În România sunt adevărate „județe ale bugetarilor”, unități administrativ teritoriale unde numărul angajaților la stat este la fel sau chiar mai mare decât al celor din privat. Tot în aceste județe numărul pensionarilor și al celor fără ocupație îl depășește cu mult pe cel al salariaților, scrie ADEVĂRUL.
Într-o Românie cu un puternic deficit bugetar, cu o populație supusă unor măsuri draconice de redresare economică, există realități bizare, aproape greu de crezut. De exemplu, în țară există județe în care pensionarii depășesc cu mult numărul angajaților, statul este principalul angajator iar numărul celor care lucrează oficial nu depășește un sfert din populație. De obicei sunt printre cele mai sărace zone din România dar și cele care vor resimți cel mai mult pachetele de austeritate ale Guvernului. Unul dintre aceste județe este Botoșaniul, o unitate administrativ teritorială situată la capătul de nord al României.
Județul în care numai 15% din populație muncește oficial
Județul Botoșani este o adevărată perlă a nordului mai ales din punct de vedere al frumuseților naturii, a bogăției vestigiilor istorice dar și a valorii agricole extraordinare. La care se adaugă rezerve minerale deosebite dar și rezerve consistente de apă. Cu toate acestea, Botoșaniul figurează drept unul dintre cele mai sărace județe din România cu probleme sociale și economice scoase în evidență de statistici halucinante. Conform datelor de la Direcția Județeană de Statistică mai puțin de un sfert din populația județului muncește cu forme legale.
„La nivelul județului Botoșani din balanța forței de muncă, avem date înregistrate pentru 1 ianuarie 2024 cu o populație în vârstă de muncă de 245 600 iar efectivul salariaților, la sfârșitul lunii aprilie a anului 2025, era de 62 143 de persoane”, precizează Valentin Popa, directorul Direcției Județene de Statistică Botoșani. Propriu-zis din totalul populației apte de muncă doar 30% lucrează. La aceștia se adaugă un procent de 4% șomeri aflați în căutarea unui loc de muncă. Ce se întâmplă cu 66% dintre botoșănenii apți de muncă care nu se află în nicio categorie, adică nici angajați, nici șomeri? O parte sunt plecați în străinătate, alții trăiesc din munca cu ziua, dar sunt și cei care încasează ajutor social. Nimeni nu știe cu exactitate însă câți muncesc în străinătate și câți cu ziua.
În cătunele sărace mai există un contingent de persoane care, oficial, nu au nicio formă de venit. Toți acești oameni nu au nici asigurare medicală și nici nu contribuie la fondul de pensii. Statisticile sunt cunoscute și la nivelul autorităților județene care consideră situația inacceptabilă. Mai ales prin prisma faptului că dintr-o populație de câteva sute de mii de locuitori și o forță activă de 200.000 de oameni, doar câteva zeci de mii duc greul economic. „Suntem în jur de 400.000 de locuitori și sunt doar 60 și ceva de mii de angajați. Este absolut incredibil. Unde sunt restul de persoane? Lucrează la negru? Sezonieri prin străinătate? Eu nu înțeleg de ce nu i-a cineva taurul de coarne să aflăm măcar răspunsuri la întrebările astea. Dar noi stăm și tolerăm această situație și ajungem în situația în care suntem acum”, precizează Valeriu Iftime, președinte al Consiliului Județean Botoșani.
Mai mulți pensionari decât angajați
Situația este la fel de gravă din punct de vedere al îmbătrânirii populației. Numărul pensionarilor, conform statisticilor naționale, îl depășește cu 25.2% pe cel al angajaților. Adică sunt mai mulți pensionari decât oameni în câmpul muncii. Această realitate este vizibilă cu ochiul liber în satele județului. Dar situația este aceeași în toată Moldova. Populația satelor scade vertiginos, iar în cătune precum Adășeniul, de exemplu, oamenii de peste 70 de ani, ajung să depășească 70% din numărul total al locuitorilor. Evident, în contextul în care numărul angajaților se mențin mai redus decât al pensionarilor apare întrebarea legitimă „cine va mai plăti pensiile?”. În grija bătrânilor au rămas mulți dintre copiii celor care au plecat în străinătate. Cu alte cuvinte, aproape jumătate din populația județului este formată din pensionarii și copii.
Statul, cel mai mare angajator la Botoșani
Din populația angajată, adică din cei peste 60.000 de salariați, jumătate sunt bugetari. Iar unii, recunosc chiar șefii de la județ, se ocupă mai mult cu privitul. „Dintre cei 60 și ceva de mii de angajați jumătate sunt la stat și jumătate la privat ceea ce este, din nou, absolut incredibil. La noi sunt disproporționate niște funcții. Adică foarte puține funcții tehnice, de execuție, și foarte mulți privitori”, adaugă Valeriu Iftime.
De exemplu, la Botoșani nici marile companii nu pot concura cu instituțiile statului când vine vorba de numărul de angajați. Cel mai mare angajator al județului este chiar Spitalul Județean „Mavromati” Botoșani cu aproape 2000 de angajați. Asta nu înseamnă că la Spitalul Județean sunt și suficienți angajați, existând un deficit de personal pe unele secții. Statistica arată doar faptul că statul român este cel mai mare angajator mai ales în județele sărace.
„Visul multor angajați din Botoșani este să lucreze la stat”
Un botoșănean de 42 de ani care a dorit să-și păstreze anonimatul a fost angajat atât în sectorul de stat, în învățământ, dar și în cel privat, mai ales după perioada de austeritate din 2008-2010. Acesta mărturisește că visul majorității botoșănenilor este să prindă un loc de bugetar. Unii s-ar mulțumi chiar și cu un post de șofer, portar sau magazioner.
„Să obții un post la stat este un vis pentru cei mai mulți. Iar explicația este simplă: toți sunt absolut convinși că este un post pe viață, de acolo ies la pensie. Stabilitatea este cea mai importantă. La patron simt că nu au stabilitatea asta. În plus, salariul este la dată fixă, același. La privat se întârzie salariile, patronul poate hotărî să mai taie dacă nu merg bine afacerile. La stat nu există probleme de genul acesta. Cred că stabilitatea este ceea ce atrage pe toți să lucreze la stat. Mai sunt și cei care văd un avantaj în weekend-urile libere, multe zile de liber legal, evident de domeniu, că la pompieri sau ambulanță nu poate fi vorba de așa ceva”, mărturisește botoșăneanul. Și Botoșani nu este singurul județ din România în această situație. Sunt județe unde numărul angajaților la stat este mai mare, la mia de locuitori.
De exemplu, în 2023, Gorjul, Hunedoara, Tulcea și Caraș Severinul aveau cei mai mulți bugetari raportați la populație. Totodată județe precum Teleormanul, Giurgiu sau Vasluiul înregistrează un număr mai mare de pensionari decât angajații și se confruntă deasemenea cu sărăcia și depopularea în mediul rural. Aceste județe vor fi printre cele mai afectate de pachetele de măsuri de austeritate propuse de Guvern. Și prin prisma faptului că populația deja cu probleme economice și sociale va încasa greu scumpirile provocate de creșterea TVA-ului. Nu mai vorbim de faptul că fiind „județe bugetare” măsurile administrative și plafonarea sporurilor vor afecta o bună parte a salariaților. „Vor fi afectați cu siguranță. Sunt cei care vor pierde acel sport de condiții vătămătoare. Rămân fără bani de o rată. Sigur le va da calculul peste cap”, adaugă botoșăneanul.
Sursa: ADEVĂRUL