Connect with us

Eveniment

ADMITERE Academia de Poliție 2022: 745 de locuri scoase la concurs. Înscrieri, acte necesare

Publicat

Publicitate

Admitere la Academia de Poliție 2022: pentru sesiunea de admitere din acest an, au fost scoase la concurs 745 de locuri. Înscrierile se fac până pe 8 iulie, informează alba24.ro.

În acest an, se vor da note și la proba de evaluare a performanței fizice. Media finală de admitere va fi calculată în pondere de 50% nota la proba sportivă și 50% nota la proba scrisă.

Se pot înscrie candidați cu cetățenie română, în vârstă de cel puțin 18 ani, care au diplomă de Bacalaureat și îndeplinesc anumite condiții. Printre acestea, trebuie să fie apți din punct de vedere medical și psihologic.

Admiterea la Academia de Poliție 2022 – locuri pe facultăți și specializări

745 locuri din care 645 la buget și 100 cu taxă, 12 locuri pentru candidați romi, 9 locuri pentru candidați maghiari, 7 locuri alte minorități

FACULTATEA DE POLIŢIE

Publicitate

Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică – Ordine şi  siguranţă publică

  • poliție – IF – 3 ani: 250 locuri din care 228 IGPR, 4 DEPABD, 15 DGPI, 3 SIE (7 locuri pentru candidați romi, 5 locuri pentru maghiari, 3 locuri pentru alte minorități)
  • poliție de frontieră: 70 locuri din care 50 IGPF, 10 IGI, 5 DGP, 5 DGPI (2 locuri pentru candidați romi, 2 locuri pentru maghiari, 2 locuri pentru alte minorități)
  • jandarmi: 70 locuri din care 62 IGJR, 5 SPP, 3 SIE (2 locuri pentru candidați romi, 2 locuri pentru maghiari, 2 locuri pentru alte minorități)
  • poliție penitenciară: 40 locuri (40 ANP)
  • poliție, poliție de frontieră, jandarmi – fără frecvență – 3 ani: 50 locuri, din care 36 IGPR, 7 IGPF, 7 IGJR (agenți, subofițeri, maiștri militari MAI)

Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică – Drept

  • poliție, poliție de frontieră, jandarmi – 4 ani : 105 locuri din care 30 IGPR, 15 IGPF, 7 IGI, 1 DGCTI, 15 DGA, 1 DGAESRI, 1 DGL, 2 DEPABD, 2 DRPCIV, 1 ORPDP, 1 DSU, 10 IGJR, 8 IGSU, 5 SPP, 6 SIE plus 10 locuri MApN
  • poliție, poliție de frontieră, jandarmi – ID – 4 ani: 100 locuri cu taxă (personal MAI)

FACULTATEA DE POMPIERI

Ingineria instalaţiilor – Instalaţii pentru construcţii – pompieri – IF – 4 ani

  • 38 locuri (IGSU); 1 loc candidați romi
  • 2 locuri – Republica Moldova
  • 10 locuri – burse studenți palestinieni

Anul trecut erau 755 de locuri și concurență de 5 pe un loc. Cei interesați să dea admitere la academie pot afla detalii de la inspectoratele județene de poliție, jandarmi și ISU (pompieri), cele care se ocupă de recrutare.

După evaluarea psihologică, în cadrul admiterii, candidații vor susține proba sportivă și cea scrisă (test-grilă la română, istorie și limbă modernă pentru Facultatea de Poliție, respectiv Algebră şi Elemente de analiză matematică şi Fizică pentru Facultatea de Pompieri). La final va fi examinarea medicală, însă la înscrieri candidatul trebuie să aibă aviz medical că este apt pentru efort fizic.

Notarea la proba sportivă se face de la 5 la 10 și acordarea calificativului ,,promovat”, respectiv prin acordarea calificativului ”nepromovat”, în situația depășirii timpului final. Candidații au de parcurs un traseu cu 12 obstacole, în cel mult trei minute și 20 de secunde. Pentru nota 10 însă, traseul trebuie parcurs în cel mult 2 minute și 5 secunde.

Concursul de admitere la Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” în 2022 se organizează pe facultăţi:

Facultatea de Poliţie:

  • domeniul de licenţă ,,Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică”, specializarea „Ordine şi siguranţă publică”, durata de 3 ani (180 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ cu frecvenţă redusă
  • domeniul de licenţă ,,Drept”, specializarea „Drept”, cu durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă

Facultatea de Poliție pregătește ofițeri de poliție (poliție, poliție de frontieră), jandarmi, imigrări, penitenciare, informații și alte structuri din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. S-a înființat în 2021, ca urmare a reorganizării Facultăților de Poliție, de Jandarmi, de Poliție de Frontieră și de Științe Juridice și Administrative. Are șase departamente: Ordine şi siguranţă publică, Poliție Judiciară, Drept public, Drept privat, Științe comportamentale și științe socio-umaniste, Educație fizică și pregătire militară. În cadrul facultății, sunt organizate și programe de masterat.

După înmatriculare, candidații încheie angajamente cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI) prin care se obligă ca, după absolvirea Academiei, să își desfășoare 10 ani activitatea în structuri MAI.

Facultatea de Pompieri

  • domeniul de licenţă ,,Ingineria instalaţiilor”, specializarea „Instalaţii pentru construcţii – Pompieri”, durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învățământ cu frecvență

Facultatea de Pompieri este o instituție militară de învățământ superior care asigură formarea (licență) și perfecționarea (masterat) cadrelor cu studii superioare (ofițeri) pentru unitățile operative IGSU. Absolvenții primesc diplomă de ofițer/inginer.

Etapele concursului de admitere

  • Etapa I: Susținerea probei eliminatorii de evaluare a performanței fizice
  • Etapa a II-a: Proba de evaluare a cunoştinţelor
  • Etapa a III-a: Examinarea medicală

Probele de concurs din cadrul etapelor I și II se susțin în centrele zonale de selecție potrivit repartiției și planificării corespunzătoare.

CALENDAR Admitere Academia de Poliție 2022

  • până în 8 iulie: depunerea cererii-tip de înscriere
  • până în 13 iulie: evaluarea psihologică
  • până în 22 iulie: depunerea actelor la dosarul de recrutare
  • 21-27 iulie 2022: achitarea de către candidații declarați apt psihologic a taxei de înscriere la concurs, online (data operațiunii bancare).
  • 1 august 2022: transmiterea la Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” de către unitățile de recrutare a tabelului nominal cu candidații care au depus dosar recrutare în volum complet, inclusiv copie cerere înscriere și documente
  • 4-10 august 2022: procesarea informațiilor și repartizarea computerizată a candidaților pe centre zonale de selecție, la nivelul Academiei de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”
  • 19 august: afișarea la sediul Academiei (inclusiv pe site-ul oficial al instituției) / la centrele zonale a listei candidaților la concursul de admitere și a sălilor unde se desfășoară proba de evaluare a performanței fizice
  • 22-28 august 2022: susținerea probei de evaluare a performanței fizice
  • 29 august 2022: afişarea listei candidaţilor pentru susţinerea probelor scrise şi repartiţia acestora pe serii de concurs
  • 30-31 august 2022: susţinerea probelor scrise
  • 1 septembrie 2022: afişarea rezultatelor provizorii la probele scrise
  • 1-2 septembrie 2022: depunerea contestaţiilor la probele scrise – online la Academiade Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”
  • 3-4 septembrie 2022: soluţionarea contestaţiilor la probele scrise (la sediul Academiei de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”) și afișarea ierarhizării provizorii a candidaților după probele scrise
  • 6-29 septembrie 2022: examinarea medicală, inclusiv soluționarea contestațiilor. Candidații cuprinși în listele provizorii în categoria celor care au promovat proba scrisă după soluționarea contestațiilor se vor prezenta la unitățile de recrutare în vederea întocmirii fișei medicale.
  • 30 septembrie: afișarea rezultatelor definitive ale candidaților declarați ”ADMIS” 1 octombrie 2022: prezentarea candidaţilor declaraţi ”admis” în vederea înmatriculării

Admitere Academia de Poliție 2022 – înscrieri și condiții de recrutare

Cererea-tip de înscriere se completează de către candidat în mod lizibil, se semnează și se transmite, exclusiv în format electronic, la adresa de e-mail a unității de recrutare, până la data de 8 iulie 2022, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, precum și, după caz, consimțământul privind solicitarea extrasului de pe cazierul judiciar de către unitatea de recrutare (Dispoziția DGMRU II/ 12526 din 22.06.2022).

Vezi model cerere înscriere Admitere Academia de Poliție 2022

Vezi model consimțământ cazier Admitere Academia de Poliție 2022

Vezi model consimțământ informat Admitere Academia de Poliție 2022

Recrutarea candidaţilor pentru participarea la concursul de admitere se realizează de către unităţile/ compartimentele de resurse umane/persoanele cu sarcini de recrutare (IPJ, ISU, IJJ, IPF – n.r.).

Pentru specialitatea „Penitenciare” (beneficiar – Ministerul Justiţiei), recrutarea candidaţilor se realizează de structurile de resurse umane ale unităţilor penitenciare din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

La primirea cererii-tip de înscriere, persoana cu sarcini de recrutare atribuie candidaților codul unic de identificare, precum și centrul zonal la care este arondat, o scanează și o comunică, la adresa de e-mail indicată, candidaților, în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Dovada comunicării se anexează la cerere. În cazul primirii și a consimțământului, se procedează la solicitarea extrasului de pe cazierul judiciar. Extrasul poate fi înlocuit și de un certificat de cazier judiciar, în termen de valabilitate, depus de către candidat.

Unitățile de recrutare au obligația de a posta pe site-ul oficial adresa de e-mail la care se transmit cererile-tip de înscriere.

La învățământ cu frecvență se pot înscrie:

  • absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau echivalentă
  • absolvenţii studiilor efectuate în străinătate şi recunoscute de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Educației

La forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, programul de studii universitare de licenţă „Ordine şi siguranţă publică” al Facultăţii de Poliţie, pot participa:

  •  agenţii/ subofiţerii/ maiştrii militari din M.A.I.

Pentru specializările „Drept”, „Ordine şi siguranţă publică” şi „Instalaţii pentru construcţii – Pompieri” candidaţii pot participa la concursul de admitere la o singură specializare/program de studii universitare de licență din cadrul unei singure facultăți.

Se pot înscrie fără a fi obligatorie susținerea probelor scrise, pe locurile finanțate de stat, dacă sunt declarați ”apt”/”promovat” – au îndeplinit baremul minimal de promovare la proba sportivă și examinarea medicală:

  • candidaţii care au obţinut distincţii (premiile I, II, III, menţiune) la olimpiadele şcolare naționale/internaționale recunoscute de Ministerul Educaţiei la disciplinele din cadrul probelor de evaluare a cunoștințelor pentru facultățile la care se înscriu,
  • copiii polițiștilor/personalului militar rănit sau decedat într-un accident de muncă ori decedat ca urmare a participării la acțiuni militare, misiuni și operații sau copiii militarilor invalizi și a civililor invalizi care, potrivit legii, au participat la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului Statului Român

Admitere Academia de Poliție 2022 – dosarul de recrutare

În vederea constituirii dosarului de recrutare, candidații depun la unitățile de recrutare documentele solicitate până la data de 22 iulie 2022.

Candidații se înscriu la unitățile de recrutare, iar acestea centralizează și transmit documentele către Academie.

Se trimit doar dosarele/ documentele scanate ale candidaţilor declaraţi „Apt” din punct de vedere psihologic, respectiv ”pentru efort fizic în vederea participării la concursul de admitere la o instituție de învățământ MAI” (medical).

Prin excepție, dosarele candidaţilor recrutaţi de structurile de resurse umane din subordinea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române sunt centralizate la nivel de Inspectorat General, și ulterior trimise la Academie.

Unităţile de recrutare introduc și prelucrează datele cu caracter personal ale candidaţilor în sistemul informatic – e-Management Resurse Umane – Modul unic admitere şcoli – e-Admitere, conform cererii de înscriere, astfel încât datele prelucrate în sistemul informatic să corespundă cu datele din cererile de înscriere ale candidaților și cu datele transmise în tabelele nominale.

Dosarul de recrutare conține avizul psihologic. Adeverința medicală se completează de medicul de familie, iar consimțământul informat se completează și se semnează de candidat în mod lizibil și se depun la unitatea de recrutare. Adeverința medicală eliberată de medicul de familie se transmite de către compartimentul cu sarcini de recrutare medicului de unitate. După primirea documentului de la medicul de unitate, compartimentul cu sarcini de recrutare informează candidații declarați ”INAPT” cu privire la încetarea activităților de recrutare.

Actele necesare pentru înscriere la admitere Academia de Poliție 2022 sunt următoarele:

– cererea-tip de înscriere la concursul de admitere, înregistrată la Secretariatul unităţii cu atribuţii de recrutare

– documentele care atestă absolvirea studiilor liceale

– documentele care atestă absolvirea studiilor liceale pentru candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în promoţiile anterioare anului 2022

  • diploma de bacalaureat şi foaia matricolă a studiilor liceale sau adeverință (pentru promoţia absolventă în anul concursului), în copii certificate pentru conformitate cu originalul sau copii legalizate

– documentele care atestă absolvirea studiilor liceale pentru pentru candidaţii care au absolvit, cu diplomă de bacalaureat (sau echivalentă acesteia), studii liceale în afara României, în promoţiile anterioare anului 2022:

  • atestatul de recunoaştere a studiilor eliberat de către direcţia de specialitate din cadrul M.Ed. (copie certificată cu originalul de către funcţionarul competent/copie legalizată); diploma de bacalaureat sau echivalentă cu aceasta, în traducere legalizată; foaia matricolă din perioada studiilor liceale, în traducere legalizată.

În cazul candidaților cu premii la olimpiade/copii de polițiști sau personal militar, inclusiv:

  • adeverința medicală eliberată de medicul de familie și consimțământul informat, conform anexelor nr. 2 și 3 la OMAI nr. 105/2020;
  • copie după cartea de identitate (pentru cei care şi-au schimbat numele – copie după hotărârea judecătorească sau alte documente privind schimbarea numelui);
  • copie după certificatul de naştere;
  • copie după certificatul de căsătorie, pentru candidații care și-au schimbat numele în urma căsătoriei;
  • avizul psihologic sau nota compartimentului de resurse umane, în cazul în care rezultatele evaluării psihologice s-au comunicat pe bază de tabel nominal;
  • cazierul judiciar al candidatului/extrasul de pe cazierul judiciar, solicitat de către compartimentul cu sarcini de recrutare, pe baza consimțământului expres al candidatului;
  • o fotografie color 9/12 cm (având scrise pe verso: numele, prenumele tatălui și prenumele candidatului, înscrise cu majuscule, precum și codul numeric personal al acestuia);
  • declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare;
  • documentele doveditoare obținerii distincțiilor (în funcție de caz).

La dosarul de recrutare se pot depune copii ale documentelor solicitate, certificate pentru conformitate și semnate atât de către persoana desemnată cât și de către candidat. Copiile certificate pentru conformitate cu originalul se realizează doar după originalul documentelor, nu și după copiile legalizate, care se depun în original.

În cazul candidaţilor înscriși pe locuri distincte (rromi, maghiari, alte minorităţi naţionale etc.) sau în situația absolvenților cu diplomă de bacalaureat proveniți din sistemul de protecție socială, dosarul de recrutare va conține, suplimentar, şi documentele, în original, care atestă îndeplinirea condiţiilor de participare pe aceste locuri.

Unităţile de recrutare trimit la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” – Serviciul Management Resurse Umane, în termen de 2 zile de la data primirii rezultatelor la testarea psihologică, în format electronic.

  • tabelul nominal cuprinzând candidații care au depus dosarul de recrutare în volum complet
  • copie în format scanat (pe email) a cererii de înscriere a diplomei de bacalaureat/ adeverință eliberată de liceu (în cazul în care nu i s-a eliberat candidatului diploma de bacalaureat, în care se menționeză media generală de la bacalaureat)
  • copie în format scanat (pe email) a foii matricole a studiilor liceale
  • copii în format scanat (pe email) ale documentelor justificative pentru scutire de la plata taxei de înscriere (dacă este cazul).

Opţiunea candidatului, consemnată în Cererea-tip de înscriere la concurs şi transmisă Academiei de către unitatea care a efectuat recrutarea, în tabelul nominal cu datele candidaţilor recrutaţi, nu poate fi modificată

Admitere Academia de Poliție 2022 – taxa de concurs

În vederea participării la concursul de admitere, candidaţii sunt obligaţi să achite o taxă de înscriere la concurs, în valoare de 450 lei.

Taxa de înscriere la concursul de admitere se achită în contul de venituri al Academiei de Poliție “Al.I.Cuza” (CF 4266472), deschis la Trezoreria Sector 1 București

  • cont IBAN: RO35TREZ70120F330500XXXX

după depunerea documentelor de înscriere și exclusiv on-line (respectiv virament bancar, transfer online etc.).

Taxa de înscriere la concurs se achită de către candidații declarați apt psihologic, în perioada 21 – 27 iulie 2022 (data operațiunii bancare).

Explicația pe documentul de plată a taxei de înscriere la concursul de admitere va include în mod obligatoriu următoarele informații:

  • CNP candidat
  • Codul unic de identificare atribuit candidatului

Candidații care nu au făcut dovada plății taxei de înscriere nu vor putea fi înscriși la concursul de admitere. În situații excepționale, generate de eventuale riscuri ce privesc decontările interbancare, operațiunile de plată se pot corecta până cel târziu la data de 3 august 2022 – data operațiunii bancare.

Sunt scutiţi de plata taxei candidaţii aflaţi într-una din situaţiile enumerate mai jos:

  • orfanii de unul sau de ambii părinţi
  • cei care provin din casele de copii sau din plasament familial
  • copiii personalului didactic sau didactic auxiliar, în activitate sau pensionaţi
  • copiii personalului M.A.I., în activitate/ pensionat/ decedat
  • copiii personalului M.Ap.N., în activitate/ pensionat decedat (numai pentru candidaţii recrutați și selecționați de către M.Ap.N.)
  • cei care sunt absolvenți ai colegiilor militare din rețeaua M.Ap.N (numai pentru candidaţii recrutați și selecționați de către M.Ap.N.)
  • copiii funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în activitate, pensionaţi sau decedaţi (numai pentru candidaţii la specializarea Penitenciare)
  • candidații proveniți din sistemul de protecție socială

Excepție, candidaţii pentru învăţământul cu frecvenţă redusă, care nu beneficiază de scutire de plată a taxelor

Vezi AICI integral detaliile despre probele de admitere la Academia de Poliție 2022

Evaluarea psihologică

Evaluarea psihologică a candidaților se realizează, până la data de 13 iulie 2022, în conformitate cu dispoziţia directorului Centrului de Psihosociologie al MAI, potrivit planificării întocmite de către structurile cu atribuții de recrutare.

Centrele zonale de selecție

Probele de concurs (traseul practic-aplicativ și proba scrisă de verificare a cunoștințelor) se susțin în centrele zonale de selecție.

CENTRE ZONALE DE SELECȚIE

  • Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” pentru candidații din Municipiul București și județele: Argeș, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Tulcea, candidații la frecvență redusă, candidații ANP, precum și candidații MApN pentru proba de verificare a cunoștințelor
  • Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina pentru candidații din județele: Brașov, Brăila, Buzău, Covasna, Dâmbovița, Galați, Prahova, Vrancea
  • Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca pentru candidații din județele: Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj, Sibiu
  • Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” Oradea pentru candidații din județele: Arad, Bihor, Caraș-Severin, Satu Mare, Timiș
  • Școala Militară de Subofițeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani pentru candidații din județele: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea
  • Școala Militară de Subofițeri Jandarmi „Petru Rareș” Fălticeni pentru candidații din județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui
  • Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldești pentru toți candidații înscriși la Facultatea de Pompieri.

Susținerea probelor de admitere

Proba eliminatorie de evaluare a performanței fizice se susține în perioada 22 – 28 august 2022, iar proba de evaluare a cunoștințelor se susține în perioada 30 – 31 august 2022.

Repartizarea și planificarea pentru susținerea probelor se realizează de către Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” și sunt aduse la cunoștința candidaților, în timp util, prin postarea acestora pe site-ul oficial al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, precum și al celorlalte centre zonale de selecție.

În vederea susținerii probelor de admitere, candidații vor avea asupra lor cartea de identitate/pașaportul, iar în cazul probei de evaluare a performanței fizice și echipamentul sportiv necesar.

Rezultate, medii de admitere, contestații

Rezultatele obținute de candidați se centralizează la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” și se afișează pe site-ul instituției de învățământ, în ordinea mediilor de admitere obținute.

Media de admitere obţinută de către fiecare candidat este media aritmetică a notelor obţinute la proba de evaluare a performanței fizice și la proba scrisă, cu două zecimale, fără rotunjire.

Media probei scrise este media aritmetică a notelor obținute la fiecare disciplină în parte, cu două zecimale, fără rotunjire.

Media de admitere nu poate fi mai mică de 5 (cinci).

Contestațiile la proba de evaluare a cunoștințelor se transmit online la adresa admitere@academiadepolitie.ro, în perioada 1 – 2 septembrie 2022 și se soluționează la sediul Academiei de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”.

Examinarea medicală

Examinarea medicală se realizează potrivit prevederilor Ordinului m.a.i. nr. 105/2020 pentru candidații care se încadrează în numărul de locuri scoase la concursul de admitere, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, în perioada 6 – 29 septembrie 2022.

Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” transmite unităților de recrutare candidații care urmează să susțină examinarea medicală.

Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” afișează, la finalul fiecărei zile, situația candidaților care au finalizat examinarea medicală, succesiv, până la completarea numărului de locuri scoase la concursul de admitere.

 Afișarea rezultatelor finale

Sunt declarați admiși candidații care au fost declarați apt medical, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere.

Rezultatele finale ale admiterii sunt aduse la cunoștința candidaților prin afișare pe site-ul oficial al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” la data de 30 septembrie 2022.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (360)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ionuţ Iamandi, în „Dilema veche” nr. 832 din 2020,  scrie despre contribuţia lui Lenin în domeniul lagărelor de concentrare. Redăm un text pe care autorul amintit îl preia dintr-o telegramă a lui Lenin către responsabilii de la Nijni-Novgorod, pe 9 august 1919: „Trebuie să dăm un exemplu. 1) Spânzuraţi (şi spun spânzuraţi, în aşa fel încât oamenii să vadă) nu mai puţin de 100 de culaci, bogătani, băutori de sânge cunoscuţi. 2) Publicaţi-le numele. 3) Confiscaţi-le grânele. 4. Identificaţi ostatici aşa cum v-am indicat în telegrama noastră de ieri. Faceţi aceasta  în aşa fel încât în sute de locuri, unul după altul, oamenii să vadă, să tremure, să ştie şi să spună: îi omoară şi vor continua să-i omoare pe culacii însetaţi de sânge. Telegrafiaţi-mi că aţi primit şi executat aceste instrucţiuni. Al dumneavoastră, Lenin”;

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 47 din 2003, despre intelectualul occidental şi cel român: „Faţă de intelectualul occidental, cel român ar avea – într-o posibilă analiză statistică – un avantaj şi două handicapuri. La capitolul literatură, românii stau mai bine decât occidentalii şi se pot impune cu eleganţă într-o discuţie pe o temă, în schimb cultura muzicală şi cea teologică, firesc asimilate de orice ins trecut prin şcoală în vestul Europei sunt, la noi, aproape inexistente. Dacă incultura muzicală e îndeobşte ascunsă, cu un sentiment de jenă, incultura religioasă nu face pe nimeni să roşească”;

Andrei Pleşu, în „Formula As” nr. 596 din decembrie 2003, despre etica ortodoxă şi spiritul tranziţiei: „Ortodoxia livrează un cod de valori care este foarte util în perioada grea a tranziţiei: 1) răbdarea; 2) mulţumirea cu puţin; 3) neaşteptarea unei recompense imediate; 4) să dai mai mult decât să ceri”; 

Dan Cristea, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2020, despre poezia „Somnoroase păsărele” de  Mihai Eminescu: „Trecând de la registrul religios la acela al graţiosului, categorie estetică implicând tandreţea, delicateţea tonului, precum şi, în general, fragilitatea obiectului evocat, ne putem opri la mult mai populara poezie (datorită şi faptului că a fost pusă pe muzică) „Somnoroase păsărele”. Poezia se păstrează în trei manuscrise, toate din epoca gazetăriei bucureştene  şi a fost inclusă de Titu Maiorescu în volumul „Poesii” din 1883. Muzica a fost compusă un an mai târziu, în 1884, de un bucovinean, Tudor cavaler de Flondor. G. Călinescu se dovedeşte total nedrept cu suava compunere, socotind-o o „imitaţie”, după un model „obscur şi minor”, care n-ar merita atenţia criticii. Alex Ştefănescu, în „Eminescu poem cu poem”, găseşte, dimpotrivă, cuvinte de laudă, şi nu puţine, pentru această „miniatură lirică” pe care o vede ca pe o „poezie de leagăn”, de o „simplitate rafinată”.  Este de ajuns, după părerea mea, să privim numai şi primele versuri ale acestei poezii (despre cuibărirea unanimă în somn) pentru a ne da seama de diferenţa dintre limbajul poetic şi acela comun. O mică lecţie de poezie poate începe chiar de aici. Gândiţi-vă că în loc de admirabile frazare „Somnoroase păsărele / Pe la cuiburi se adună”, păstrând lucrurile în parţialitate, în vagul mnearticulării, am fi avut un soi de definiţie-silogism: „Păsărelele somnoroase se adună pe la cuiburi”. O oroare!”; 

Publicitate

„România literară” nr. 9 din 2020, dedică  Anei Blandiana pagini semnate de Mihai Zamfir, Răzvan Voncu, Paul Aretzu şi Vasile Spiridon. Reţinem: Mihai Zamfir: „…avem în faţă poeme de mare clasă, mai ales pentru că sistemul alcătuirii lor a rămas surprinzător de egal cu el însuşi, de la volumul „A treia taină din 1969 şi până la tragicul „Variaţiuni pe o temă dată” din 2018, plângere a unui Orfeu feminin pe urmele unei Euridice care şi-a schimbat genul”; Răzvan Voncu: 1. „Sunt două Ane în poezia Anei Blandiana: prima este Ana care vine, spre a îndeplini un destin sacrificial asumat, cea de-a doua este Ana cea zidită, care îşi trăieşte conştient, cu bucuria datoriei împlinite, acest destin”; 2. „Adesea se uită, repet, că avem de-a face cu poeta care a întemeiat (dacă nu cumva chiar a inventat) blagianismul în poezia postbelică şi, totodată, cu o scriitoare care a meditat permanent la rosturile şi instrumentele poeziei”; 3. „Poezia nu este  pentru ea un discurs public, o mască pe care o arborează de câte ori păşeşte în agora, ci însuşi discursul ei taciturn, adevărata ei existenţă”; Paul Aretzu: 1. „Avidă de cunoaştere, răstoarnă cunoscuta afirmaţie rimbaldiană „Je est un autre” în „Totul este eu însămi”; 2. „Poezia Anei Blandiana este, în fond, o confesiune de idei. Poeta se simte angrenată definitiv în tot ceea ce a fost şi în tot ceea ce va fi. Cunoaşterea este asemenea fluxului şi refluxului, descoperire şi acoperire, schimbând mereu configuraţia realităţii”; Vasile Spiridon: „În prima parte a creaţiei, Ana Blandiana conferea, adolescentin, lumii propriul chip şi se recunoştea jubilatoriu în tot ce există. (…) Treptat, Ana Blandiana începe să-şi uite silueta adolescentină, ea intenţionând să anuleze orice corespondenţă între vârsta biologică şi aceea a lirismului”;

 Sintagme, termeni, concepte: „privirea-gândire”(Gellu Naum); „politeţe retrospectivă” (Andrei Pleş)”; „privatizarea cuvintelor”(Mircea Platon); „agresivitate lăţi-lungilă”(Mircea Mihăieş); „blestematele chestiuni insolubile”(Marin Preda); 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2020, reţine o apreciere făcută horei  de Alexandru Vlahuţă: „La ţară hora e temeiul jocului. Ea înfăţişează în închipuirea poporului , ca şi în cântecele poeţilor, împăcarea, frăţia, unirea tuturor într-un singur cuget, – e veche, de la întemeierea neamului nostru, ş-aceeaşi a rămas în toate părţile locuite de români.  Celelalte jocuri (brâul, sârba, căzăceasca, ţâitura, joiana, bătuta, învârtita, ca la Breaza ş. a.) se mai amestecă, se mai schimbă după locuri. Hora însă e aceeaşi peste tot unde se vorbeşte româneşte.”;

Horia Corcheş, în „Dilema veche” nr. 837 din martie 2020,  despre lectură: “Cine a citit “Fahrenheit 451” al lui Ray Bradbury îşi aduce aminte că romanul propune o distopie în care societatea e organizată pe principiul evitării lecturii, al distrugerii cărţilor. Considerate periculoase. “O carte e o puşcă încărcată, ascunsă în casa vecină: pune-o pe foc, smulge-i   armei focosul, zdrobeşte cugetul omului! Cine ştie ce poate să pună la cale un om cult!” Îmi vine în minte şi romanul lui Daniel Pennac, “Necazuri cu şcoala”, în care lectura este “considerată o pierdere de vreme, reputată ca fiind dăunătoare activităţii şcolare”;

Ştefan Borbely, citind cartea lui Ion Pop, “Lista de aşteptare”, clasifică / defineşte „sindromul de prag” (vezi „Contemporanul – ideea europeană” nr. 1 din 2020): „Sindromul de prag se poate trăi în două feluri: în mod oriental şi în mod occidental. Pentru orientali, învăţaţi cu nemişcarea şi cu vidul, lumea de aici e doar o anticameră fantasmatică a liniştii de dincolo. În termeni occidentali, accentul cade pe desprinderea de lumea terestră, ceea ce explică şi motivul pentru care impasul existenţial major al „trecerii” la occidentali îl reprezintă teama. Or, aşa cum spunea unul dintre personajele lui Malraux, această anxietate e din cale-afară de zgomotoasă, uneori de-a dreptul insuportabil de locvace.”;

Ştiutita” este un nou termen introdus de Valeriu Nicolae într-un eseu din „Dilema veche” nr. 837 din martie 2020. Ştiutita este definită astfel: „Tupeul de a pretinde că ştii orice pentru că vrei să salvezi”;

Vă propun o „Invocaţie simplităţii” de Adrian Popescu (vezi „România literară nr. 1-2 din 2020): „Dă-mi, simplitate, hainele de doc, / Vestonul gri şi pasul meu elastic, / Pe-ocrotitorul invizibil să-l invoc, / În cal să văd centaurul fantastic… / Să pot să scriu pe geamul aburos / Al gerului, troznind de Bobotează, / Numele magilor ce-l află pe Cristos. / El ochii-şi strânge, înţepaţi de rază.”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară nr. 1-2 din 2020, publică un interviu cu Adam Michnik. Reţin:

  1. „pornirea mea e să accept un alt fel de liberalism – un liberalism cu faţă umană”;
  2. „dacă legea pieţii ar fi singura care ar guverna societatea, nu am avea nici muzee, nici operă”;
  3. „nu iubesc absolut deloc sistemul sovietic, doar că îmi place foarte mult cultura rusă. Şi Rusia, în sine, ca ţară; iubesc Rusia”;
  4. „terapia cu adevăr, chiar dacă poate fi şi dureroasă, este foarte eficientă”;
  5. „România şi Polonia au avut o elită fantastică, extraordinară şi a recupera spiritul acestei elite ar fi, în mod cert, ceva unificator, ceva de împărtăşit”;
  6. „ în zilele noastre, în democraţie, onoarea nu este o valoare esenţială”;
  7. „dictaturile iubesc culorile puternice, aprinse: roşu, brun, verde, galben. Dar democraţia este gri. De aceea am scris un articol „Gri-ul e frumos”;
  8. „comunismul promite o lume fără conflicte. Or, o lume fără conflicte e posibilă doar în cimitir”;

Citeste mai mult

Eveniment

Accident grav la Văculești: O femeie încarcerată, 17 persoane implicate într-o coliziune între un microbuz și un autoturism

Publicat

Publicitate

Zece persoane au fost rănite astăzi, dumincă după-amiază, în urma unui accident rutier petrecut pe drumul național DN 29B, în localitatea Văculești. În coliziune au fost implicate un microbuz de transport persoane, în care se aflau 17 pasageri, și un autoturism. Impactul a fost extrem de puternic, iar o femeie aflată în autoturism a rămas încarcerată.

La fața locului au intervenit de urgență pompierii din cadrul Detașamentelor Botoșani și Dorohoi, cu o autospecială de stingere dotată cu modul de descarcerare, trei ambulanțe SMURD, inclusiv unitatea de terapie intensivă mobilă, cinci ambulanțe ale Serviciului Județean de Ambulanță și autospeciala pentru transportul victimelor multiple.

Femeia aflată pe scaunul din dreapta în autoturism a fost extrasă de echipajele de descarcerare în stare conștientă și cooperantă, fiind preluată de un echipaj medical și transportată la spital. Din microbuz, nouă persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar ulterior au fost transportate la spital: trei la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani și șase la Spitalul Municipal Dorohoi.

Bilanțul final al accidentului indică zece răniți – unul din autoturism și nouă din microbuz. Toate victimele sunt conștiente și cooperante, potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Cauza accidentului este în curs de stabilire de către polițiștii care efectuează cercetarea la fața locului. Traficul în zonă este îngreunat, autoritățile recomandând șoferilor prudență sporită.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Eminescu, trăit cu sufletul la Joldești: Copii, profesori și oameni ai locului au dat glas versului și muzici în Anul Eminescu 2025

Publicat

Publicitate

La Centrul Cultural „Luceafărul” din Joldești, Mihai Eminescu a fost mai viu ca oricând sâmbătă, 14 iunie 2025. Nu pe o scenă distantă, nu într-un manual prăfuit, ci în ochii copiilor, în glasul emoționat al celor care i-au rostit versul, în liniștea plină de sens care a însoțit fiecare moment de reculegere și frumusețe autentică.

Evenimentul „Gânduri pentru Eminescu”, organizat de Primăria Comunei Vorona, în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” și Parohia Vovidenia din Joldești, a reunit comunitatea în jurul numelui marelui poet care nu se va stinge niciodată.

Manifestarea a fost gândită ca o celebrare vie a poeziei și a identității românești. Elevii au expus lucrări plastice inspirate din creația eminesciană și au realizat colaje vizuale sub titlul „Eminescu în imaginația noastră”, dovedind că universul poetului poate renaște în viziuni proaspete, sensibile, contemporane.

În cadrul unei ample manifestări artistice au fost rostite versuri, s-au aplaudat momente de o simplitate profundă și s-au lăsat tăceri în locurile unde cuvântul nu mai avea nevoie să spună nimic. Apoi, Grupul vocal-instrumental „Anastasis” din Joldești a adus un plus de vibrație și sensibilitate, legând firul poeziei de cel al muzicii.

Evenimentul a debutat cu lansarea a  două volume: „Ratoșele din Moldova – file de monografie”, semnat de Angela Paveluc-Olariu, și „Cură cu acupunctură”, semnat de Ioan Mamaische, lucrări care au completat atmosfera cu tonuri de cercetare dar și reflecție și introspecție pe tărâmul epigramei.

Sub semnătura primarului Sergiu-Marian Dascălu, fost profesor și director al Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona, acest moment cultural a fost mai mult decât o comemorare – a fost o lecție de suflet, o întâlnire între generații și o reafirmare a valorii limbii române și a operei eminesciene. La Joldești, pentru câteva ore, Eminescu n-a fost doar poetul național. A fost o prezență simțită, iubită, împărtășită.

Publicitate

Iată și câteva imagini dar și întregul film surprins cu această ocazie la Joldești, o localitate care în fiecare an marchează cu mult suflet acest eveniment, mai ales că aici s-a născut mama marelui poet Mihai Eminescu, Raluca Iurașcu:

Citeste mai mult

Eveniment

Să nu uităm: Mineriada din 1990. 35 de ani de la violențele care au șocat lumea civilizată

Publicat

Publicitate

Mineriada din 15 iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai dureroase și controversate episoade din istoria recentă a României. La doar câteva luni după prăbușirea regimului Ceaușescu, țara traversa o perioadă fragilă de tranziție, marcată de instabilitate politică, frământări sociale și lupte pentru putere. În acest context tensionat, autoritățile de la București au apelat la intervenția minerilor pentru a elibera Piața Universității, loc devenit simbol al protestelor anti-comuniste și al aspirațiilor democratice, relatează alba24.ro. Reprimarea violentă care a urmat a avut un impact profund asupra societății românești, afectând parcursul democratizării și lăsând răni încă nevindecate în memoria colectivă.

În primăvara anului 1990, România se confrunta cu provocări majore în procesul de tranziție către democrație.

Frontul Salvării Naționale (FSN), condus de Ion Iliescu, se afla la putere, dar legitimitatea sa era contestată de diverse grupuri politice și civile.

Opoziția acuza FSN-ul că este format din foști comuniști care doresc să perpetueze vechiul sistem sub o nouă formă.

Tensiunile s-au intensificat după alegerile din mai 1990, când Ion Iliescu a câștigat președinția cu o majoritate covârșitoare, iar FSN a obținut controlul Parlamentului.

Cu toate acestea, rezultatul electoral a fost contestat de opoziție, care a denunțat fraude și manipulări.

Publicitate

Începutul protestelor

În zilele premergătoare evenimentelor din 15 iunie, Piața Universității din București devenise epicentrul protestelor antiguvernamentale.

Demonstranții, în principal studenți și intelectuali, cereau îndepărtarea foștilor comuniști de la putere și organizarea de noi alegeri.

Atmosfera s-a încins treptat, iar autorităților le-a devenit din ce în ce mai greu să mențină ordinea publică.

Media internațională urmărea cu atenție evoluțiile din România, iar imaginea țării în străinătate suferea din cauza instabilității politice.

Apelul către mineri

La 13 iunie 1990, președintele Ion Iliescu a făcut un apel dramatic la televiziunea națională, solicitând „oamenilor muncii” să vină la București pentru a apăra democrația împotriva „huliganilor” și „legionarilor” care, conform declarațiilor sale, încercau să destabilizeze țara.

Acest apel a fost interpretat de mulți ca o invitație deschisă către minerii din Valea Jiului să intervină prin forță.

Apelul a avut un ecou puternic în Valea Jiului, unde minerii se bucurau de un statut privilegiat și de o organizare solidă. Aceștia au fost mobilizați rapid și au pornit către București cu trenuri speciale puse la dispoziție de autorități.

Evenimentele din 15 iunie 1990

În dimineața zilei de 15 iunie, aproximativ 10.000 de mineri din Valea Jiului au sosit la București, înarmați cu bâte, pietre și alte obiecte contondente.

Aceștia au fost întâmpinați și coordonați de forțele de ordine, iar acțiunea lor a avut un caracter organizat și sistematic.

Europa liberă a publicat o galerie foto cu principalele momente ale mineriadei.

Minerii au atacat violent demonstranții din Piața Universității, dar și pe trecătorii care aveau aspectul de intelectuali sau studenți.

Violențele s-au extins rapid în întreaga capitală, vizând nu doar protestatarii, ci și sediile partidelor de opoziție, redacțiile ziarelor independente și locuințele unor personalități critice la adresa guvernului.

Mineriada din 1990. Violențele și victimele

Acțiunile minerilor au fost marcate de o brutalitate extremă. Aceștia au bătut cu cruzime demonstranții, i-au umillit public și au devastat proprietăți private și publice.

Sediul Universității din București a fost vandalizat, iar biblioteca acesteia a suferit pagube considerabile.

Bilanțul oficial al evenimentelor vorbește despre șase morți și peste 1.000 de răniți, dar cifrele reale ar putea fi mai mari.

Multe victime au fost bătute atât de grav încât au suferit traumatisme pe viață, atât fizice, cât și psihologice.

În loc să intervină pentru a opri violențele, autoritățile au părut să încurajeze acțiunile minerilor. Ion Iliescu însuși i-a mulțumit public minerilor pentru „ajutorul” oferit în „apărarea democrației”.

Forțele de ordine au rămas pasive în fața violențelor sau au colaborat direct cu minerii.

Consecințele pe termen scurt și lung

Impact politic

Mineriada a avut consecințe politice majore pentru România. Pe plan intern, ea a consolidat temporar puterea FSN-ului, dar a compromis grav legitimitatea democratică a guvernului.

Opoziția a fost descurajată și fragmentată, iar multe voci critice au fost reduse la tăcere prin intimidare.

Consecințe internaționale

Pe plan internațional, evenimentele din iunie 1990 au afectat dramatic imaginea României. Comunitatea internațională a condamnat ferm violențele, iar procesul de integrare europeană a țării a fost întârziat.

Ajutorul financiar occidental a fost redus, iar România a fost izolată diplomatic pentru o perioadă.

Impactul asupra societății civile

Mineriada a avut un efect devastator asupra societății civile românești. Multe organizații non-guvernamentale și-au încetinit activitatea, iar mediul academic și cultural a fost profund traumatizat.

Generații întregi de români au trăit aceste evenimente ca pe o tragedie națională.

Mineriada din 1990: infracțiuni multe și un eșec major al Justiției

Din probatoriul administrat în cauză a reieșit următoarea situație de fapt:

În luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment – Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990.

Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și prin alte forme de protest ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică.

În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potenţială opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.

Un rol important în crearea cadrului de punere în aplicare a atacului a constituit-o comunicarea publică, manipulativă, insidioasă cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanții pentru valorile democratice, de a căror implementare se „ocupa” noua putere.

Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat pentru planificatorii atacului și atragerea unui număr impresionant de persoane, care au acţionat în cunoștință de acest atac, alături de un număr mare de persoane care au acționat fără să cunoască existența atacului, ca urmare a manipulării la care au fost supuse de persoanele care au orchestrat atacul.

În acest sens, pentru punerea în aplicare a atacului, conducerea statului, în special Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, precum și conducerea Serviciului Român de Informații, respectiv Măgureanu Virgil, cu participarea lui Sârbu Adrian, consilier al primului-ministru, au constituit un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă.

În tabloul infracțional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziție inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea și orchestrarea comiterii infracțiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menționate.

Din probele administrate a rezultat conivența la nivelul planificării și orchestrării planului infracțional, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican și Măgureanu Virgil jucând rolurile cheie, însă modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane neparticipante la înțelegere.
Începând cu data de 13 iunie 1990, inculpații au pus în practică acțiunea represivă împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti.

În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Ce fapte au fost comise la Mineriadă

Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte:

  • moartea prin împușcare a 4 persoane;
  • violul a două persoane;
  • vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1311 persoane;
  • persecutarea prin privarea nelegală de privarea de dreptul fundamental la libertate și siguranță și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1211 persoane.

Punerea în aplicare a acțiunii represive s-a realizat în dimineața zilei de 13 iunie 1990, când peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate în Unitatea Militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă.

Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.

Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii.

S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane.

Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.

În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție, locuințele principalilor lideri politici din opoziție și sedii ale publicațiilor de presă independente și ale unor instituții de învățământ.

De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului, sub pretextul că aceștia au legătură cu manifestațiile din Piața Universității.

Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în Unitatea Militară 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 22 iunie 1990.

Cazarea civililor aduşi de pe străzile Bucureştiului s-a realizat în condiţii total improprii, în garaje, atât bărbaţi cât şi femei, minori şi bătrâni.

În permanenţă, aceste persoane s-au aflat sub pază militară, inclusiv atunci când trebuiau să meargă la toaletă.

Pe durata aceste perioade, persoanelor vătămate nu li s-a permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, nu au primit asistență medicală adecvată și au fost supuse la tratamente înjositoare și degradante (inclusiv prin simularea unor execuții colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eșapament în spațiile de deținere).

Facem precizarea că starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate.

Cauza a fost înaintată, spre competentă soluţionare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Mineriada din 1990. Concluzii

Mineriada din 15 iunie 1990 rămâne una dintre cele mai dureroase amintiri din istoria României post-comuniste.

Pentru multe familii ale victimelor, traumele nu s-au vindecat niciodată complet. Societatea românească încă se confruntă cu necesitatea unei reconcilieri naționale și a unei evaluări oneste a acestor evenimente.

Anual, în 15 iunie, sunt organizate ceremonii de comemorare a victimelor, iar Piața Universității găzduiește momente de reculegere.

Aceste ritualuri de memorie sunt esențiale pentru păstrarea adevărului istoric și pentru educația generațiilor tinere.

Mineriada din 15 iunie 1990 reprezintă un moment de cotitură în istoria României democratice, ilustrând fragilitatea instituțiilor în perioada de tranziție și pericolele utilizării violenței pentru rezolvarea conflictelor politice. Evenimentele acestei zile au demonstrat că drumul către democrație nu este niciodată simplu și că price-ul pentru stabilitate nu trebuie să fie libertatea și demnitatea umană.

Lecțiile acestei tragedii naționale rămân relevante și astăzi, amintindu-ne de importanța respectării drepturilor omului, a statului de drept și a valorilor democratice.

România de astăzi este profund diferită de cea din 1990, dar memoria acestor evenimente ne obligă să rămânem vigilenți în apărarea libertăților fundamentale și să nu permitem niciodată repetarea unor astfel de tragedii.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending