Connect with us

Eveniment

Afacere păguboasă: 950 de euro și un dosar penal, prețul plătit pentru a deveni șofer

Publicat

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca efectuează cercetări în privinţa unui bărbat cu cetățenie R. Moldova, asupra căruia a fost descoperit un permis de conducere fals.

În data de 29 aprilie a.c., în jurul orei 11.40, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca – I.T.P.F. Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control necesare trecerii frontierei, pentru a ieşi din ţară, pasager într-un autocar, un bărbat cu cetățenie R. Moldova, în vârstă de 24 de ani.
În baza profilului de risc, s-a procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra persoanei, ocazie cu care a fost descoperit ascuns, într-un rucsac al acesteia, un permis de conducere cu însemnele autorităţilor din R. Moldova, având imprimate datele și fotografia bărbatului.
Având suspiciuni cu privire la autenticitatea documentului, colegii noștri au efectuat verificări suplimentare, ocazie cu care au constatat că acesta nu îndeplinește condiţiile de formă şi fond ale unui document autentic, fiind fals.
Cu privire la cele constatate, bărbatul a declarat că nu deține permis de conducere și a procurat documentul descoperit la controlul de frontieră printr-un intermediar, ale cărui date nu le cunoaște, contra sumei 950 de euro. A folosit documentul pentru a se deplasa mai uşor în Cehia, de la domiciliu la locul de muncă.
Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, iar la finalizarea cercetărilor se vor lua măsurile legale care se impun.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 22 decembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 22 decembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 22 decembrie 2024:

Loto 6/49: 25, 46, 49, 35, 31, 19

Loto 5/40: 40, 16, 8, 3, 23, 6

Joker: 22, 24, 10, 15, 37 + 20

Noroc: 4 4 8 1 8 2 9

Publicitate

Noroc Plus: 7 2 8 9 6 4

Super Noroc: 6 7 1 4 1 0

Citeste mai mult

Eveniment

Oficial: Valeriu Iftime izolat la Botoșani. A pierdut funcția de prim-vicepreședinte al PNL

Publicat

Publicitate

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a pierdut funcția pe care o deținea în cadrul conducerii centrale a Partidului Național Liberal, locul său de prim-vicepreședinte al PNL fiind deja luat de Cătălin Predoiu.

Anunțul de nominalizare a lui Cătălin Predoiu pe această funcție a fost făcut de președintele PNL, Ilie Bolojan, care a precizat în cadrul unei conferințe de presă că Predoiu va fi unul dintre miniștrii propuși de acest partid în noul Guvern.

Cătălin Predoiu, actual ministrul de Interne, preia funcția de prim-vicepreședinte al PNL după ce Valeriu Iftime ar fi demisionat din această funcție.

Cu această ocazie, preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a anunţat, duminică seară, la finalul şedinţei Biroului Politic Naţional al partidului, că liberalii vor conduce şase ministere în noul Guvern.

Potrivit lui Bolojan, acestea vor fi: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Marcel Ciolacu: Sunt ferm convins că va fi un guvern pe patru ani

Publicat

Publicitate

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că noul Executiv care este pe cale să se formeze va fi „un guvern pe patru ani”, relatează agerpres.ro.

„Eu sunt ferm convins că va fi un guvern pe patru ani”, a declarat Marcel Ciolacu, duminică seară, la finalul Consiliul Politic Naţional al Partidului Social Democrat.

El nu a dorit să ofere punctual detalii despre lista miniştrilor pe care îi va propune PSD.

Singura propunere pe care a detaliat-o a fost cea pe care partidul o va avea la Justiţie.

„Ministrul Justiţiei este un avocat, avocat de Înaltă Curte, un om cu foarte multă experienţă în domeniu. În acest moment era ales preşedinte al Comisiei juridice şi partidul îl susţine”, a declarat Ciolacu.

El a subliniat că trebuie date şanse şi altor oameni faţă de cei care au fost până acum, întrebat dacă are cunoştinţă despre faptul că respectivul a fost „avocat al unui controversat om de afaceri din Craiova”.

Publicitate

„Am o singură rugăminte, ce societate vrem să construim? O societate în care nimeni nu are drept la apărare sau trebuie să judecăm un avocat pentru că a fost? Nu ştiam pentru că nu am urmărit activitatea profesională a viitorului ministru al Justiţiei, dar, repet, dumneavoastră ce fel de Românie vreţi să construiţi? Eu vreau o Românie în care să fie zero corupţie, să nu existe niciun fel de corupţie şi să se ia toate măsurile şi zero încălcări ale drepturilor omului. Eu cred că trebuie să dăm şanse şi altor oameni decât celor care au fost până acum, pentru că aţi văzut cu toţii că societatea se schimbă. Nu sunt un prieten, am vorbit cu domnul viitor ministru doar la telefon. Este parlamentar PSD, nu trebuie să fie recomandat”, a declarat Ciolacu.

În context, el a precizat că una dintre variantele pentru candidatura la prezidenţiale discutate în cadrul coaliţiei este Crin Antonescu.

Potrivit unor surse social-democrate, portofoliile pe care ar urma să le deţină PSD în viitorul Executiv şi propunerile de miniştri sunt următoarele: prim-ministru – Marcel Ciolacu, Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr; Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan; Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu; Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila; Ministerul Agriculturii – Florin Barbu, Ministerul Culturii – Natalia Intotero; Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu; Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (310)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ce am mai reţinut din onomastica folosită de  Codrin Liviu Cuţitaru în „Dilema veche”:  profesorul FLOREL APĂVIE, paznicul COSTEL PARALEL,  femeia de serviciu DINA PROBLODINA, profesorul de statistică MANCIURIN CIUNGU, profesorul de fizică MIŞU PRĂVĂLITU, şeful de departament MĂTRĂGUN ŞORICARU, profesorul de  fizică COROPIŞNIC şi profesoara FLUTURELA ZĂMUŞCĂ;

Cătălin Ştefănescu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre realitate: „O permanentă tensiune a absenţei unei definiţii mulţumitoare. Cui i-ar conveni să accepte că realitatea e doar un soi de materie primă din care se plămădeşte, la nesfârşit, ficţiunea? Întotdeauna am vrea ca realitatea să fie mult mai mult. Să depăşească triumfătoare limitele cuvintelor, atunci când încercăm să-i formulăm existenţa dincolo de orice dubiu. Am vrea să fie atât de evidentă încât să nu mai aibă nevoie de nici o definiţie. Când e s-o formulăm, primul instinct îţi dictează să te-arunci, cu toată încrederea, în marea de cuvinte. În mod normal, realitatea e atât de concretă încât poţi înota în toate stilurile prin apele sale”; 

Alina Bako, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 11 din 2017, extrage patru idei ce constituie o pledoarie pentru lectură a lui Tzvetan Todorov: 1. „lectura creează posibilitatea interacţiunii cu ceilalţi”; 2. „face ca lumea reală să devină mai frumoasă”; 3. „permite fiecăruia să răspundă mai bine vocaţiei sale de fiinţă umană”; 4. „o metodă de îngrijire a sufletului”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, publică eseul „Despre literatură”. Ideile mari ale acestui eseu sunt: 1. „Oamenii au inventat literatura ca să-şi ofere o plăcere, nu ca să se chinuiască studiind-o; 2. „Toţi avem nevoie de literatură, dar nu ştim că avem nevoie”; 3. „Plăcerea pe care o oferă literatura nu face rău”; 4. „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit”; 5. „Cuvintele folosite de un scriitor nu sunt altele decât cele de care ne servim în viaţa de fiecare zi”; 6. „În literatură nu există un „dincolo de aparenţe”. Literatura este chiar ceea ce pare”; 7. „Literatura nu dispare, cum înclină multă lume să creadă”; 8. „Literatura este text şi nu contează unde anume găsim acest text: într-o carte sau pe monitorul unui computer”; 9. „Literatura este puternică şi fragilă”; 10. „În literatură nu există progres. Există numai o succesiune de mode”; 11. „Nu este suficient să ai talent ca să fii scriitor”; 12. „Un text literar care nu are valoare nu există”; 13. „Dacă scrii, nu contează câtă emoţie investeşti într-un text, contează numai câtă emoţie le provoacă acel text cititorilor”; 14. „O carte cu happy-end poate întrista şi invers”; 15. „În literatură nu are importanţă despre ce scrii. Important este cum scrii”; 16. „Între operele literare există o permanentă competiţie”; 17. „Dacă am fi nemuritori, n-am avea nevoie de spirit critic”; 18. „Critica literară nu este o ştiinţă”; 19. „Literatura este o marfă miraculoasă care, exportată, rămâne în ţară”;

Publicitate

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, introduce un nou concept, o sintagmă nouă: LIMBA  TALAŞ. Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea de lemn prin rindeluirea permanentă a acesteia. O descrie astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate.  Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”; 

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu distinsul critic Alex Ştefănescu. Una dintre întrebările puse este: „Antume sau postume la Mihai Eminescu? Sau mai degrabă disfuncţia aceasta nu e defel importantă?” Răspunde Alex Ştefănescu: „Distincţia e foarte importantă. Antumele sunt poezii pe care Eminescu ni le-a supus atenţiei din propria lui voinţă şi după o îndelungată deliberare. În schimb, nu ne-a dat acordul să-i citim postumele, pe care le considera insuficient lucrate sau chiar ratate. Teoretic (aşa cum a explicat, de altfel, încă de la începutul secolului douăzeci, cel mai bun exeget al poeziei eminesciene, G. Ibrăileanu), nu avem voie să scotocim în vraful de hârtii cu poeziile nepublicate de Eminescu însuşi (mai trebuie spus că tot ce voia el să publice se publica; cade ipoteza că unele texte au rămas inedite pentru că n-ar fi avut unde să le publice).  Interdicţia a fost încălcată, fără ezitare, imediat după moartea lui, şi a tot fost încălcată, în repetate rânduri, până în ziua de azi. Avem totuşi o scuză. Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva. Ne interesează tot ceea ce e legat de el, chiar şi o însemnare făcută pe un carnet de ziarist de pe vremea când era acreditat din partea ziarului „Timpul” la Parlamentul României, sau o adresă notată pe programul de la un spectacol de teatru. Cum să nu ne mai intereseze poeziile sale rămase nepublicate?”;

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr. 785 din 2019, publică un interviu cu Mircea Cărtărescu. Reţinem câteva idei: 1. „Nimeni nu e preţuit la fel în toate spaţiile culturale”; 2. „Nu e acelaşi lucru să fii un autor american sau spaniol şi unul român: în primele cazuri ai o audienţă virtuală de sute de milioane de oameni. Nu ai nevoie de traducător. Ai agenţii literare gata să te preia şi să te impună”; 3. „Cu măruntele mele şanse de ins venit de nicăieri, cred că am ajuns destul de departe până acum”; 4. „Tot în „Solenoid” îmi pun speranţele şi pentru restul ariilor culturale”; 5. „Nu vreau, de fapt, să-mi cresc liniştit nepoţii. Eu vreau să scriu, asta e viaţa mea. Îmi place să scriu, îmi iau toată stima de sine din asta, oricâtă suferinţă mi-ar aduce. M-aş simţi ultimul jerk dac-aş abandona. Poate n-am să mai scriu la fel de bine, dar măcar am să-ncerc, atâta vreme cât voi mai fi în stare”, 6. „Dilemele ne feresc să credem că deţinem tot adevărul, ne feresc să devenim ideologi, dar ne şi adâncesc în relativizări inacceptabile. Cred că e un timp pentru dileme şi un timp pentru acţiune”; 7. „Mie, cel puţin, mi-e ruşine să stau deoparte. Iată unde nu mai am dileme, ci certitudini: sunt pro-european, doresc un adevărat stat de drept, o Justiţie liberă, drepturi civice pentru toţi, echitate socială. Detest discriminările de orice fel. M-am definit întotdeauna ca un om de centru, echilibrat, umanist”; 8. „În panteonul meu ideologic am şi valori de stânga – compasiunea sinceră pentru cei defavorizaţi, spre exemplu -, şi de dreapta: admiraţia pentru elite în toate domeniile.  Nu cred că e o contradicţie între ele, ci o completare reciprocă”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending