Connect with us

Eveniment

Adio EURO 2024. România – Olanda: 0 – 3. Cei 40.000 de români au plecat triști de pe stadionul din Munchen

Publicat

Publicitate

Drumul Naționalei României la Euro 2024 s-a terminat în această seară la Munchen în fața a 40.000 de români, în optimile de finală, unde echipa condusă de Edy Iordănescu a pierdut în fața Olandei cu scor general de 0 – 3.

Echipa României a depășit toate așteptările și a ajuns în optimile de finală unde nu a putut trece însă de o echipă cotată la o valoare financiară de zece ori mai mare.

ROMÂNIA – OLANDA 0-3
GAKPO (20), MALEN (83 şi 90+3)

FINAL

Min. 90+3 – GOL OLANDA. Pe contră, Malen a majorat scorul.

Min. 90 – Un copil din peluza României a intrat pe teren. 4 minute de prelungire.

Min. 88 – A ieşit Stanciu, a intrat Olaru. Banderola ajunge pe braţul lui Stanciu.

Publicitate

Min. 83GOL OLANDA. Adversarii au închis meciul. Gakpo i-a pasat lui Malen, care a punctat din apropiere.

Min. 81 – Cartonaş galben pentru Stanciu, pentru proteste. Arbitrul a oprit o fază de contraatac a lui Mihăilă pentru un fault al lui Alibec asupra lui Dumfries..

Min. 78 – România, aproape de autogol.

Min. 77 – Galben luat de Denzel Dumfries.

Min. 73 – Olanda vrea să intre cu mingea în poartă. Ratare uriaşă care ne ţine în joc.

Min. 72 – Triplă schimbare operată de România: Alibec, Cicâldău şi Mihăilă au intrat, au ieşit Drăguş, Marin şi Hagi.

Min. 68 – Primul galben, luat de Marius Marin, care va lipsi în „sfeturi”. Lovitura liberă centrală, executată de Depay, trece pe lângă bară. Koeman mută cu van de Ven şi cu Veerman, au ieşit Ake şi Schouten.

Min. 64 – Gol anulat lui Gakpo pentru ofsaid.

Min. 62 – Gakpo prinde poarta după un sprint prelungit, dar Niţă scoate în corner.

Min. 60 – Două cornere pentru România.

Min. 58 – Cap pe lângă trimis de căpitanul Olandei.

Min. 54 – România, strivită de Olanda! Depay nu poate marca din careul mic. A fost blocat de Raţiu.

Min. 50 – Olanda are alte ocazii de gol, dar nu reuşeşte să închidă jocul.

Min. 46 – România a început în atac. Olanda l-a scos pe Bergwijn şi l-a băgat pe Malen.

FINAL

Min. 45+3 – Apare şi primul corner al României, executat de Ianis. Repriză fără cartonaşe galbene, deşi doi români sunt tamponaţi: Ianis şi Mogoş.

Min. 45+1 – Drăguş are o jumătate de ocazie. Trage moale şi central. Încă n-a ieşit la rampă Stanciu, la fel de modest pe partea ofensivă ca şi în ultimele două jocuri din faza grupelor.

3 minute de prelungire.

Min. 44 – Simons are o ocazie mare de gol. Olanda se distrează cu în careul nostru. Înainte, Racoviţan a pierdut un duel cu puternicul Dumfries, care evoluează cu forţa unui tanc. Fundaşul de la campioana Italiei n-a primit cartonaş după niciuna dintre intervenţii.

Min. 42 – Olanda are 10-0 la cornere.

Min. 40 – România nu mai pune probleme în ofensivă. Se apără jos. A rămas echipa fără energie sau poate repeta repriza a doua, energică, din jocul cu Belgia?

Min. 38 – A intrat Racoviţan, stoper de meserie. Va merge în centrul apărării. Pe flancul stâng s-a mutat Burcă.

Min. 33 – După ce i-a dat cu cotul lui Ianis, Dumfries l-a tampotan şi pe Mogoş. L-a lovit în piept, iar fundaşul de la CFR Cluj n-a mai putut continua. Locul lui ar putea fi luat de Racoviţan.

Min. 31 – Drăguşin salvează un gol ca şi încasat.

Min. 26 – Ocazie mare Olanda.

Min. 24 – România atacă din nou careul advers, dar nu scoate nici măcar corner. Adversarii au posesia.

Min. 21 – România se întoarce în ofensivă. Ianis trage pe lângă.

Min. 20 – GOL OLANDA. Gakpo, star la Liverpool, l-a luat unu la unu pe Raţiu, aşa cum promitea la conferinţa de presă premergătoare, l-a depăşit în viteză pe „Sonic” şi l-a învins pe Niţă cu un şut la colţul scurt. Portarul a atins mingea, dar a fost şutată cu putere.

Min. 18 – Dublu corner Olanda. Fără emoţii pentru Niţă. Au fost primele lovituri de colţ ale jocului. Olandezii ne-au luat mingea, îşi impun posesia.

Min. 14 – Dublă ocazie România: după Drăguş rămas singur în careu, Man trage peste poartă.

Min. 10 – România este în atac şi presează. Olanda absoarbe atacurile, iar pe alocuri pare panicată, atunci când respinge.

Min. 8 – Pasă Hagi la întâlnire pentru Răzvan Marin, dar Olanda se apără bine. „Cine sare România” se strigă din tribune.

Min. 6 – Simons are primul şut pe poartă al jocului, prinde Niţă. A reintrat Ianis Hagi, poartă o căciuliţă protectoare.

Min. 5 – Echipele sunt scurte, jocul se anunţă intens.

Min. 2 – La o centrare în careul advers, Dumfries, de la Inter Milano, îl loveşte pe Hagi şi îl umple de sânge. I se pune un bandaj la cap.

În tribune, Hagi senior vede meciul de lângă Mircea Lucescu. Un rând mai jos, Lupescu stă lângă marele norvegian Ole Gunnar Solsjkaer, fost atacant şi antrenor la Manchester Untied.

Min. 1 – A început partida de la Munchen. Olanda a avut prima posesie.

ECHIPELE

ROMÂNIA (4-3-3): Niţă – Raţiu, Drăguşin, Burcă, Mogoş – R. Marin, M.Marin, Stanciu – Man, Drăguş, Hagi.
Rezerve: H. Moldovan, Târnovanu – Sorescu, Racoviţan, Rus, Nedelcearu, Şut, Cicâldău, Olaru, Mihăilă, Fl. Coman, Puşcaş, Alibec, Bîrligea
Absent: Bancu (suspendat)
Selecţioner: Edward Iordănescu (46 de ani)

OLANDA (4-3-3): Verbuggen – Dumfries, De Vrij, Van Dijk, Ake – Shouten, Simons, Reinjders – Malen, Depay, Gakpo
Rezerve: Flekken, Bijlow – Van de Ven, Blind, De Ligt, Geertruida, Maatsen, Wijnaldum, Veerman, Gravenberch, Frimpong, Bergwijn, Zirkzee, Weghorst, Brobbey
Absenţi: –
Selecţioner: Ronald Koeman (61 de ani)

Stadion: Allianz Arena (Munchen), capacitate 66.000 de locuri
Arbitru: Felix Zwayer
Arbitri asistenţi: Stefan Lupp & Marco Achmuller
Arbitru VAR: Bastian Dankert (toţi Germania)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Alegerile din comuna Mihai Eminescu se desfășoară în siguranță. Ce măsuri au dispus autoritățile

Publicat

Publicitate

Alegerile locale parțiale din comuna Mihai Eminescu se desfășoară sub supravegherea structurilor Ministerului Afacerilor Interne, care au pus în aplicare o serie de măsuri pentru a asigura condiții de maximă siguranță și ordine publică în ziua votului.

În această dimineață, efectivele MAI care au asigurat paza secțiilor pe timpul nopții au predat spațiile președinților birourilor electorale, cu sigiliile intacte. Autoritățile precizează că nu au fost înregistrate incidente privind securitatea secțiilor de votare.

În preziua scrutinului, la nivelul județului Botoșani au fost semnalate două posibile fapte nelegale legate de procesul electoral: continuarea propagandei electorale și o sesizare privind influențarea alegătorilor. Prima situație se află în curs de cercetare, în timp ce a doua nu s-a confirmat. Pe timpul nopții, nu au existat alte incidente.

