeu, a frânt pâinea şi a dat-o ucenicilor Săi spunând uluitoarele, cu totul neobişnuitele cuvinte pe care le auzim la fiecare Sfântă Liturghie: „Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu, care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor”.

După aceea, Domnul Iisus Hristos a binecuvântat potirul cu vin şi, dându-l ucenicilor, a grăit: „Beţi dintru acesta toţi: acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi, care pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor. Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea” (Matei 26, 28). Noi facem asta spre pomenirea Lui la fiecare Sfântă Liturghie prin Taina Euharistiei. Mai înainte, El spusese: „Eu sunt Pâinea vieţii… Eu sunt Pâinea cea vie, Care S-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci – iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu… Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi” (Ioan 6, 48-51, 53-56).

Aceste cuvinte au fost atât de şocante când oamenii le-au auzit pentru prima dată încât mulţi, chiar dintre ucenicii Lui, L-au părăsit, neputând înţelege cum avea El să le dea de mâncat Trupul Său şi de băut Sângele Său, cum putea să îşi dea numele de „Pâinea Cerească”. Dar cei doisprezece apostoli, pe care Domnul Iisus Hristos i-a întrebat: „Nu vreţi şi voi să Mă părăsiţi?”, i-au răspuns prin gura Sfântului Apostol Petru: „Doamne, unde să mergem? Doar Tu ai cuvintele vieţii veşnice” (Ioan 6, 67-68). Apostolii au primit, au făcut loc în inimile lor pentru cuvintele tainice ale Domnului, au crezut în faptul că Domnul Iisus Hristos este Pâinea vieţii, care s-a pogorât din cer – iar la Cina cea de Taină, când El le-a dat Trupul şi Sângele Său sub chipul pâinii şi al vinului, şi-au amintit cu adâncă credinţă de ceea ce le spusese Hristos.

Şi noi, creştinii, suntem datori să primim în inimile noastre aceste mari şi sfinte cuvinte ale lui Hristos, suntem datori să ne amintim ce ne-a spus Hristos în minunatul Său cuvânt despre viţa de vie: „Eu sunt Viţa cea adevărată şi Tatăl Meu este lucrătorul. Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu întru el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic” (Ioan 15, 1-6). Dacă noi suntem mlădiţe ale Viţei lui Hristos, înseamnă că ne hrănim cu seva acestei Viţe, aşa cum viţa de vie obişnuită se hrăneşte cu seva pe care o primeşte de la rădăcinile sale. Nu putem trăi fără hrana tainică primită de la Viţa Hristos, ale cărei mlădiţe El ne-a învrednicit să fim. El ne-a învrednicit să fim.

Suntem datori să credem din toată inima în faptul că, împărtăşindu-ne cu Trupul şi Sângele lui Hristos sub chipul pâinii şi al vinului, cu adevărat mâncăm Trupul lui Hristos şi bem Sângele Lui. Şi nimeni dintre noi să nu se îndoiască văzând că pâinea rămâne pâine şi vinul rămâne vin şi că ele au gust de pâine şi de vin. Să nu se îndoiască nimeni de faptul că nu sunt pâine simplă şi vin simplu, ci adevăratul Trup şi adevăratul Sânge al lui Hristos.

În Taina Euharistiei, la Liturghie, se săvârşeşte cu adevărat neasemuita minune a prefacerii pâinii şi vinului în Trupul şi Sângele lui Hristos. Episcopii şi preoţii care săvârşesc cu mare evlavie Taina Euharistiei, simt limpede că se petrece o Taină foarte mare, simt cum Se pogoară Duhul Sfânt asupra pâinii şi a vinului. Să ne apropiem și noi de marea Taină a Împărtăşaniei cu frică, cutremur, cu credinţă adâncă în faptul că sub chipul pâinii şi al vinului ne împărtăşim cu Trupul şi cu Sângele lui Hristos, că se împlinesc asupra noastră cuvintele lui Hristos: „Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu întru Mine rămâne şi Eu întru el”. Amin.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu la Coțușca! Acoperișul unei case a fost cuprins de flăcări. Nu au fost persoane rănite, dar pagubele sunt însemnate

Publicat

Publicitate

Un incendiu a izbucnit, ieri după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Puțureni, comuna Coțușca. Acoperișul casei a fost cuprins de flăcări. Nu au fost persoane rănite, dar pagubele sunt însemnate.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Coțușca, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Coțușca, cu trei autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD. Aceștia au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga construcție. Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul.

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;

▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

Publicitate

▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Cei mai talentați elevi din țară au fost premiați în cadrul Olimpiadei Naționale de Informatică, pentru elevii claselor V-VIII, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani

Publicat

Publicitate

Miercuri, 16 aprilie 2025, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani a fost gazda unei festivități impresionante, prilejuită de premierea celor mai talentați elevi din țară, în cadrul Olimpiadei Naționale de Informatică, pentru elevii claselor V-VIII. Evenimentul a reunit participanți, profesori, organizatori și invitați speciali, marcând o celebrare a excelenței și a performanței în domeniul informaticii.

Într-o atmosferă de apreciere și entuziasm, elevii care au demonstrat abilități remarcabile în rezolvarea problemelor algoritmice și de programare au fost recompensați pentru munca și dedicarea lor. Pe parcursul competiției, aceștia au trecut prin probe solicitante, punându-și la încercare logica, creativitatea și capacitatea de a găsi soluții inovatoare. Rezultatele obținute reflectă nu doar talentul lor individual, ci și sprijinul neprețuit al profesorilor care i-au îndrumat.

Pe lângă premiile acordate pentru clasamentul final, festivitatea a inclus momente speciale dedicate recunoașterii efortului depus de toți participanții. Diplomele de excelență, medaliile și premiile speciale oferite au subliniat importanța dezvoltării competențelor digitale și a susținerii elevilor pasionați de informatică în vederea construirii unei cariere de succes.

„Elevii care au concurat la această olimpiadă sunt dovada vie că viitorul tehnologic al României este în mâini sigure. Prin muncă, pasiune și determinare, ei au demonstrat că informatica este nu doar o știință, ci și o artă a logicii și creativității. Suntem mândri să-i premiem astăzi și să le recunoaștem meritele!

Felicitări și elevului nostru din cl. a V-a, Boariu Filip, de la Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Dorohoi, pregătit de domnul profesor Birta Andrei, pentru Medalia de bronz câștigată astăzi!” a declarat Bogdan Gheorghe Suruciuc, inspector școlar general.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending