Connect with us

Eveniment

ADMITERE LICEU 2022: Au început deja probele de aptitudini și limbă modernă. Calendar

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

Potrivit datelor publicate de alba24.ro, din 18 mai au început probele de aptitudini și cele de limbă modernă sau maternă pentru admiterea la liceele de profil.

Elevii susțin testările la limbă modernă pentru specializările intensiv/biligv engleză sau franceză de exemplu sau probele de aptitudini pentru liceele de artă, cu profil sportiv, pedagogic sau teologic.

ADMITERE LICEU 2022 – Calendar probe aptitudini

  • 18 – 20 mai 2022: desfășurarea probelor de aptitudini
  • 23 mai 2022: comunicarea rezultatelor la probele de aptitudini: depunerea contestațiilor la probele de aptitudini (dacă există prevederi metodologice privind contestarea probelor); comunicarea rezultatelor finale, în urma contestațiilor, la probele de aptitudini
  • 27 mai 2022: transmiterea, în format electronic și în scris, către comisia de admitere județeană/a municipiului București a listei candidaților declarați admiși la probele de aptitudini, prin completarea acestora în aplicația informatică centralizată
  • 8 iunie 2022: transmiterea de către comisiile de admitere județene/a municipiului București către unitățile de învățământ liceal care au organizat probe de aptitudini a listei elevilor corigenți, repetenți, cu situația neîncheiată sau exmatriculați, prin activarea rapoartelor specifice în aplicația informatică centralizată; actualizarea de către comisiile din unitățile de învățământ liceal vocațional a listelor candidaților declarați admiși la probele de aptitudini, prin eliminarea candidaților corigenți, repetenți, amânați sau exmatriculați, în aplicația informatică centralizată
  • 30 iunie 2022: transmiterea de către comisiile de admitere județene/a municipiului București către unitățile de învățământ liceal care au organizat probe de aptitudini a bazei de date județene cuprinzând mediile de admitere, prin confirmarea finalizării operațiunilor specifice în aplicația informatică centralizată
  • 1 iulie 2022: validarea de către comisia de admitere județeană/a municipiului București a listei candidaților admiși la liceele/clasele la care s-au susținut probe de aptitudini și comunicarea rezultatelor în unitatea de învățământ liceal respectivă, prin tipărire din aplicația informatică centralizată
  • 4 iulie 2022: ridicarea/transmiterea de la liceele vocaționale a fișelor de înscriere ale candidaților care nu au fost admiși la clasele pentru care au susținut probe de aptitudini, candidaților care au fost admiși dar care au declarat, în scris, că renunță la locul obținut, li se poate elibera, de către unitatea de învățământ gimnazial, fișa de înscriere, pentru completarea opțiunilor în vederea participării la repartizarea computerizată
  • transmiterea, în format electronic, către Centrul național de admitere a listei candidaților declarați admiși, în fiecare județ, la clasele pentru care s-au susținut probe de aptitudini, prin confirmarea încheierii operațiunilor specifice în aplicația informatică centralizată
  • ADMITERE LICEU 2022 – Calendar probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă
    • 18 – 20 mai 2022: desfășurarea probelor de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă
    • 23 mai 2022: comunicarea rezultatelor la probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă; depunerea contestațiilor la probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă (dacă există prevederi metodologice privind contestarea probelor)
    • 27 mai 2022: comunicarea rezultatelor finale, după contestații, la probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă; transmiterea către comisia de admitere județeană/a municipiului București a listelor cu rezultatele finale la probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă, prin completarea acestora în aplicația informatică centralizată
    • 30 – 31 mai 2022: ridicarea/transmiterea anexelor fișelor de înscriere de la unitățile la care candidații au susținut probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă
    • 3 iunie 2022: depunerea/transmiterea anexelor fișelor de înscriere ale candidaților care au participat la probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă, la unitățile de învățământ de proveniență
    • 8 iunie 2022: transmiterea de către comisiile de admitere județene/a municipiului București, în format electronic, către Centrul național de admitere a listei candidaților care au promovat probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă și a rezultatelor acestora la probe, prin introducerea și confirmarea finalizării introducerii acestora în aplicația informatică centralizată

    Despre probele de aptitudini

    În cazul în care, după comunicarea rezultatelor la liceele/clasele la care s-au susţinut probe de aptitudini există candidaţi admişi care declară, în scris, că renunţă la locul obţinut pentru a participa la etapa de repartizare computerizată, pe locurile eliberate de aceştia pot fi admişi alţi candidaţi care au susţinut proba respectivă de aptitudini, în ordinea rezultatelor obţinute la această probă.

    Rezultatele obţinute de candidaţi la probele de aptitudini şi la probele de limbă modernă sau maternă sunt recunoscute în orice judeţ sau în municipiul Bucureşti în care aceştia optează să se înscrie pentru repartizarea computerizată, indiferent de judeţul sau sectorul din municipiul Bucureşti în care candidaţii au susţinut probele respective.

    Candidaţii care participă la admiterea în învăţământul preuniversitar liceal militar sunt ierarhizaţi şi repartizaţi computerizat, în limita cifrei de şcolarizare aprobate pentru fiecare colegiu naţional militar, în ordinea strict descrescătoare a mediei finale de admitere şi pe baza opţiunilor din fişa de înscriere specifică.

    În cazul în care după comunicarea rezultatelor la colegiile naţionale militare există candidaţi admişi care declară, în scris, că renunţă la locul obţinut, pe locurile eliberate de aceştia pot fi admişi alţi candidaţi care au promovat proba de verificare a cunoştinţelor, în ordinea strict descrescătoare a mediei finale de admitere şi în funcţie de opţiunile exprimate în fişa de înscriere.

    Publicitate

    Clasele cu predare în regim bilingv. Proba de verificare a cunoștințelor la limba modernă

    Unităţile de învăţământ preuniversitar în care funcţionează clase sau grupe cu predare a unei limbi modern în regim bilingv vor organiza, pentru admiterea în clasa a IX-a la aceste clase, o probă de verificare a cunoştinţelor la limba modernă (nivel lingvistic A2). Proba se organizează în centre stabilite de comisia de admitere.

    Examenul de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă constă din două probe:

    • proba scrisă, pentru care se acordă un punctaj de maximum 70 de puncte, din care 10 puncte din oficiu;
    • proba orală, pentru care se acordă un punctaj de maximum 30 de puncte.

    Subiectele pentru proba scrisă vor cuprinde itemi obiectivi pentru verificarea competenţelor de înţelegere de texte şi a funcţiilor comunicative/actelor de limbaj corespunzătoare nivelului A2, cum ar fi întrebări cu răspunsuri multiple, întrebări cu răspuns scurt, întrebări de tip adevărat/fals cu justificare, exerciţii de realizare a unor corespondenţe, text lacunar.

    Timpul afectat probei scrise este de 60 minute.

    Pentru proba scrisă se pot depune contestaţii, la centrul la care s-a desfăşurat proba, în perioada prevăzută de metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat.

    Proba orală va cuprinde itemi pentru verificarea competenţelor de discurs oral şi de participare la conversaţie de nivel A2. La proba orală nu se admit contestaţii.

    Profesorii examinatori acordă puncte candidatului la fiecare din cele două probe. Media aritmetică a punctajelor acordate de cei doi evaluatori la fiecare probă, reprezintă punctajul final al candidatului la proba respectivă.

    Punctajele finale obţinute la cele două probe (scrisă şi orală) se adună, iar rezultatul se împarte la 10, obţinându-se astfel nota finală a candidatului.

    Elevul care a obţinut minimum nota 6 (şase) la proba de verificare a cunoştinţelor de limba modernă este considerat admis.

    La liceele unde se organizează clase sau grupe cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, în cazul în care numărul elevilor care optează pentru aceste clase sau grupe este mai mare decât numărul de locuri prevăzut, se organizează o probă de departajare

    Candidaţii care au susţinut şi au promovat proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă pentru admiterea în clasele a IX-a cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv vor putea opta pentru recunoaşterea notei obţinute, în liceul la care au fost repartizaţi computerizat, pentru clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, fără a mai susţine proba, dacă au fost admişi la profilul la care se organizează grupa sau clasa cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv.

    Proba nu se organizează pentru clasele sau grupele a IX-a cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv pentru începători.

    Comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti vor aloca coduri distincte pentru clasele sau grupele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv pentru începători şi vor menţiona în broşura de admitere faptul că nu se susţine probă de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă.

    Admiterea candidaţilor la clasele sau grupele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv pentru începători se face prin repartizare computerizată, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere şi în funcţie de opţiuni.

    Echivalarea competențelor lingvistice

    Candidaţii care, pe parcursul învăţământului gimnazial, promovează examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine pot solicita recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene cu proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă pentru admiterea în clasele a IX-a cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv.

    Recunoaşterea şi echivalarea se fac, la cerere, dacă certificatul obţinut/diploma obţinută validează un nivel de competenţă lingvistică egal sau superior nivelului A2, corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi.

    În situaţii excepţionale, în care se înregistrează întârzieri în eliberarea certificatului/diplomei de către instituţia/organizaţia care administrează examenul, se poate recunoaşte şi echivala şi adeverinţa eliberată de instituţia/organizaţia respectivă, însoţită de fişa rezultatelor obţinute.

    Se recunosc şi se echivalează numai rezultatele obţinute pentru limbile moderne la examenele menţionate în Lista examenelor cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, care pot fi recunoscute şi echivalate cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal, din cadrul examenului de bacalaureat.

    De asemenea, se recunosc şi se echivalează rezultatele obţinute la examenele care conferă nivelul de competenţă lingvistică egal sau superior nivelului A2, organizate de instituţiile prevăzute în lista menţionată, numai pentru limba modernă la care fiecare instituţie are deja examene prevăzute în listă.

    Candidaţii cărora li se recunosc şi li se echivalează rezultatele obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine primesc nota 10 la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă pentru admiterea în clasele a IX-a cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv.

    Elevii premiați la olimpiade

    Candidaţilor care, în clasa a VII-a/a VIII-a, au obţinut premiul I, al II-lea, al III-lea sau menţiune la etapa naţională a olimpiadei de limba modernă li se recunosc rezultatele obţinute la olimpiadă, în baza diplomei emise de Ministerul Educaţiei, şi li se echivalează cu nota 10 la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă pentru admiterea în clasele a IX-a cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, pentru limba modernă la care au obţinut distincţia respectivă.

    Candidaţilor care au promovat cel puţin una din clasele gimnaziale la o unitate de învăţământ cu predare într-o limbă maternă pentru care se organizează clase cu predare în limba modernă în regim bilingv li se pot recunoaşte, la cerere, rezultatele obţinute la limba respectivă şi li se echivalează cu nota 10 la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă pentru admiterea în clasele a IX-a cu predare a limbii moderne în regim bilingv.

    Această prevedere se aplică şi candidaţilor care au promovat cel puţin una din clasele gimnaziale la o unitate de învăţământ din străinătate, având ca limbă de predare limba modernă pentru care se organizează clase cu predare în limba modernă în regim bilingv. Dovada studierii limbii respective la nivel de limbă de predare o constituie, după caz, foaia matricolă sau decizia de echivalare a studiilor parcurse în străinătate.

    Alte reguli

    Candidaţii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă şi au susţinut evaluarea naţională la limba şi literatura maternă respectivă pot opta pentru stabilirea mediei la evaluarea naţională fără a lua în calcul rezultatul la proba de limbă şi literatură maternă.

    În acest sens, părinţii sau reprezentanţii legali ai acestor candidaţi completează o declaraţie semnată de părinte sau reprezentantul legal şi de candidat, care însoţeşte fişa de înscriere în vederea repartizării computerizate şi se depune la secretariatul unităţii de învăţământ de provenienţă în perioada prevăzută de calendar.

    Aceşti candidaţi, care au optat pentru stabilirea mediei la evaluarea naţională fără a lua în calcul rezultatul la proba de limbă şi literatură maternă, nu pot fi repartizaţi computerizat în învăţământul liceal sau profesional în clase cu predare în limbile minorităţilor naţionale.

    În a doua etapă de admitere în învăţământul liceal, pentru candidaţii din seria curentă, precum şi pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2022-2023, părinţii sau reprezentanţii legali ai candidaţilor pot solicita, în scris, stabilirea mediei la evaluarea naţională luând în calcul şi rezultatul la proba de limbă şi literatură maternă.

    Admitere liceu 2022 – date generale

    Admiterea la liceu în 2022 este reglementată de OME 5.150/30 august 2021, respectiv OME 5.142/30 august 2021, pentru liceele profesionale și cele în sistem dual.

    Vor fi organizate două etape de repartizare:

    • prima, în 14 iulie, repartizarea computerizată la care participă doar elevii care au susținut Evaluarea Națională
    • a doua, în 4-5 august, pentru cei rămași nerepartizați (candidaţii din seria curentă, cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2022-2023)

    Admiterea candidaţilor pe locurile speciale pentru rromi, respectiv pe locurile distinct alocate în unităţile de învăţământ de masă pentru candidaţii cu CES se face computerizat, într-o sesiune distinctă, desfăşurată înaintea etapei de repartizare computerizată.

    Cum se calculează media de admitere la liceu 2022

    Media de admitere pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu se calculează ca medie ponderată între Media Generală la Evaluarea Națională (care are o pondere de 80%) și Media Generală de absolvire a claselor V-VIII (care are o pondere de 20%).

    Calculul mediei de admitere la liceu se face astfel:

    • MA = 0,2 x ABS + 0,8 x EN

    unde

    MA = media de admitere

    ABS = media generală de absolvire a claselor V-VIII

    EN = media generală obținută la Evaluarea Națională

    Pentru profilul artistic, pentru profilul sportiv şi pentru specializarea filologie de la liceul Waldorf, media finală de admitere se calculează astfel:

    (3 APT + MA)/4 = MFA,

    unde:

    APT = nota finală la probele de aptitudini;

    MA = media de admitere;

    MFA = media finală de admitere.

    Pentru profilul teologic, media finală de admitere se calculează astfel:

    (APT + MA)/2 = MFA,

    unde:

    APT = nota finală la probele de aptitudini;

    MA = media de admitere;

    MFA = media finală de admitere.

    Pentru profilul militar, media finală de admitere se calculează astfel:

    0,2 MA + 0,8 NP = MFA,

    unde:

    NP = nota la proba de verificare a cunoştinţelor la disciplinele Limba şi literatura română şi Matematică;

    MA = media de admitere

    MFA = media finală de admitere.

    CALENDAR – ADMITERE LICEU pentru anul şcolar 2022-2023

    Pregătirea admiterii

    • 9 mai 2022: afișarea ofertei de școlarizare/ofertei de formare profesională, concretizată în profiluri, domenii și calificări profesionale, pentru învățământul liceal, filiera tehnologică. Stabilirea codurilor pentru fiecare unitate de învățământ liceal pe filiere, profiluri, specializări/domenii de pregătire, limbă de predare.

    Crearea bazei de date la nivelul fiecărei unități de învățământ gimnazial și la nivel județean, cuprinzând datele personale ale elevilor de clasa a VIII- a, în Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR), prin verificarea și corectarea, după caz, a informațiilor privind elevii și formațiunile de studiu la care aceștia sunt asociați. Tipărirea broșurii care cuprinde informațiile despre admitere; postarea broșurii pe site-urile inspectoratelor școlare

    • 9 – 13 mai 2022: transmiterea în unitățile de învățământ gimnazial a broșurilor, transmiterea de către inspectorate la școlile gimnaziale a listei centrelor de înscriere, precum și a școlilor arondate fiecărui centru.

    Afișarea în unitățile de învățământ gimnazial și pe site-ul acestora a graficului ședințelor/acțiunilor de completare a opțiunilor de către absolvenții clasei a VIII-a și părinții acestora, precum și a Metodologiei și a Calendarului admiterii în învățământul liceal pentru anul școlar 2022-2023, precum și o adresă de e-mail și un număr de telefon dedicate admiterii

    • 16 mai – 3 iunie 2022: ședințe/acțiuni de instruire cu părinții și elevii pentru prezentarea procedurilor de admitere și a planului de școlarizare, organizate la unitatea de învățământ sau prin mijloace electronice de comunicare (telefon, e-mail, videoconferință on-line etc.)
    • 8 iunie 2022: transmiterea de către fiecare unitate de învățământ gimnazial către comisia de admitere județeană/a municipiului București a bazei de date cuprinzând mediile generale de absolvire ale absolvenților clasei a VIII-a, precum și a listei elevilor corigenți, repetenți, cu situația neîncheiată sau exmatriculați, prin completarea acestor informații în aplicația informatică centralizată
    • 9 iunie 2022: transmiterea de către comisiile de admitere județene/a municipiului București către Comisia națională de admitere a bazei de date cuprinzând mediile generale de absolvire ale absolvenților clasei a VIII-a, prin confirmarea finalizării operațiunilor specifice completării acestor date în aplicația informatică centralizată
    • 30 iunie 2022: depunerea declarațiilor de către părinții sau reprezentanții legali ai candidaților care optează pentru stabilirea mediei la evaluarea națională fără a lua în calcul rezultatul la proba de limbă și literatură maternă, la secretariatele unităților de învățământ de proveniență
    • 1 iulie 2022: completarea de către secretariatele școlilor a fișelor de înscriere cu numele/codul unității de învățământ gimnazial, cu datele personale ale absolvenților clasei a VIII-a, cu mediile generale de absolvire, cu notele și mediile obținute la evaluarea națională din clasa a VIII-a, cu mediile de admitere, prin preluarea acestora din aplicația informatică centralizată
    • 1 iulie 2022: anunțarea ierarhiei la nivel județean/al municipiului București a absolvenților clasei a VIII-a

    REPARTIZARE COMPUTERIZATĂ – ADMITERE LICEU 2022

    Etapa I – repartizare computerizată și admitere în învățământul liceal pentru candidații din seria curentă, precum și pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2022-2023

    • 4 – 11 iulie 2022: completarea opțiunilor în fișele de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a și de către părinții acestora, asistați de diriginții claselor a VIII-a (orice opțiune greșită poate conduce la o repartizare nedorită); completarea fișelor de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a care doresc să participe la admitere în alt județ și depunerea/ transmiterea fișelor, conform procedurii stabilite de Comisia națională de admitere

    Candidații nerepartizați pe locurile speciale pentru rromi și candidații nerepartizați pe locurile distinct alocate în unitățile de învățământ de masă candidaților cu CES, precum și cei care au fost repartizați dar care solicită, în scris, renunțarea la locul pe care au fost repartizați, care doresc să participe la etapa de repartizare computerizată și admitere în învățământul liceal pentru candidații din seria curentă, precum și pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2022-2023 completează opțiunile în perioada 8 -11 iulie 2022

    • 4 – 11 iulie 2022: introducerea în baza de date computerizată (în aplicația informatică centralizată) a datelor din fișele de înscriere; verificarea de către părinți și candidați a corectitudinii datelor din fișa listată de calculator, corectarea eventualelor greșeli în baza de date computerizată și listarea fișelor corectate din calculator, operațiuni ce se vor realiza utilizând aplicația informatică centralizată
    • 12 iulie 2022: termenul-limită pentru transmiterea bazei de date de la centrele de înscriere la centrul de admitere județean/al municipiului București, precum și a listei absolvenților care nu participă la repartizarea computerizată, prin confirmarea operațiunilor specifice în aplicația informatică centralizată; predarea/ transmiterea de către comisia din centrul de înscriere a fișelor de opțiuni originale la centrul de admitere județean/ al municipiului București
    • 12 iulie 2022: transmiterea bazei de date de la centrele de admitere județene/al municipiului București la Centrul național de admitere prin confirmarea, de către acestea, a finalizării operațiunilor specifice, în aplicația informatică centralizată
    • 13 iulie 2022: verificarea și corectarea eventualelor erori din bazele de date, precum candidați aflați în baza de date pentru admiterea computerizată și care au fost deja admiși la liceele la care se susțin probe de aptitudini etc., de către Comisia națională de admitere și comisiile de admitere județene/a municipiului București; transmiterea modificărilor la comisia națională
    • 13 iulie 2022: corectarea erorilor și confirmarea încheierii modificărilor în aplicația informatică centralizată
    • 14 iulie 2022: repartizarea computerizată în învățământul liceal a absolvenților clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2022 – 2023; comunicarea rezultatelor candidaților repartizați computerizat în învățământul liceal; afișarea în unitățile de învățământ gimnazial a listei cu locurile neocupate în unitățile de învățământul liceal din județ/municipiul București
    • 15 – 20 iulie 2022: depunerea dosarelor de înscriere la școlile la care candidații au fost repartizați
    • 20 iulie 2022: transmiterea de către unitățile de învățământ liceal a situației locurilor rămase libere în urma neînscrierii candidaților admiși în această etapă de admitere
    • 21, 22 și 25 iulie 2022: rezolvarea de către comisia de admitere județeană/ a municipiului București, a situațiilor speciale apărute după etapa de repartizare computerizată

    A doua etapă de admitere liceu – repartizare 2022

    A doua etapă de admitere în învățământul liceal pentru candidații din seria curentă, precum și pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2022-2023

    • 25 iulie 2022: afișarea centrului de admitere, a situației locurilor rămase libere, inclusiv a celor destinate candidaților rromi, precum și a celor destinate candidaților cu CES, a locului de desfășurare și a graficului probelor de aptitudini sau de verificare a cunoștințelor de limbă modernă ori maternă
    • 26 iulie 2022: înscrierea candidaților pentru probele de aptitudini sau probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă, inclusiv a candidaților pe locurile speciale pentru rromi și a candidaților pentru locurile distinct alocate candidaților cu CES în unitățile de învățământ de masă
    • 27 – 28 iulie 2022: desfășurarea probelor de aptitudini sau a probelor de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă
    • 28 – 29 iulie 2022: afișarea rezultatelor la probele de aptitudini și la probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă și rezolvarea eventualelor contestații
    • 1-3 august 2022: primirea cererilor de înscriere a candidaților care au fost repartizați computerizat în prima etapă de admitere, dar care nu și-au depus dosarele de înscriere în termen, a candidaților care au fost respinși la liceele/clasele care au organizat probe de aptitudini și a candidaților care au susținut probe de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau de limbă maternă în etapa a doua, precum și a candidaților care nu au participat sau au participat la repartizarea computerizată în prima etapă de admitere, dar, din diferite motive, nu au fost repartizați computerizat, inclusiv a candidaților pe locurile speciale pentru rromi și a candidaților pentru locurile distinct alocate candidaților cu CES în unitățile de învățământ de masă; primirea cererilor de înscriere a absolvenților clasei a VIII-a care nu au susținut evaluarea națională; candidații pe locurile speciale pentru rromi și candidații pentru locurile distinct alocate candidaților cu CES în unitățile de învățământ de masă își păstrează prioritatea pe locurile destinate acestora care au rămas libere după soluționarea situațiilor speciale.
    • 4-5 august 2022: repartizarea candidaților din etapa a doua, de către comisia de admitere județeană/a municipiului București; repartizarea se face conform unei proceduri stabilite de către comisia de admitere județeană/a municipiului București, publicate pe site-ul inspectoratului școlar județean/al Municipiului București și comunicate unităților de învățământ până la data de 11 iulie 2022.
    • 6 august 2022: transmiterea către Centrul național de admitere a rezultatelor repartizării prin confirmarea încheierii operațiunilor specifice în aplicația informatică centralizată

    Admiterea candidaților pentru învățământul seral și pentru cel cu frecvență redusă

    • 9 mai 2022: anunțarea centrului special de înscriere pentru candidații din seriile anterioare, care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2022- 2023
    • 4 iulie 2022: anunțarea calendarului admiterii la învățământ seral sau cu frecvență redusă pentru candidații din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2022 – 2023
    • 14-15, 18-20 iulie 2022: înscrierea la învățământul seral sau cu frecvență redusă a candidaților din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2022 – 2023
    • 21, 22 și 25 iulie 2022: repartizarea candidaților din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2022 – 2023 pe locurile de la învățământul seral și cu frecvență redusă: la solicitarea comisiilor de admitere județene/a municipiului București sau din proprie inițiativă, Comisia Națională de Admitere poate aproba, în situații justificate, modificarea datelor limită/perioadelor și evenimentelor din calendarul admiterii în învățământul liceal pentru anul școlar 2022-2023.