Structurile MAI au ca misiuni principale menținerea ordinii publice în zona secțiilor de votare, verificarea sesizărilor privind eventuale incidente electorale și asigurarea securității transportului dosarelor și proceselor-verbale la finalul votului. Autoritățile subliniază că documentele electorale nu vor fi manipulate de personal MAI, ci vor fi transportate cu vehicule care nu aparțin instituției.

Președinții birourilor electorale din secțiile de votare au responsabilitatea de a se asigura că procesul se desfășoară în condiții optime, inclusiv în perimetrul de până la 500 de metri în jurul secției. Refuzul oricărei persoane de a respecta dispozițiile președintelui constituie contravenție.

De asemenea, autoritățile reamintesc interdicțiile aplicabile pe durata votului: este interzisă sfătuirea alegătorilor în fața secției sau la mai puțin de 500 de metri de aceasta, precum și comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice în același perimetru. Fotografiile și filmările în cabina de vot sau asupra buletinului sunt strict interzise.

Publicitate

Președintele secției poate lua măsuri pentru ca alegătorii să nu întârzie nejustificat în cabină, astfel încât procesul să se desfășoare fluent.

Alegătorii își pot exercita dreptul de vot în baza unuia dintre următoarele acte: carte de identitate simplă sau electronică, carte de identitate provizorie, buletin de identitate, pașaport diplomatic sau de serviciu (inclusiv electronic). Cei care dețin carte electronică de identitate nu trebuie să prezinte documente care să ateste domiciliul sau reședința, deoarece acestea sunt generate automat în sistem. Pe aceste acte nu se aplică autocolantul „Votat”.

Autoritățile fac apel la calm, responsabilitate și la respectarea regulilor, pentru ca procesul electoral din comuna Mihai Eminescu să se desfășoare în condiții de siguranță și corectitudine.

Citeste mai mult

Eveniment

Prezență scăzută la vot în comuna Mihai Eminescu. Doar 3,95% dintre alegători s-au prezentat la urne până la această oră

Publicat

Publicitate

Alegerile locale parțiale din comuna Mihai Eminescu au început cu o prezență modestă la urne. Potrivit datelor oficiale publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, doar 292 de locuitori s-au prezentat la vot până la această oră, ceea ce reprezintă 3,95% din totalul celor înscriși pe listele electorale permanente.

În cele șapte secții de votare constituite în comună sunt așteptați astăzi 7.383 de alegători, însă ritmul de vot de la primele ore indică un interes scăzut pentru scrutinul local. Din totalul celor care au votat până acum, 291 au fost înregistrați pe listele permanente, în timp ce un singur alegător a votat pe liste suplimentare. Nu s-au înregistrat solicitări pentru urna mobilă.

Comparativ cu alegerile precedente, dinamica votului este mai lentă în primele ore ale dimineții, însă autoritățile locale se așteaptă ca prezența să crească odată cu apropierea prânzului și a orelor de după-amiază, când fluxul de votanți este în mod tradițional mai ridicat.

Procesul electoral se desfășoară fără incidente, iar secțiile de vot au fost deschise conform programului stabilit. Reprezentanții comisiilor de votare au anunțat că sunt pregătiți pentru eventuale vârfuri de prezență pe parcursul zilei.

Locuitorii comunei sunt chemați la urne pentru a-și alege liderul administrației publice locale, scrutinul fiind unul important pentru continuitatea proiectelor aflate în derulare. Autoritățile îi încurajează pe cetățeni să își exercite dreptul constituțional și să participe la vot pe tot parcursul zilei.

Botoșani24.ro va actualiza datele privind prezența la vot pe măsură ce AEP publică noi informații.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Când are loc solstițiul de iarnă 2025: Ce semnificație are cea mai lungă noapte a anului și începutul iernii astronomice

Publicat

Publicitate

Solstițiul de iarnă marchează începutul oficial al iernii astronomice și aduce, totodată, cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an. Dacă iarna meteorologică debutează la 1 decembrie, solstițiul reprezintă momentul precis în care poziția Pământului față de Soare indică intrarea în sezonul rece, influențând direct cantitatea de lumină solară care ajunge în emisfera nordică, relatează alba24.ro.

Când este solstițiul de iarnă în 2025

În 2025, fenomenul are loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României). Din acest moment, zilele vor începe să se lungească treptat, iar nopțile se vor scurta, până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026.

Ce este solstițiul de iarnă și ce se întâmplă în această zi

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului.”

De ce sunt nopțile mai lungi în perioada solstițiului

În jurul datei de 21 decembrie, poziția Soarelui la amiază variază foarte puțin de la o zi la alta, ceea ce face ca lumina zilei să pară „înghețată” la minimum. Abia după solstițiu, Soarele începe să urce treptat mai sus pe cer, prelungind durata zilei.

Publicitate

Nopțile ating lungimea maximă deoarece:

  • emisfera nordică este înclinată cel mai mult departe de Soare,
  • lumina soarelui ajunge oblic și în cantitate redusă,
  • traiectoria solară este cea mai scurtă din întregul an.

Originea termenului „solstițiu”

Cuvântul provine din latinescul „solstitium”:

  • sol = „soare”,
  • stitium / stiti = „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Cel mai scurt anotimp al anului

Intervalul dintre solstițiul de iarnă (21 decembrie 2025) și echinocțiul de primăvară (20 martie 2026) este, din punct de vedere astronomic, cel mai scurt anotimp al anului. Durata sa este influențată de mișcarea eliptică a Pământului și de poziția acestuia față de Soare.

De ce este important solstițiul de iarnă

Solstițiul nu are doar o semnificație astronomică. De-a lungul istoriei, momentul a inspirat tradiții, ritualuri și sărbători asociate luminii, renașterii și speranței. În multe culturi, solstițiul marca trecerea către o perioadă în care lumina zilei câștigă teren asupra nopții, simbol al unui nou început.

Când începe efectiv să se lungească ziua

Deși solstițiul marchează momentul minim al luminii, diferența în durata zilei devine vizibilă abia după câteva zile, în special după Crăciun. În mod paradoxal, în unele zone apusul începe să se producă mai târziu chiar înainte de solstițiu, însă durata totală a zilei rămâne cea mai mică pe 21 decembrie.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Muceniță Filofteia – „Sfântuliţa” de la Argeș

Publicat

Publicitate

Sfânta Filofteia a trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunării, din neam de români. Una din îndatoririle Filofteiei era aceea de a-i duce mâncare tatălui ei, care muncea la câmp. Însa, Filofteia întâlnea în drum mulţime de săraci şi, fiind milostivă împărţea din ea săracilor, atrăgând nemulţumirea şi reproşul părintelui.

Într-una din zile, tatăl descoperă fapta ei şi orbit de furie scoate o bardă pe care o avea la el şi loveşte pe fată la picior. Tânăra Filofteia a fost grav rănită la un picior. În urma acestei răni şi-a încredinţat sufletul Domnului, la vârsta de doar 12 ani. Moaştele Sfintei Filofteia au fost duse mai întâi la Târnovo, unde au rămas până în anul 1393. În acel an, Ţaratul bulgar a fost ocupat de turci, care au şi ars oraşul. Pentru a le feri de profanare, moaştele au fost duse la Vidin, unde au stat puţin timp, până în anul 1396.

După înfrângerea armatelor creştine la Nicopole, crescând ameninţarea turcă, moaştele au fost oferite domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386-1418). Acesta le-a aşezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul „Sf. Nicolae”, de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrala mitropolitană. După construirea noii biserici de către Neagoe Basarab, sfinţită la 15 august 1517, moaştele au fost aşezate aici. Moaştele au rămas la Curtea de Argeş până în anul 1893, când, datorită stării avansate de degradare a bisericii, au fost mutate în bisericile „Sf. Gheorghe” şi „Adormirea Maicii Domnului”. În timpul primului război mondial, datorită mutării frontului în apropierea acestei localităţi, moaştele au fost duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti.

După terminarea războiului, au fost readuse la Curtea de Argeş, iar din 1949 se află în paraclisul acestei mănăstiri. Sfânta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor şi a tinerilor, şi în special a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aibă o viaţă liniştită. Istoria consemnează mai multe procesiuni cu moaştele Sfintei pe timp de secetă, iar tradiţia spune că prin mijlocirea ei în faţa lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate. Sărbătoarea Sfintei Filofteia se ţine şi pentru a fi feriţi de diferite boli şi necazuri atât noi, cât şi animalele noastre. În anul 1955 s-a generalizat cultul unor sfinţi ale căror moaşte se află în Romania, printre care şi Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending