Connect with us

Eveniment

Agent de poliție din Poliția Municipiului Botoșani, trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani. Vezi acuzațiile

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a anunțat astăzi că a dispus trimiterea în judecată în stare de control judiciar a unui agent de poliție din cadrul Poliției Municipiului Botoșani, numitul B.M.D., din mun./jud. Botoşani, care este cercetat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni.

Conform unui comunicat al Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, acesta este acuzat de luare de mită, constând în aceea că, la data de 12.01.2023, în timp ce se afla în sediul Poliției mun. Botoșani, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a acceptat promisiunea făcută de B.G.I., care i-a oferit suma de 100 euro, drept recompensă dacă îi va găsi telefonul mobil, pe care autori necunoscuți i l-au sustras în cursul aceleași zile; în cadrul aceleași rezoluții infracționale inculpatul, în seara aceleiași zile, a recuperat telefonul mobil, pe care l-a predat unui apropiat al persoanei vătămate, care i-a remis suma promisă;

De asemenea, conform aceleiași surse, polițistul este acuzat de abuz în serviciu, constând în aceea că, la data de 12.01.2023, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu intenție, nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de Legea nr. 218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române, nesesizându-se din oficiu în mod procedural cu privire la infracțiunea de furt, sesizată de B.G.I.. Și tot de abuz în serviciu este acuzat după ce la data de 27.03.2023, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu intenție, nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de Legea nr. 218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române, nesesizându-se din oficiu în mod procedural cu privire la infracțiunea de furt/tâlhărie, sesizată de C.D.P.;

Conform Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, asupra polițistului mai planează acuzația de abuz în serviciu după ce, având în lucru un dosar electronic de supraveghere,  nu a implementat, în baza de date a Poliției Române – ROCRIS, mențiuni cu privire la autor, conform prevederilor privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor și, totodată, nu a efectuat verificări cu privire la autor în condiţii de confidenţialitate, cauzând o vătămare a intereselor legitime ale statului, reprezentat prin Poliția Română, care are atribuții legale în scopul prevenirii şi combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

De asmenea, comform comunicatului Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani polițistul mai este acuzat de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, constând în aceea că în perioada 26.04.2023 – 08.05.2023. Inculpatul, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu intenție, nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de Legea nr. 218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române, nesesizându-se din oficiu în mod procedural cu privire la infracțiunea de contrabandă, săvârșită de numitul I.F., deși cunoștea faptul că acesta comercializează țigări provenite din activități de contrabandă, nu a constatat contravenții cu privire la faptul că acesta vinde zilnic țigări provenite din activități de contrabandă la diferite persoane în Piața Centrală din mun. Botoșani; totodată, în baza aceleași rezoluții infracționale, inculpatul l-a informat pe I.F. cu privire la activitățile pe care organele de poliție le desfășoară în cadrul unor acțiuni ce vizează identificarea și tragerea la răspundere penală a persoanelor care comercializează țigări provenite din activități de contrabandă;

Polițistul mai este acuzat și de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, constând în aceea că, în perioada 26.04.2023 – 27.04.2023, inculpatul, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu intenție, nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de Legea nr. 218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române, nesesizându-se din oficiu în mod procedural cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, săvârșită de numitul C.C., deși cunoștea faptul că acesta efectuează schimb valutar neautorizat cu sume mari de valută (30-40 de mii de euro); totodată, în baza aceleași rezoluții infracționale, l-a informat pe C.C. cu privire la activitățile pe care organele de poliție le desfășoară în cadrul unor acțiuni ce vizează identificarea persoanelor care comit infracțiuni de evaziune fiscală;

Publicitate

În același timp, polițistul este acuzat de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, constând în aceea că inculpatul, la data de 30.04.2023, având acces la informații care nu sunt destinate publicității, datorită atribuțiilor de serviciu, i-a divulgat, fără drept, numitului I.F., faptul că este cercetat într-un dosar  penal ce privea săvârșirea infracțiunii de ultraj, fiind astfel afectată urmărirea penală;

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani în mai acuză pe polițist de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în formă continuată, constând în aceea că, în perioada 02.11.2022 — 17.02.2023, inculpatul a divulgat, fără drept, unui jurnalist de la o publicație online, informații care nu erau destinate publicității și pe care le-a cunoscut grație atribuțiilor de serviciu, respectiv date și informații în legătură cu un număr de 9 (nouă) evenimente înregistrate la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoșani în această perioadă, imediat după producerea acestora, cât și în dinamica cercetării evenimentelor respective, fiind afectate interesele și activitatea polițiștilor din cadrul I.P.J. Botoșani, angrenați în anchetele penale aflate în desfășurare cu privire la aceste evenimente;

În același timp, polițistul mai este acuzat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, constând în aceea că, în perioada 21.03.2023 – 17.05.2023, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul i-a divulgat și i-a permis accesul la date și informații ce nu erau destinate publicității, obținute în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, unui jurnalist de la o publicație online, care nefiind autorizat să aibe acces la aceste informații, le-a publicat în articole de presă pe site-ul publicației.

“Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, a mai adăugat Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Anunț de interes public: Revizuire autorizație de mediu SC HIDROPLASTO SRL

Publicat

acum 12 minute

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

SC HIDROPLASTO SRL solicită revizuirea autorizației de mediu pentru obiectivul „Fabrică colectare și prelucrare mase plastice” situat în Cătamărăști Deal, com. Mihai Eminescu, str. Pacea nr. 26, județul Botoșani.

Contestațiile se depun la sediul Direcției Județene de Mediu Botoșani din B-dul Mihai Eminescu nr. 44 în termen de 5 zile de la data apariției prezentului anunț.

Citeste mai mult

Eveniment

„Povești la gura sobei”, la Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

acum 26 de minute

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Magia iernii pentru cei mici, la Filiala nr. 2 Grivița a bibliotecii

Vineri, 12 decembrie 2025, ora 13:00, Filialanr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene’Mihai Eminescu’ Botoșani organizează activitatea ‘Povești la gura sobei’, un eveniment care îi invită pe copii să pătrundă în atmosfera caldă și liniștită a poveștilor de iarnă.

Participă elevii Clasei I B Step by Step ‘Veverițele Curioase’ din cadrul Liceului Pedagogic Nicolae Iorga, coordonați de prof. Olguța-Cătălina Dughilă și prof. Oana-Olivia Străchinariu.

În cadrul plăcut al secției, copiii vor descoperi farmecul poveștilor citite și interpretate, vor participa la jocuri de imaginație, vor crea mici texte inspirate de iarnă și vor lucra în ateliere tematice.

O întâlnire plină de simplitatea și bucuria copilăriei, unde spiritul poveștilor de iarnă prinde viață.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Explozie de conținut periculos cu minori în mediul online. Autoritățile lansează campania: „Dacă locul ei nu e în ramă, oprește distribuirea!”

Publicat

acum 58 de minute

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

„Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”: campanie-avertisment: Proliferarea în mediul online a imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau cele care prezintă conținut dăunător, în creștere îngrijorătoare

 

Peste 90.000 de link-uri individuale raportate în 45.245 de sesizări primite prin linia esc_Abuz privind materiale de exploatare a minorilor în 2025

 

București, 10 decembrie 2025: Organizația Salvați Copiii România avertizează asupra faptului că proliferarea în mediul online a imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau cele care prezintă conținut dăunător a crescut față de anul trecut cu 133%. O serie de personalități publice – Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței – se alătură astfel campaniei „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”, pentru a reaminti că, în mediul digital, responsabilitatea nu se oprește la cel care apasă pe declanșator. La linia de raportare esc_ABUZ a Organizatiei Salvați Copiii, care vizează conținutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, au fost primite, în perioada 01.01- 03.12.2025, 45.245 de raportări conținând peste 90.000 de link-uri individuale.

 

Publicitate

Aceste cifre arată o nevoie crescută de a conștientiza riscurile online la care sunt expuși copiii și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția acestora în mediul digital.

 

Inițiativa „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe” aduce în prim-plan riscurile distribuirii necontrolate a datelor personale și îi invită pe tineri să privească altfel gesturile aparent inofensive din online. Printr-un mesaj direct și ușor de reținut, campania propune un criteriu simplu de decizie: dacă o fotografie nu ar putea fi pusă într-o ramă, atunci nu ar trebui să fie văzută de alții și, cu atât mai puțin, distribuită. În același timp, campania evită orice ton de culpabilizare: adolescentele nu sunt învinovățite sau reduse la statutul de victime, ci încurajate să spună „nu” atunci când sunt puse sub presiune și să ceară ajutor atunci când simt că nu mai au control asupra situației.

 

Demersul început în această toamnă continuă printr-o expoziție fotografică, construită ca o celebrare a fotografiilor care merită să fie înrămate și privite de o lume întreagă. Imagini rare din adolescența unor persoane publice, admirate pentru parcursul lor, reamintesc o vârstă complicată, dar memorabilă. Fotografii cu voluntarii Salvați Copiii România spun povestea dorinței de a face bine fără a aștepta nimic la schimb, iar instantanee din activitățile organizației surprind inițiativele care au produs schimbare în comunități. Fiecare fotografie poartă o poveste și, prin așezarea ei în ramă, trece simbolic pragul de a fi expusă, asumată și împărtășită în siguranță.

 

Expoziția de fotografie poate fi vizitată în perioada 10–17 decembrie 2025, la Galeria Kulterra (București), în intervalul orar 12:00–18:00.

 

În acest contrast stă mesajul central al expoziției: există imagini prețioase care pot fi celebrate și există imagini care nu ar trebui împărtășite cu nimeni, pentru că pot afecta profund adolescențe. Expoziția devine, astfel, un gest-simbol care continuă și întărește mesajul campaniei Salvați Copiii România.

 

Printre persoanele publice care au ales să susțină această expoziție-manifest se numără Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței.

 

“În spatele fiecărei imagini care ajunge online se află un copil real, cu rușinea, frica și vulnerabilitatea lui. Iar atunci când o fotografie nu e de pus în ramă, nu e nici de trimis pe internet. A opri distribuirea nu este doar un gest de responsabilitate, ci un act de protecție. De aceea, avem nevoie de politici actualizate, de resurse reale și de implicarea companiilor tech, pentru ca adolescenții să fie sprijiniți să aleagă responsabil și curajos. Prevenția începe cu noi toți, cu un singur gest care poate opri un abuz.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

 

Uneori, abuzul nu începe cu un agresor, ci cu un simplu “trimite mai departe”. Materialele încadrate în categoria celor de abuz sexual asupra minorilor, care au fost produse chiar de către victimele copii (autogenerate – Self-Generated Child Sexual Abuse Material) reprezintă conținut cu caracter sexual care implică un minor și care este produs direct de copil, de regulă prin intermediul propriului telefon inteligent. Conform INHOPE1, chiar dacă materialele explicite au fost inițial trimise de către minor, odată ce copilul pierde controlul asupra lor, acestea sunt descărcate – prin metoda capturii de ecran, iar ulterior distribuite, iar situația devine de exploatare. Totodată, INHOPE subliniază că producerea voluntară a materialelor nu reduce caracterul abuziv al acestora, deoarece pierderea controlului transformă situația într-o formă clară de exploatare digitală. Conform definiției IWF (Internet Watch Foundation)2, materialele autogenerate se referă la imagini sau videoclipuri cu minori care produc singuri conținut cu caracter sexual, imagini ce pot fi ulterior exploatate în scopuri sexuale. Acest punct de vedere este împărtășit și de alte organizații internaționale, precum We Protect Global Alliance3, care consideră că mediul digital a agravat fundamental riscurile pentru copii.

Fenomenul materialelor autogenerate care implică abuz sexual asupra minorilor (SG-CSAM) a înregistrat o creștere bruscă începând cu perioada pandemiei, când izolarea, trecerea la mediul online și timpul îndelungat petrecut de copii în spațiul digital au creat condiții favorabile pentru interacțiuni nesigure și contact cu persoane necunoscute 4. Această creștere nu a fost temporară. Nivelul conținutului de tip SG-CSAM continuă să se mențină ridicat și să se amplifice, pe fondul utilizării masive a dispozitivelor mobile, expunerii constante la diferite rețele sociale, funcțiilor de mesagerie criptată și anonimizării crescute a interacțiunilor online 5.

 

Necesitatea înlocuirii sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale de abuz sexual asupra copiilor”

Legislația română, prin Codul Penal (Legea nr. 286/2009, art. 374)6, folosește sintagma „materiale pornografice cu minori” pentru a defini și sancționa producerea, deținerea, distribuirea și promovarea oricărui material ce prezintă un minor în ipostaze sexuale explicite. Deși articolul interzice toate formele de creare și circulație a acestor materiale, considerăm că denumirea infracțiunii este inexactă. În context uzual, termenul „pornografie” este folosit pentru a descrie activități sexuale legale, consensuale între adulți sau materiale destinate exclusiv adulților, produse fără existența unei victime. Copiii nu pot consimți la un act sexual și nu pot participa legal la realizarea de conținut sexual, astfel că „pornografie” și „pornografie infantilă” sunt termeni incompatibili și se exclud reciproc.

De aceea, considerăm că materialele care arată minori în contexte sexuale nu sunt produse pornografice, ci probe ale unei infracțiuni grave, ce documentează un abuz sexual asupra unui copil. Folosirea termenului „pornografie” în relație cu abuzul asupra minorilor minimizează gravitatea faptelor, estompează diferența fundamentală dintre conținutul sexual legal și cel ilegal și riscă să normalizeze sau să banalizeze victimizarea copiilor.

Organizațiile internaționale recomandă în mod constant înlocuirea termenului „pornografie infantilă” cu sintagme care descriu precis această formă de abuz, precum „materiale de abuz sexual asupra copiilor” și „exploatare sexuală a copiilor”, deoarece acestea reflectă cu acuratețe natura infracțională a faptelor și statutul de victimă a copilului. Terminologia actualizată pune accent pe definirea abuzului, respectiv manipularea la care este supus minorul și pe traumele psihice și fizice asociate.

Înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale de abuz sexual asupra copiilor” nu este doar o modificare terminologică, ci o aliniere necesară la standardele europene și internaționale, care recunoaște natura reală a acestor materiale: nu produse destinate consumului, ci dovezi ale unei infracțiuni severe, imprescriptibile și cu efecte profund traumatizante asupra minorului victimă.

 

Context:

 

Conform raportului anual al Internet Watch Foundation din 2024 https://www.iwf.org.uk/annual-data-insights-report-2024/data-and-insights/reports-assessment/, 91% dintre rapoartele clasificate ca ilegale de către analiștii IWF conțineau materiale auto-generate. Dintre rapoartele care prezentau materiale auto-generate, 94% se refereau la victime de sex feminin.

 

Din raportul anual INHOPE 2024: Victimele de sex feminin au continuat să fie reprezentate în mod covârșitor, reprezentând 98,71% din cazurile raportate, o creștere față de 94,60% în 2023. În contrast, procentul victimelor de sex masculin a scăzut semnificativ, de la 3,66% în 2023 la doar 0,76% în 2024. (raportul anual INHOPE, pagina 30)

 

Un analist de la o linie telefonică de urgență membră INHOPE a estimat că numai în 2024, linia telefonică de urgență a gestionat înregistrări online care descriau cel puțin 30.000 de copii. Un memento îngrozitor că aceste înregistrări documentează crime reale care afectează copii reali. (raportul anual INHOPE, pagina 19)

 

Cel mai recent studiu al organizatiei Salvati Copiii arată că un procent semnificativ de părinți (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%).

 

În plus, doar 9% dintre părinți declară că știu faptul că copilul lor s-a confruntat în ultimul an cu o situație neplăcută online.

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiuni de împăduriri în țară. Se regenerează peste 1300 hectare de pădure din proprietatea statului

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Romsilva derulează campania de împădurire prin care vor fi plantați circa 2,8 milioane de puieți forestieri. Se vor regenera 1.326 hectare fond forestier proprietatea publică a statului. Dintre acestea, 814 hectare se vor realiza prin regenerări naturale, iar 512 hectare prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri, anunță compania de stat, scrie alba24.ro.

De asemenea, lucrări de completări pe 482 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 495 hectare.

Majoritatea șantierelor de împăduriri sunt situate în zone de câmpie din sudul țării și zone din lunca și Delta Dunării. Înaintea campaniei de împăduriri de toamnă, angajații Romsilva au realizat lucrările mecanizate de pregătire a solului și de scoatere a puieților din pepinierele silvice.

Programul de regenerare a pădurilor proprietatea publică a statului

Programul de regenerare a pădurilor proprietatea publică a statului, pentru acest an, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 10.100 hectare, dintre care 6.515 hectare regenerări naturale și 3.585 hectare fond forestier regenerate artificial.

În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 9.454 hectare, 6.306 regenerări naturale și 3.148 hectare regenerări artificiale. Au fost realizate lucrări de completări pe 1.861 hectare și de refacere a plantațiilor pe alte 517 hectare.

Pentru toate aceste lucrări, de împăduriri, completări și refaceri, Romsilva a plantat, în campania de împăduriri de primăvară, 20,4 milioane de puieți forestieri.

Publicitate

Câte păduri au fost regenerate în ultimii cinci ani

În ultimii cinci ani, Romsilva a regenerat 71.539 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 48.921 hectare prin regenerări naturale și 22.618 hectare prin regenerări artificiale, plantând peste 130 de milioane de puieți forestieri.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în sisteme internaționale.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de peste 850.000 de hectare, precum și 12 herghelii de stat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending