Cum va fi vremea în 2025: Se anticipează temperaturi globale ridicate, cu ierni caracterizate de variații semnificative în România, influențate de dinamica vortexului polar și de fenomene climatice globale, informează alba24.ro.

Conform estimărilor Met Office, anul 2025 va fi unul dintre cei mai călduroși trei ani înregistrați vreodată la nivel mondial, cu o creștere a temperaturii medii globale între 1,29°C și 1,53°C față de perioada preindustrială.

În România, iarna cu care începe anul 2025 se anunță cu fluctuații de temperatură, alternând între perioade foarte reci și intervale cu temperaturi mai ridicate decât media sezonului.

Valorile medii vor varia în ianuarie între 5°C și 12°C, cu episoade mai friguroase la începutul lunii decembrie, când temperaturile pot scădea sub 0°C în zone extinse.

Zăpada va fi mai puțină decât de obicei, cu excepția zonelor montane înalte, transmite Antena 3.

Un factor important în evoluția vremii este dezvoltarea vortexului polar deasupra Polului Nord.

În acest an, formarea acestuia este mai lentă decât de obicei, ceea ce ar putea influența condițiile meteorologice din Europa și Statele Unite în lunile de iarnă.

Cum va fi vremea în 2025: Se anticipează temperaturi globale ridicate, cu ierni caracterizate de variații semnificative în România, influențate de dinamica vortexului polar și de fenomene climatice globale.

Conform estimărilor Met Office, anul 2025 va fi unul dintre cei mai călduroși trei ani înregistrați vreodată la nivel mondial, cu o creștere a temperaturii medii globale între 1,29°C și 1,53°C față de perioada preindustrială.

În România, iarna cu care începe anul 2025 se anunță cu fluctuații de temperatură, alternând între perioade foarte reci și intervale cu temperaturi mai ridicate decât media sezonului.

Valorile medii vor varia în ianuarie între 5°C și 12°C, cu episoade mai friguroase la începutul lunii decembrie, când temperaturile pot scădea sub 0°C în zone extinse.

Zăpada va fi mai puțină decât de obicei, cu excepția zonelor montane înalte, transmite Antena 3.

Un factor important în evoluția vremii este dezvoltarea vortexului polar deasupra Polului Nord.

În acest an, formarea acestuia este mai lentă decât de obicei, ceea ce ar putea influența condițiile meteorologice din Europa și Statele Unite în lunile de iarnă.

Un vortex polar puternic menține aerul rece în Cercul Arctic, ducând la ierni mai blânde în regiunile temperate, în timp ce un vortex slab permite pătrunderea aerului rece către sud, provocând episoade de frig extrem și ninsori abundente.

Cum va fi vremea în 2025: Iarna 2025 (ianuarie – februarie):

• Temperaturi: Iernile în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România, tind să devină mai blânde, dar vor exista episoade de frig polar cauzate de slăbirea vortexului polar. În România, temperaturile pot oscila între -10°C (în depresiunile intramontane) și 5°C în zonele de câmpie.
• Ninsori: Cantitățile de zăpadă vor fi mai reduse decât în mod obișnuit în zonele de câmpie și coline, dar munții vor beneficia de perioade de ninsoare intensă.
• Precipitații: Precipitațiile mixte (ploi și lapoviță) vor fi mai frecvente în sudul țării.

Primăvara 2025 (martie – mai):

• Temperaturi: Primăvara va debuta cu temperaturi ușor sub media multianuală în martie, urmate de un aprilie și mai mai calde, cu temperaturi medii între 10°C și 20°C.
• Precipitații: Precipitații abundente sunt așteptate în martie și aprilie, mai ales în nordul și vestul țării, cu posibile episoade de inundații locale.
• Fenomene meteo extreme: Creșterea frecvenței furtunilor de primăvară, mai ales în luna mai, cu intensificări ale vântului și descărcări electrice.

Cum va fi vremea în 2025: Vara 2025 (iunie – august):

• Temperaturi: Vara va fi caracterizată de episoade de caniculă, cu temperaturi ce pot depăși 35°C, mai ales în zonele de sud și sud-est (Muntenia, Dobrogea). În Transilvania, temperaturile vor fi mai moderate, cu maxime de 30°C.
• Secetă: Probabilitatea de secetă este mare, în special în zonele sudice și estice.
• Fenomene extreme: Furtuni violente, însoțite de grindină, vor fi frecvente în lunile iulie și august.

Toamna 2025 (septembrie – noiembrie):

• Temperaturi: Septembrie va fi mai cald decât media multianuală, cu temperaturi de până la 25°C în zonele joase. Octombrie și noiembrie vor aduce o răcire treptată.
• Precipitații: Sezonul ploios va debuta în octombrie, mai ales în vestul și centrul țării.
• Fenomene speciale: În zonele montane, primele episoade de ninsoare ar putea apărea spre sfârșitul lunii noiembrie.

Tendințe climatice generale pentru România în 2025:

1. Încălzirea globală continuă: Temperatura medie anuală va fi cu 1-2°C mai ridicată față de media multianuală din ultimele decenii.
2. Fenomene meteo extreme: România va experimenta mai multe episoade de vreme severă, inclusiv furtuni intense, valuri de căldură și precipitații abundente într-un interval scurt.
3. Schimbări sezoniere: Sezoanele vor deveni mai greu de definit, cu o tranziție rapidă între iarnă și vară, reducând durata primăverii și a toamnei.

Rata șomajului rămâne la un nivel ridicat în rândul tinerilor. Peste 25% dintre aceștia nu au loc de muncă. Iar tentința este de creștere, scrie alba24.ro.

Rata şomajului a ajuns în luna noiembrie 2024, în formă ajustată sezonier, la 5,3%, ȋn scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna octombrie 2024, arată datele INS.

Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,5 puncte procentuale mai mare decât la femei.

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna noiembrie a anului 2024 a fost de 435.600 persoane, în scădere faţă de luna precedentă (441.100 persoane), dar şi faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (449.400 persoane).

Rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) se ridică la 25,3% în perioada iulie – septembrie 2024, în creştere de la 23,2% în aprilie-iunie şi 20,5% în ianuarie-martie.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4% pentru luna noiembrie 2024 (3,8% în cazul femeilor şi 4,1% în cazul bărbaţilor), potrivit Mediafax.

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 70,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna noiembrie 2024.

Petru al Sevastiei (340 – 391) a fost un episcop al Bisericii creștine timpurii, care a avut sediul episcopal în orașul Sevastia din provincia romană Armenia Minor. El era fratele mai mic al teologilor și episcopilor Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa, al faimosului jurist creștin Naucratius și al monahiei Macrina cea Tânîră.

Părinții săi erau creștinii Vasile și Emilia din Cezareea Capadociei, care au fost alungați pentru credința lor în timpul domniei împăratului Galerius (305-314) și au fugit în deșerturile din Pont. Bunica sa a fost Macrina cea Bătrână, care a fost instruită de Grigorie Taumaturgul. Cel mai tânăr din zece, era fratele lui St. Macrina cea Tânără și cei doi medici capadocieni, St. Vasile din Cezareea și Sf. Grigorie de Nyssa. Macrina, sora lui mai mare, a exercitat o mare influență asupra pregătirii sale religioase, acționând ca instructor și dirijându-l spre viața spirituală și ascetică.

Abandonând studiul științelor laice, s-a dedicat meditației asupra Sfintei Scrieri și cultivării vieții religioase. La scurt timp după alegerea fratelui său Vasile pe scaunul episcopal al Cezareei în 370, Petru a fost hirotonit preot. Basil pare să-și fi angajat fratele ca agent confidențial în anumite chestiuni. Ulterior, s-a retras din afacerile active și a reluat viața unui ascet solitar.

El și-a ajutat sora și mama în stabilirea comunității monahale după moartea tatălui său. Petru s-a implicat în transformarea treptată a gospodăriei mamei sale dintr-o comunitate de fecioare într-o comunitate cenobitică formată atât din femei, cât și din bărbați. El a condus mănăstirea masculină în timp ce Macrina era responsabilă pentru comunitatea feminină. Când provinciile Pontus și Capadocia au fost vizitate de o foamete severă, el a dat o dovadă remarcabilă a carității sale, dispunând liberal de tot ce aparținea mănăstirii sale și orice ar putea ridica, pentru a aproviziona cu necesități numeroasele mulțimi la care recurgeau zilnic el, în vremea aceea de suferință.

În jurul anului 380 a fost ales ca episcop al orașului Sevastia din provincia Armenia Minor și, fără a prezenta nici o activitate literară, și-a luat poziția alături de frații săi Basil și Grigorie în lupta lor împotriva ereziei ariene. În viața sa și în administrația episcopală a prezentat aceleași caracteristici ca Vasile. Legat în cea mai apropiată manieră cu frații săi, el le-a urmat scrierile cu cel mai mare interes.

La sfatul său, Grigorie de Nyssa și-a scris marea operă, Împotriva lui Eunomius, în apărarea cărții numite în mod similar a lui Basil, care răspunde la opera polemică a lui Eunomius. De asemenea, la dorința lui, Grigorie a scris Tratatul despre munca celor șase zile, pentru a apăra tratatul similar al lui Vasile împotriva interpretărilor false și pentru a-l completa.

O altă lucrare a lui Grigorie, Despre înzestrarea omului, a fost scrisă la propunerea lui Petru și trimisă acestuia din urmă cu o prefață corespunzătoare ca dar de Paște în 397. Nu există informații detaliate cu privire la activitatea sa de episcop, cu excepția faptului că a fost prezent la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol din 381. După moartea sa în 391 a fost venerat ca un sfânt.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

PROGRAMUL  DE  ALIMENTAŢIE  ŞTIINŢIFICĂ. Un program instituţionalizat de Ceauşescu prin decretele asupra raţionalizării din 10 şi 17 octombrie 1981 şi mai ales prin “Programul…” din 24 iulie 1982, care îi conferă un caracter de permanenţă prin raţionalizarea produselor de bază: pâine, făină, carne, zahăr, ulei, ouă, lapte etc. prin apariţia cartelelor de raţionalizare. La Braşov, de exemplu, în 1987, o astfel de cartelă prevedea pentru 12 luni: 8,5 kg de carne (4 kg de porc şi 4,5 kg de pui), deci 23 de grame pe zi; 2,5 kg de făină (7 grame pe zi); 10 litri de ulei (27 mililitri pe zi); 10,5 kg de salam (29 grame pe zi). Se adaugă un ou la 36 de zile. Trebuie amintit că centrele urbane erau mult mai bine aprovizionate decât localităţile rurale.

ECONOMIE  VIRTUALĂ. Concept pus în circulaţie în 1998 de Clifford Gaddy de la “Brookings Institution”, Washington D. C. şi Barry W. Ickes de la Pennsylvania State University (vezi revista “22” Plus nr. 75 / 1999): “În esenţă, economia virtuală este pojghiţa formală cu aspect clasic de economie capitalistă, care acoperă o încrengătură vie de relaţii sociale, politice şi de interese personale, publice”. Liviu Gaiţă defineşte astfel economia virtuală: „Se dezvoltă o economie în care se folosesc preţuri, dar nimeni nu plăteşte bani, nimeni nu plăteşte la timp. Se acumulează datorii reciproce uriaşe care, de asemenea, nu pot fi plătite în perioade rezonabile de timp. Salariile sunt declarate dar nu şi plătite. Acestea creează venituri iluzorii, sau virtuale – în esenţă la afaceri conduse în afara pieţei, la preţuri virtuale”. Economiştii sunt categorici în a confirma că economia virtuală se dovedeşte o specialitate a falşilor reformatori din Est.

PARABOLA  CENTAURULUI. Aparţine lui Varujan Vosganian şi se referă la situaţia ambiguă în care se găseşte cineva: „situaţia unui centaur care, atunci când se duce la operă, i se spune:”EŞTI PE JUMĂTATE CAL, IEŞI AFARĂ!”, iar când se duce să zburde pe câmp i se spune: „EŞTI  JUMĂTATE OM, PLEACĂ DE AICI!”

ARTA  SECESIONISTĂ. Sintagmă întâlnită în „România literară” nr. 51-52 din 1998, într-un articol semnat de Ştefan Cazimir, care ne şi explică: „Secesionismul îşi datorează numele unui conflict survenit în 1982 între un grup de artişti plastici din Munchen şi autorităţile statului bavarez, determinând refuzul celor dintâi de a mai participa la salonul oficial şi pronunţarea de către ei a „secesiunii” prin deschiderea unei expoziţii separate. (…) Secesionismul a marcat puternic tot ce a fost artă vizuală: modă, arte aplicate şi industriale, pictură, sculptură şi grafică, decoraţia scenică, cinematografia, arhitectura şi decoraţia”.

Paul Constantinescu scrie în 1972 despre secesionism: „…a cuprins toată Europa şi America de Nord, atingând sensibil şi Extremul Orient, mai ales Japonia”. Continuă Ştefan Cazimir: „Nota specifică a viziunii secesioniste este bidimensionalitatea”;

AXIOMA  TALENTULUI  ÎN  PROZĂ. Aparţine lui Damian Nicula şi, scrie Dan Stanca în „Luceafărul” nr. 45 din 1998, i-a fost spusă lui pe 30 septembrie 1985, pe când era redactor la revista „Viaţa românească”: „…scriitorii care îşi propun din start să scrie un roman de 600-700 de pagini şi nu se ridică de la masă până nu şi-au făcut această normă uriaşă de pagini, ar cam trebui să se lase de meserie”;

PROPOZIŢIA INTEROGATIVĂ SCHLATTNER. Propoziţia cu care debutează textul romanului „Cocoşul decapitat”  de Eginald Schlattner, preot luteran în localitatea Roşia de lângă Sibiu: „EXITUS, CE ÎNSEAMNĂ DE FAPT ACEST CUVÂNT?”

TAMARETA.  Poezie cu formă fixă (dar fără formă fixă) inventată de poetul Emil Brumaru în urma inspiraţiei pe care i-o producea Tamara, tânăra şi frumoasa sa soţie. Redau aici una dintre multele tamarete scrise de Emil Brumaru:

„ Dacă lui Lou vaginu-i cânta Apollinaire, / Tamáriușka, eu ție ce aș putea să-ți cânt? /  Piersica-nchisă-n flăcări de rouă și piper / Păzită de un înger cu lancea tremurînd?  / Trifoi-frăguț cu patru petale de amor / Plușate de-o femeie nostalgică și șuie? / O, lasă-mă să-ți mângâi cu gura un picior / Pînă acolo unde piciorul geamăn suie. / Și apără-mi cu trupul tău gol ca-n iarmaroc / Sufletul  trist și viața topită-n dulci păcate. / Și dă-mi ca pe-o icoană cărnoasă, să mă rog, / Curul bîrfit zburdalnic de coapsele-ți surate”.

Mai multe tamarete se pot citi în volumul „Opere II. Submarinul erotic” (Polirom, 2009).