    Admitere liceu 2022 – detalii din metodologie

    Admiterea absolvenţilor clasei a VIII-a în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2022-2023 se desfăşoară în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.802 /2010 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012.

    Absolvenţii clasei a VIII-a din serii anterioare, care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2022-2023 şi care au participat la procesul de admitere în anii precedenţi, dar nu au fost înmatriculaţi într-o unitate de învăţământ pot participa la procesul de admitere în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2022-2023.

    În procesul de admitere în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2022-2023, şedinţele/acţiunile de instruire cu părinţii şi elevii pentru prezentarea procedurilor de admitere şi a planului de şcolarizare, precum şi cele pentru completarea opţiunilor în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi de către părinţii acestora pot fi realizate în unitatea de învăţământ şi prin mijloace electronice de comunicare (telefon, e-mail, videoconferinţă online etc.). Diriginţii claselor a VIII-a au obligaţia de a informa şi a oferi consultanţă absolvenţilor clasei a VIII-a şi părinţilor/reprezentanţilor legali ai acestora pe parcursul derulării acestor acţiuni.

    Pentru admiterea în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2022-2023, inspectoratele şcolare alocă, pentru integrarea individuală a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) proveniţi din învăţământul de masă şi din învăţământul special, locuri distincte în unităţile de învăţământ de masă, peste numărul de locuri repartizat respectivelor unităţi de învăţământ, în limita a 1-2 locuri suplimentare la clasă, cu respectarea prevederilor legale privind constituirea formaţiunilor de elevi.

    Repartizarea elevilor la licee

    Conform Calendarului admiterii în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2022-2023, repartizarea absolvenţilor clasei a VIII-a în învăţământul liceal de stat se face în două etape.

    La repartizarea computerizată, realizată în prima etapă de admitere, participă numai elevii care au susţinut evaluarea naţională.

    Admiterea candidaţilor pe locurile speciale pentru rromi, respectiv pe locurile distinct alocate în unităţile de învăţământ de masă pentru candidaţii cu CES se face computerizat, într-o sesiune distinctă, desfăşurată înaintea etapei de repartizare computerizată.

    După repartizarea computerizată din prima etapă de admitere se rezolvă situaţiile special respectându-se, în toate cazurile, criteriul referitor la media de admitere (media de admitere a ultimului admis prin repartizare computerizată), fără a depăşi numărul maxim de 30 de elevi la clasă.

    În perioada de rezolvare a situaţiilor speciale, candidaţii gemeni/tripleţi se pot redistribui de către comisiile de admitere în clasa celui cu media mai mare sau invers fără raportarea la media ultimului admis la specializarea la care se solicită redistribuirea, la cererea părintelui /tutorelui/reprezentantului legal al elevului.

    La depunerea dosarului de înscriere, cartea de identitate (dacă este cazul) şi certificatul de naştere se depun în copie certificată în conformitate cu originalul de către angajatul unităţii de învăţământ învestit cu astfel de competenţe.

    Candidaţii care au fost repartizaţi computerizat în prima etapă de admitere, dar nu şi-au depus dosarele de înscriere în termen sau au renunţat, în scris, la locul ocupat şi candidaţii care nu au participat sau au participat la repartizarea computerizată în prima etapă de admitere, dar, din diferite motive, nu au fost repartizaţi computerizată se repartizează în a doua etapă de admitere în învăţământul liceal.

    A doua etapă este pentru candidaţii din seria curentă, precum şi pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2022-2023.

    Repartizarea se realizează de către comisia de admitere, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, conform unei proceduri aprobate de aceasta, publicată pe site-ul inspectoratului şcolar şi comunicată unităţilor de învăţământ.

    În prima etapă de admitere computerizată, după rezolvarea situaţiilor speciale şi după a doua etapă de admitere, se repartizează şi absolvenţii clasei a VIII-a care nu au susţinut evaluarea naţională şi cărora nu li se poate calcula media de admitere. Se realizează de către comisia judeţeană de admitere/a municipiului Bucureşti, în ordinea descrescătoare a mediilor de absolvire a claselor V-VIII. Repartizarea se face conform unei proceduri stabilite de către comisia de admitere, publicată pe site-ul inspectoratului şcolar şi comunicată unităţilor de învăţământ.

    Dacă, după derularea celor două etape de admitere, se mai înregistrează solicitări ale candidaţilor din seria curentă, precum şi ale candidaţilor din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2022-2023 de înscriere în clasa a IX-a din învăţământul liceal de stat, inspectoratul şcolar, prin comisia judeţeană de admitere/a municipiului Bucureşti, repartizează aceşti candidaţi, în intervalul 22 august 2022 – până la data începerii cursurilor anului şcolar 2022-2023.

    Candidaţii pot participa la repartizarea computerizată într-un singur judeţ. Înscrierea candidaţilor care doresc să participe la admiterea computerizată în alt judeţ se realizează la unitatea de învăţământ din care provin candidaţii.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița, ocrotitoarea studenților

Publicat

acum 25 de minute

luni, 12.01.2026

de

Publicitate

Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița, este cunoscută ca făcătoare de minuni fiind ocrotitoare studenților. În Belarus, Rusia și Ucraina în ziua Sfintei este sărbătoarea națională numită „Ziua studenților”. Sfânta este serbată în calendarul ortodox la data de 12 ianuarie.

Viața pe scurt – Sfânta Muceniță Tatiana diaconița (sinaxar)

Sfânta Muceniță Tatiana diaconița, s-a născut în Roma veche, într-o familie nobilă, care cunoscuse credința creștină și o păstra în taină din cauza persecuțiilor împăratului roman Antonim Eliogabal (218-222), renumit pentru fărădelegile sale.

Tatăl Sfintei Tatiana fusese de trei ori consul, însă era creștin binecredincios și temător de Dumnezeu, păzind în taină credința cea dreaptă, pe care a împărtășit-o și fiicei sale. După moartea persecutorului Antonim, pe tronul Romei a urcat tânărul împărat Alexandru Sever (223-235) în vârstă de doar 16 ani. Mama acestuia, pe nume Mammea, era creștină, de la ea învățând și el să-L cinstească pe Hristos, însă nu cu dreaptă credință, ci, acceptând și cultul zeilor, în palatul său găsindu-se, pe lângă chipul lui Hristos și statuile zeilor Apolo și Orfeu, dar și imaginea lui Avraam, cel din legea veche.

Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița 12 ianuarie

Odată ajunsă la vârsta majoratului, Sfânta Tatiana a refuzat să se căsătorească, alegând să trăiască în curăție și în dragoste față de Hristos, rugându-se ziua și noaptea și ajutându-i pe cei bolnavi și nevoiași. Părinții Sfintei nu s-au împotrivit acestei hotărâri, așa încât Sfânta a mers mai departe, punându-se cu totul în slujirea Bisericii. Datorită curăției în care își ducea viața, Sfânta Muceniță Tatiana a fost așezată de Biserica din Roma în rândul diaconițelor.

Publicitate

Rolul diaconițelor în primele secole creștine

În zorii creștinismului, diaconițele făceau parte dintr-un ordin clerical, fiind hirotonite de către preot. Misiunea lor consta în acordarea ajutorului necesar preotului la administrarea Sfintelor Taine (Botezul și Mirungerea — ungerea cu Sfântul Mir a fetelor și femeilor care se botezau), la catehizarea lor. La acea vreme, botezul avea loc la maturitate, iar fetele și femeile care doreau să se boteze nu puteau fi atinse de un bărbat, chiar dacă acesta era preot. De aceea, preotul era ajutat la împlinirea ritualului de o diaconiță. Ulterior, ungerea cu Sfântul Mir împlinită de diaconițe s-a păstrat doar în anumite biserici creștine. În Biserica rusă și în cea greacă, instituția diaconițelor există și astăzi.

Martiriul Sfintei Mucenițe Tatiana, diaconița

Deși actualul împărat nu îi mai prigonea pe creștini în mod direct, primejdia venea acum din partea dregătorilor mai mari sau mai mici, care căutau cu tot dinadinsul să dezrădăcineze credința în Hristos. Așa se face că s-a dezlănțuit atunci o mare prigoană, iar Sfânta Muceniță care L-a mărturisit fără frică pe Hristos înaintea acestora a fost prinsă și supusă la chinuri groaznice. Pentru început a fost dusă în templul zeului Apolo, pentru a-l cinsti și a-i aduce jertfe. Refuzând acest lucru, ea s-a rugat lui Hristos și îndată s-a pornit un cutremur, iar statuile zeului au fost distruse împreună cu o parte a templului. Foarte mulți persecutori și idolatri au murit atunci, iar diavolii care-și făcuseră locaș între zidurile templului aceluia au fugit, tânguindu-se în întuneric și scrâșnind din dinți, fiind văzuți de cei de față sub forma unei umbre care zbura prin aer.

Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița 12 ianuarie

După acest episod tulburător, persecutorii au poruncit ca Sfânta Muceniță Tatiana diaconița să fie torturată. I-au smuls ochii fecioarei cu niște cârlige, însă ea a răbdat toate fără teamă, rugându-se în schimb pentru chinuitorii ei, implorând pe Domnul ca ochii duhovnicești ai acestora să se deschidă, iar Domnul a auzit rugăciunea roabei sale. Călăii au văzut patru îngeri care au înconjurat-o pe Sfântă și au început să-i bată pe chinuitorii ei. Văzând aceasta, opt dintre ei au crezut în Hristos și au căzut în genunchi înaintea Sfintei Tatiana, cerându-i iertare pentru păcatul pe care îl săvârșiseră împotriva ei: „Iartă-ne, slujitoarea adevăratului Dumnezeu, iartă-ne de cele ce ți-am făcut fără de voie!” Au fost torturați și executați la rândul lor pentru că au mărturisit credința creștină, primind astfel Botezul sângelui.

Continuând sub semnul persecuțiilor, mucenița a fost dusă de judecător la templul zeiței Artemis, pentru a-i aduce jertfă acesteia. Fecioara s-a prezentat la locul cu pricina ca și cum ar fi fost de acord cu acel compromis, iar în clipa în care a ajuns în apropierea templului, diavolul care locuia aici s-a cutremurat de venirea ei și a zis: „Vai mie, vai mie! Unde voi fugi de la Duhul Tău, Dumnezeule al cerului, pentru că foc din cele patru unghiuri ale templului mă izgonesc?” În clipa următoare, la rugăciunea Sfintei, fulgere au coborât din cer, arzând templul și tot ce era în el.

După aceste încercări eșuate, chinuitorii au aruncat-o în foc, însă focul nu o ardea, dimpotrivă, își potolea văpaia cinstind-o pe roaba lui Hristos. Văzând că nu reușesc să o facă pe Sfântă să se închine idolilor, ighemonii (chinuitori) au aruncat-o în cușca unui leu, crezând că acesta, flămând fiind, o va sfâșia. Leul însă, simțind sfințenia muceniței, s-a așezat supus la picioarele ei. După ce a fost luat de lângă dânsa, leul a atacat pe unul dintre ighemoni, omorându-l.

Martiriul Sfintei Mucenițe Tatiana, diaconița 12 ianuarie

După foarte multe încercări de a o face pe Sfânta Muceniță Tatiana diaconița să renunțe la credința creștină, ighemonii i-au tuns părul capului, crezând că așa o vor birui, bănuind că ar fi fost o vrăjitoare și că puterea ei ar fi avut legătură cu lungimea părului. După ce au tuns-o, au închis-o în templul zeului Die, pentru că li se părea că de acum nu va mai putea face nici un rău idolului lor, de vreme ce, odată cu părul, s-au luat de la dânsa și puterea vrăjilor. Două zile mai târziu, păgânii au venit la templu pentru a aduce jertfă zeului Die, dar când au intrat au găsit idolul sfărâmat și pe Sfânta luminată în rugăciune. Toate rănile chinurilor pe care le suferise parcă nu existaseră vreodată, Sfânta fiind vindecată prin harul Dumnezeiesc.

După mai multe chinuri groaznice, care nu au avut nici un rezultat, judecătorul a hotărât omorârea Sfintei Mucenițe Tatiana prin tăierea capului. Alături de ea, a suferit martiriul prin decapitare și tatăl ei în ziua de 12 ianuarie 225.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 11 ianuarie 2026

Publicat

acum 9 ore

duminică, 11.01.2026

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 11 ianuarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 11 ianuarie 2026:

Loto 6/49: 6, 17, 33, 12, 16, 1

Loto 5/40: 22, 31, 7, 23, 20, 10

Joker: 29, 42, 45, 21, 3 + 6

Noroc: 7 4 8 3 6 7 8

Publicitate

Noroc Plus: 1 9 5 9 1 9

Super Noroc: 0 4 8 5 0 0

Citeste mai mult

Actualitate

Impozitul pe proprietate în 2026: Guvernul Bolojan susține că fondurile din taxe și impozite rămân la bugetele locale

Publicat

acum 9 ore

duminică, 11.01.2026

de

Publicitate

Guvernul României a transmis duminică precizări oficiale privind majorările de taxe și impozite pe proprietate aplicabile în acest an. Executivul subliniază că sumele colectate din impozitele și taxele locale nu ajung la bugetul de stat, ci rămân integral la dispoziția bugetelor locale, relatează alba24.ro.

Clarificările vin pe fondul disputelor politice dintre PNL și PSD, subiectul destinației acestor fonduri fiind intens dezbătut în spațiul public în ultimele zile.

De exemplu, Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a spus că surplusul adunat din taxe va merge la nivel național. Guvernul a dezmințit însă oficial această informație.

Impozitul pe proprietate 2026: Precizări OFICIALE

Pentru o corectă înțelegere a deciziilor privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri și autovehicule),  biroul de presă al Guvernului face următoarele precizări:

Reforma impozitării proprietății se impunea. De ce?

  1. România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE.
  2. 2. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice.
  3. 3. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate.

Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta.

Publicitate

Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu.

Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.

Deși angajamentele au fost luate în anii anteriori și discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale.

Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5 – între 300 și 500 milioane de euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare.

Impozitul pe proprietate 2026: Contextul aprobării măsurilor

Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziție și a procedurilor legale subsecvente.

Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum și încasarea fondurilor europene.

Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților administrației publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor și a elementelor de competență locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparență decizională.

Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităților publice locale și a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferențe de aplicare între UAT-uri).

În prezent, autoritățile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncționalități.

Care este impactul bugetar

Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei).

Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.

Impozitarea clădirilor și terenurilor

Modificări:

1. Actualizarea bazei de impozitare

• Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică.

• Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.

• Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață.

• Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaționalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării la valoarea de piață și pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027.

2. Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate

• în vederea conformării cu jalonul din PNRR și cu recomandările Băncii Mondiale;

• se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili;

• facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior;

3. Consolidarea rolului autorităților locale

• Legea păstrează competența autorităților administrației publice locale de a:

  • stabili cotele concrete de impozitare, dar nu mai mici ca cele din anul 2025, pentru a atinge impactul estimat;
  • decide eventuale reduceri sau facilități;
  • adapta nivelul taxelor la specificul local.

Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situații punctuale pot apărea diferențe.

Creșterea impozitului poate depăși nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime și tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare și majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim.

1. Eliminarea coeficienților de reducere (efect direct asupra bazei)

Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:

  • până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
  • 30% pentru clădiri între 50–100 ani;
  • 10% pentru clădiri între 30–50 ani;
  • plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).

Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere peste nivelul mediu de ~70%.

2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul

Legea nr. 239/2025 a introdus:

• valori de referință actualizate asupra bazei impozabile;

• o bază de calcul recalibrată la realitatea economică.

3. Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)

• autoritățile administrației publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.

Dacă în anul 2025 cota era stabilită la minimul de 0,08%, iar în 2026 UAT decide majorarea cotei spre 0,15% – 0,2%, atunci creșterea impozitului datorat se aplică unei baze deja majorate, amplificând impactul total în consecință.

De asemenea, s-a dat posibilitatea ca și Consiliul local / CGMB să poată majora impozitele și taxele locale până la +100% (în loc de 50%), pe baza unor criterii clare (economice, sociale, urbanistice etc.), aspect care, de asemenea, poate conduce la creşterea nivelului impozitului.

Impozitul pe proprietate 2026: Autovehiculele

Sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³.

Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale.

Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării.

În cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³.

Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite.

Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului.

Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR.

În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative.

Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid – Comentariile Comisiei au clarificat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, în accepțiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂.

Citeste mai mult

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (420)

Publicat

acum 10 ore

duminică, 11.01.2026

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

 Reţin din „nu striga niciodată ajutor” (Editura Humanitas”, 2020), volumul de versuri al lui Mircea Cărtărescu: „arunc pe foc / cuvinte mari / ce trosnesc tembele / de peste un secol /  imagini / comparaţii / parabole / alegorii // arunc pe foc / fasoane şi snobisme / întorsături de frază / remestecări / de vorbe deja mestecate / milioane de cărţi ce imită alte cărţi // arunc pe foc / izmeneala / ipocrizia / autorlâcul / le găseşti peste tot / ieftine / inflamabile”. Se pare că poetul Cărtărescu începe  să aibă alte păreri despre poezie şi cum trebuie scrisă aceasta;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2020, despre scrierea cu „â” din „a”: Unii cunoscuţi mă întreabă de ce scriu cu „â” din „a”. Scriu cu „â” din „a” pentru că există în România o lege care îmi cere (printre altele) să scriu cu „â” din „a”. Aşa cum îmi plătesc impozitul şi cum trec numai pe culoarea verde a semaforului, scriu cu „â” din „a”. Şi apoi regula instituită de Academia Română este o regulă bună. Se numără printre obligaţiile pe care eu le îndeplinesc cu convingere. Dacă n-ar fi existat, aş fi militat pentru impunerea ei. Scriind cu „â” din „a”  îi facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidenţiem latinitatea, într-un mod simplu şi direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte ţări. Orice inscripţie în limba română – de pe un pachet de ţigări, de pe frontispiciul unei ambasade – aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu „â” din „a”, că suntem latini,  şi nu slavi (aşa cum cred mulţi). Ca să nu mai vorbesc de ziare şi reviste, chiar şi de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărţi. Avantajul este imens iar efortul care ni se pretinde – minim. Dacă notarea unei vocale în două feluri ni se pare o corvoadă şi ne face să ne văicărim înseamnă  chiar că nu mai e nimic de sperat în România. Este obscur un afiş din care reiese că o formaţie de muzică va cinta.  În schimb, dacă scrie pe el că formaţia va canta , latinitatea limbii române este recognoscibilă chiar şi de către un ins necultivat, din orice ţară occidentală. Este rebarbativă sintagma flori de cimp, care apare eventual ca explicaţie la o ilustrată. Dar sintagma flori de camp o înţelege aproape oricine. În lume nu există cimpusuri universitare, ci campusuri universitare”;

Acelaşi Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2020, ne dă o informaţie de noutate absolută: „…prima poetă din istoria literaturii române a fost o călugăriţă, Xenia Iordachi Hagiu, de la mănăstirea Agapia. Un volum al ei de „Stihuri” – bazat pe un manuscris autograf din 1826 – a apărut la o editură din Republica Moldova, „Gunivas”, condusă de apreciatul editor Nicolae Guţanu. Cartea îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi privită cu încredere. Ediţia, îngrijită cu maximă rigoare de Eugenia Dima, cuprinde şi un studiu critic substanţial semnat de M. A. Ursu. Xenia Iordachi Hagiu îl proslăveşte, în versuri, pe Dumnezeu, dar nu mecanic, ci cu o emoţie autentică şi cu un dar rar întâlnit de a identifica divinitatea în darurile simple ale vieţii”;

 Haricleea Nicolau, în „Ramuri” nr. 12 din 2020,  scrie o cronică la filmul „Shirley”. Autoarea cronicii reţine un dialog din film: „Stanley: Pentru sufletul nostru, draga mea!  Shirley: „Nu există destul whisky în lume pentru asta!”;

Publicitate

Emil Cioran despre România: „Nu e mare lucru a iubi România din instinct; nu este un merit. Dar să o iubeşti după ce ai disperat total de destinul ei, îmi pare totul.  Şi cine  n-a disperat de destinul României niciodată, acela n-a înţeles nimic din complexitatea acestei probleme şi acela nu va fi angajat nicicând profetic în destinul acestei ţări”;

Eugenia Sarvari, în „Apostrof” nr. 9 din 2020, publică un interviu cu regizorul Andrei Şerban. Reţin: 1. „Toate crizele (sanitară, economică, politică, socială, dar mai ales cea spirituală) se accentuează. Noi oamenii am distrus echilibrul planetei şi acum ori nu ştim, ori nu dorim sau nu avem puterea să-l restabilim. Mi se pare că de undeva de Sus ni s-a trimis un semnal de alarmă. Îl vom înţelege, îl vom lua în seamă? Sau vom continua să ne credem mari şi tari?”; 2. „Verticalitatea ne deosebeşte de animale şi, dacă nu ne folosim de ea, devenim o haită de lupi.  Din păcate, zilnic vedem cât de puţin ne amintim de verticalitate şi coborârea spre instinctul animal e vertiginoasă”; 3. „Îngerii ne fac semne de sus, dar pentru moment norii sunt prea grei ca să le percepem”;

Din „Luceafărul de dimineaţă” nr. 9 din 2020 reţin un poem al lui Nicolae Prelipceanu intitulat „Ia te uită umbra”.  Apreciez  modul de asociere a umbrei care, ca un pandant, formează împreună cu poetul o pereche simetrică: „credeam că umbra sunt tot eu / târându-mă pe urmele mele / şi eu însumi culcat pe pământul mut / umblu de mult timp pe aici şi mă mir / că umbra mea n-a obosit să mă tot urmeze / în halul acesta al ei / iar atunci când din oglinzile împrejmuitoare / îmi răspunde chipul unui necunoscut / privesc în jos / în spatele meu / şi văd că umbra e singura care nu s-a schimbat / / umbra singura fidelă fără dragoste / fără dureri fără suferinţe fără patrie / era să zic vai fără de moarte dar tac / ea mereu tânără sau bătrână da la-nceput / depinde numai unde eşti atunci când o vezi / ultima dată”;

Am citit un articol  despre Claude Hagege, recunoscut lingvist francez, unul care ştie regulile câtorva sute de idiomuri şi stăpâneşte foarte bine 10 limbi.  Redau câteva puncte de vedere  faţă de limba engleză: 1. se opune folosirii excesive (şi exclusive) a englezei în comunitatea politică şi ştiinţifică internaţională; 2. pledează pentru menţinerea în comunicare a cât mai multor limbi; 3. crede că bogăţia Europei constă în diversitatea limbilor ei; 4. în fapt el nu luptă contra limbii engleze, el se bate pentru diversitate;

Mircea Deaca, în „Cultura” nr. 13 din 2012, prezintă câteva  caracteristici ale modernismului: 1. „propune un clivaj şi o tensiune între trecut şi prezent. Trecutul ar fi  modul transparent direct referenţial al discursului clasic pe care discursul modern îl anulează”; 2. „locul obiectului e gol, iar jocul social şi estetic e organizat în jurul unui gol”; 3. „este o reformulare a structuralismului unde orice element de semnificaţie se defineşte în interiorul sistemului de o manieră negativă”; 4. „trăieşte drama sciziunii dintre sistemul de reprezentare (semnificantul sau sistemul de expresie) şi obiectul la care face referinţă (semnificatul) de o manieră tragică, individul şi condiţia umană  sunt supuse acestui divorţ fundamental”; 5. „accesul către obiect, către real sau către metafizică este interzis de însuşi sistemul de reprezentare”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending