Connect with us

Eveniment

Adevărul despre Botoșani. RAPORTUL Comitetului pentru PREVENIREA TORTURII al Consiliului Europei: Tratamente inumane şi degradante

Publicat

Publicitate

Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei a publicat joi un raport privind România, în urma constatărilor făcute de o delegaţie a sa în timpul vizitei din septembrie 2022, când a examinat tratamentul pacienţilor internaţi în unităţi de psihiatrie şi al persoanelor din centrele de îngrijire rezidenţilor, relatează agerpres.ro.

Delegaţia CPT a vizitat patru spitale de psihiatrie generală, unde s-a axat pe tratamentul pacienţilor acuţi şi al pacienţilor cronici internaţi pe termen lung, iar printre ele s-a numărat și spitalul din Botoșani. De asemenea, delegaţia a vizitat şi Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri din judeţul Iaşi şi, pentru prima dată, trei tipuri diferite de centre de asistenţă socială.

Constatările vizitei din 2022 confirmă urgenţa de a acţiona pentru a garanta că toate persoanele din instituţiile psihiatrice beneficiază de condiţii de viaţă decente şi de un tratament adecvat pentru tulburările lor psihice. La baza acestor reforme se află necesitatea de a consolida efectivele de personal în toate spitalele vizitate.

În ceea ce priveşte centrele de asistenţă socială, autorităţile române ar trebui să instituie un cadru juridic clar şi cuprinzător care să reglementeze plasamentul şi şederea rezidenţilor în centrele rezidenţiale, inclusiv situaţiile în care orice restricţii impuse pot echivala cu o privare de facto de libertate.

Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei a publicat raportul detaliat al vizitei, incluzând constatările făcute şi recomandări pentru autorităţi.

Unităţi de psihiatrie

Publicitate

Autorităţile române recunosc faptul că este necesară o reformă fundamentală a sistemului de sănătate mintală pentru a se îndepărta de îngrijirea instituţională şi a se trece de la aceasta la înfiinţarea de servicii de sănătate mintală în comunitate care să ofere structuri adecvate de sprijin social.

Delegaţia CPT a vizitat spitalele de psihiatrie din Botoşani, Bălăceanca, Obregia (Bucureşti) şi Socola (Iaşi).

În toate spitalele vizitate, pacienţii au vorbit în mod pozitiv despre personal, în special despre personalul de îngrijire.

Cu toate acestea, în toate spitalele vizitate, cu excepţia Obregia, au fost consemnate cazuri de presupuse rele tratamente şi abuzuri verbale din partea personalului.

În special în secţia bărbaţi din cadrul Clinicii de Psihiatrie Botoşani, delegaţia a primit numeroase acuzaţii de rele tratamente aplicate pacienţilor (lovituri cu pumnii, palmele, împingere şi strigăte) de către personalul auxiliar angajat în spital.

Pentru a pune capăt relelor tratamente este nevoie de măsuri de îmbunătăţire a formării personalului auxiliar, de creştere a efectivelor de personal din secţie şi de reducerea supraaglomerării, recomandă CPT.

În ceea ce priveşte condiţiile de trai, gradul de decenţă şi calitatea variază în funcţie de secţie în spitalele vizitate.

Ca măsură generală, autorităţile române trebuie să pună în aplicare un program de renovare pentru a ajuta spitalul să reconfigureze saloanele astfel încât fiecare să nu găzduiască mai mult de patru pacienţi.

În plus, s-a constatat o lipsă de personalizare a spaţiilor de locuit pentru pacienţi sau de stimulare vizuală în saloane sau lipsa unei camere de zi în care pacienţii să se poată asocia.

În Secţia 1 a Clinicii de Psihiatrie Botoşani, starea generală de igienă ar trebui îmbunătăţită, iar instalaţiile sanitare modernizate. În mod cumulativ, tratamentul pacienţilor din Salonul 1 al Secţiei 1 ar putea fi considerat, în opinia CPT, drept inuman şi degradant.

CPT reiterează faptul că posibilitatea de a fi în aer liber, de preferinţă într-o zonă verde plăcută, are un impact benefic asupra bunăstării şi recuperării pacienţilor şi ar trebui să fie un drept pentru fiecare pacient.

Obiectivul ar trebui să fie ca toţi pacienţii să beneficieze de acces neîngrădit la aer liber în timpul zilei, cu excepţia cazului în care activităţile de tratament necesită prezenţa lor în secţie. În niciunul dintre spitalele vizitate nu s-a întâmplat acest lucru.

Tratamentul în secţiile Acuţi din spitalele vizitate a fost bazat în principal pe farmacoterapie.

Ar trebui luate măsuri pentru a extinde gama de activităţi psihosociale şi de terapie ocupaţională oferite pacienţilor. În plus, pacienţii ar trebui să fie implicaţi şi consultaţi în elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor lor individuale de tratament.

Deficienţele în ceea ce priveşte resursele de personal subminează grav îngrijirea acordată pacienţilor şi încercările de a oferi activităţi şi, după cum a constatat delegaţia, pot duce la situaţii cu risc ridicat, în ciuda eforturilor reale ale personalului de serviciu.

În toate cele patru spitale vizitate, exista un număr mare de posturi vacante, care ajungeau, de exemplu, la 20% la Spitalul de Psihiatrie din Botoşani.

De asemenea, este necesar să se recruteze personal suplimentar pentru a oferi terapie psihosocială şi ocupaţională.

În plus, personalul auxiliar care lucrează cu pacienţii trebuie să fie selectat cu atenţie şi să beneficieze de o formare adecvată, în special în ceea ce priveşte prevenirea şi gestionarea comportamentului agresiv la pacienţii cu tulburări psihiatrice.

În toate cele patru spitale vizitate, principala măsură de imobilizare la care s-a recurs a fost imobilizarea la pat a unui pacient agitat.

CPT consideră că sunt necesare acţiuni pentru a îmbunătăţi garanţiile legate de aplicarea acestei măsuri.

Printre acestea se numără consemnarea completă a măsurii, prezenţa continuă a unui membru al personalului în camera în care persoana este imobilizată şi necesitatea unei şedinţe de informare a pacientului odată ce chingile sunt îndepărtate.

În plus, imobilizarea nu ar trebui să aibă loc în văzul altor pacienţi, iar dacă se consideră necesară imobilizarea unui pacient admis voluntar, iar acesta nu este de acord, ar trebui revizuit statutul juridic al pacientului. Normele de punere în aplicare a Legii privind sănătatea mintală ar trebui revizuite în consecinţă.

În ceea ce priveşte copiii internaţi în centrele de psihiatrie, ar trebui să se pună capăt măsurii de imobilizare forţată la pat, cu chingi, a copiilor agitaţi.

În paralel, autorităţile române ar trebui să se asigure că personalul este instruit în domeniul tehnicilor de contenţionare mecanică şi că secţiile pentru copii dispun de camere de calmare.

La modul general, pacienţii nu trebuie să fie niciodată implicaţi în imobilizarea unui alt pacient.

O examinare atentă a garanţiilor legale aplicate în spitalele vizitate a arătat că, cu excepţia Spitalului de Psihiatrie Obregia, s-au depus toate eforturile pentru a eluda prevederile legii care reglementează spitalizarea involuntară pentru a interna pacienţii pe bază de voluntariat.

Este necesar să se ia măsuri pentru a se asigura că toate spitalele aplică pe deplin dispoziţiile Legii privind sănătatea mintală care reglementează spitalizarea involuntară a pacienţilor.

În plus, trebuie luate măsuri pentru a se asigura că procedurile de internare involuntară funcţionează în mod eficient pentru garantarea drepturilor pacienţilor.

De asemenea, este important ca persoanele internate în unităţi de psihiatrie să primească informaţii complete, clare şi exacte, inclusiv cu privire la dreptul lor de a consimţi sau nu la spitalizare, precum şi la posibilitatea de a-şi retrage ulterior consimţământul.

De asemenea, este necesar să se consolideze garanţiile care reglementează consimţământul la tratament în spital.

La Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri, CPT a constatat că pacienţii nu primeau îngrijire şi tratament adecvat.

La momentul vizitei delegaţiei, 452 de pacienţi erau cazaţi în 390 de paturi, în timp ce spitalul avea o capacitate oficială de 251 de paturi.

În toate saloanele erau înghesuite paturi, iar în secţia de internare, o cameră de 24 m2 găzduia 18 pacienţi în nouă paturi.

Condiţiile oferite persoanelor cu tulburări mintale şi dizabilităţi intelectuale, constatate de CPT în acest spital, pot fi considerate ca fiind asimilabile unui tratament inuman şi degradant.

În plus, delegaţia a primit numeroase acuzaţii din partea pacienţilor care afirmau că, uneori, infirmierii îi împingeau, îi pălmuiau şi îi loveau pentru infracţiuni minore sau accidente, sau ca parte a unei intervenţii de imobilizare sau ca pedeapsă în încercarea de a controla pacienţii în secţiile adesea periculoase, agitate şi cu personal insuficient.

Pentru a pune capăt relelor tratamente este nevoie de măsuri pentru a creşte în mod semnificativ numărul de personal din secţii, care să fie instruit şi supravegheat în mod corespunzător, şi măsuri pentru a reduce supraaglomerarea pacienţilor.

Necesităţile de tratament şi de siguranţă ale pacienţilor cu dizabilităţi intelectuale ar trebui revizuite, iar aceşti pacienţi nu ar mai trebui să fie cazaţi împreună cu pacienţii cu tulburări psihice.

Tratamentul s-a bazat în principal pe farmacoterapie şi trebuie luate măsuri pentru a aplica abordări moderne de tratament clinic multidisciplinar care să includă oferirea unei game largi de activităţi terapeutice, de reabilitare şi recreative, ca parte a planului de tratament pentru pacienţi.

În ceea ce priveşte utilizarea mijloacelor de imobilizare, delegaţia a constatat că registrele nu consemnau fiecare caz de imobilizare a unui pacient şi că durata imobilizării putea fi mult mai mare decât timpul înregistrat.

În mai multe secţii, pacienţii cu dizabilităţi de învăţare erau legaţi de pat sau de un obiect fix, cum ar fi un calorifer din sala de mese, aproape zilnic.

Trebuie să se pună în aplicare o politică şi o abordare cuprinzătoare în ceea ce priveşte imobilizarea, supravegherea şi controlul necesare, ţinând cont de recomandările CPT.

De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a consolida garanţiile juridice şi de altă natură, cum ar fi consimţământul la tratament, informarea pacienţilor şi procedurile de reclamaţie.

CPT detaliază, de asemenea, mai multe deficienţe sistemice în ceea ce priveşte abordarea medico-legală a sănătăţii mintale în România, toate acestea contribuind la îngrijirea şi tratamentul inadecvat al pacienţilor.

Printre acestea se numără lipsa diferenţierii graduale a nevoilor de securitate ale pacienţilor, lipsa unui plan de îngrijire pentru pacienţii cu tulburări mintale şi necesitatea de a înfiinţa facilităţi de sprijin pentru reabilitare şi integrare şi de a dezvolta apoi o îngrijire psihiatrică comunitară adecvată.

Centre de asistenţă socială

Delegaţia a vizitat, în premieră, Centrele de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică de la Costâna şi Sasca Mică, judeţul Suceava, Centrul de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoane cu Dizabilităţi de la Păstrăveni, judeţul Neamţ, şi Centrul de Îngrijire şi Asistenţă de la Mirceşti, judeţul Iaşi.

Delegaţia nu a primit nicio acuzaţie şi nu a găsit niciun alt indiciu de rele tratamente aplicate deliberat rezidenţilor de către personalul din centrele rezidenţiale vizitate.

Dimpotrivă, mulţi rezidenţi au vorbit în mod pozitiv despre personal, iar atmosfera din centre părea în general relaxată, ceea ce este deosebit de lăudabil având în vedere provocările cu care se confruntă datorită numărului redus de personal.

Atitudinea plină de grijă şi angajamentul personalului au fost vizibile în special în centrele Costâna şi Păstrăveni.

În ceea ce priveşte condiţiile de trai, în toate centrele vizitate, rezidenţii au fost cazaţi în dormitoare care erau în general curate, bine iluminate şi ventilate corespunzător; cu toate acestea, starea de întreţinere a blocurilor de cazare varia considerabil.

În special, condiţiile din Casa Oscar din Centrul Sasca Mică nu erau acceptabile pentru o unitate de îngrijire rezidenţială.

Efectivele de personal din unitate (în principal asistente medicale şi infirmiere) nu erau pe deplin suficiente pentru a oferi îngrijire personalizată adecvată pentru numărul mare de rezidenţi dependenţi aflaţi în responsabilitatea lor.

Ar trebui, de asemenea, să crească numărul de personal multidisciplinar care ar putea oferi rezidenţilor un aport psiho-social, ocupaţional şi recreativ.

CPT a observat că majoritatea personalului din cadrul unităţilor (cu excepţia notabilă a Centrului Păstrăveni) nu primise nicio formare specializată şi, prin urmare, nu avea cunoştinţele şi competenţele necesare pentru a îngriji persoanele cu dizabilităţi intelectuale moderate şi severe, în special în ceea ce priveşte limbajul semnelor şi alte forme de sprijin pentru comunicare, sprijinul în luarea deciziilor şi prevenirea şi gestionarea comportamentelor dificile.

A fost pozitiv faptul că izolarea şi imobilizarea mecanică a rezidenţilor nu au fost, în general, practicate în centrele vizitate, întrucât rezidenţii cu tulburări grave şi cei agitaţi erau transferaţi cu promptitudine la un spital de psihiatrie.

Deşi toţi rezidenţii erau consideraţi în mod oficial ca fiind admişi voluntar, doar câţiva dintre ei puteau părăsi centrele pe cont propriu, fără a fi însoţiţi de un membru al personalului sau de o persoană autorizată (cum ar fi un membru al familiei sau un tutore). În plus, niciunul dintre rezidenţii din cele patru centre vizitate nu era liber să părăsească instituţia, în mod permanent, de bunăvoie.

În opinia CPT, aceşti rezidenţi ar trebui să fie priviţi ca fiind privaţi de facto de libertate. Cu toate acestea, plasarea şi şederea lor în centrele rezidenţiale nu a fost pe deplin însoţită de garanţii adecvate.

Autorităţile române ar trebui să instituie un cadru juridic clar şi cuprinzător care să reglementeze plasamentul şi şederea rezidenţilor în centrele rezidenţiale (inclusiv situaţiile în care orice restricţii impuse pot echivala cu o privare de facto de libertate).

CPT a luat act de dezinstituţionalizarea în curs a persoanelor cu dizabilităţi şi de adoptarea Legii şi a Strategiei naţionale privind dezinstituţionalizarea şi a invitat Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale să colaboreze îndeaproape cu Ministerul Sănătăţii pentru a dezvolta în continuare, în comun, o gamă completă şi adecvată de îngrijire rezidenţială, de zi şi ambulatorie pentru persoanele cu tulburări mintale din comunitate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Restricții de circulație sâmbătă, la inaugurarea noului sediu ISU Botoșani

Publicat

Publicitate

Mâine, 13 septembrie, traficul rutier din municipiul Botoșani va fi restricționat temporar pentru buna desfășurare a activităților prilejuite de inaugurarea noului sediu al Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

Potrivit autorităților, restricțiile se vor aplica astfel:

  • între orele 08:00 – 12:00, pe strada Ștefan cel Mare;

  • între orele 11:00 – 12:00, pe strada Uzinei.

Șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență în zonă și să respecte indicațiile polițiștilor rutieri prezenți la fața locului pentru fluidizarea traficului.

Reprezentanții instituțiilor de ordine și siguranță publică transmit că măsurile sunt necesare pentru a asigura protecția participanților la eveniment și desfășurarea acestuia în condiții optime.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Weekend plin de evenimente la Botoșani și Săveni: Jandarmii, la datorie pentru siguranța participanților

Publicat

Publicitate

În acest sfârșit de săptămână, jandarmii botoșăneni, împreună cu partenerii instituționali, vor asigura ordinea și siguranța publică la manifestările cu participare numeroasă organizate în municipiul Botoșani, orașul Săveni și comuna Ibănești.

Sâmbătă, jandarmii vor lua măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale la prima ediție a evenimentului ,,Condu prudent”, organizat de Club Rotary Botoșani în parcarea magazinului Elvila, între orele 12.00 – 17.00.

Atât sâmbătă, cât și duminică, efectivele de jandarmerie vor fi alături de participanții la manifestările organizate de Asociația Arlechino Moldova în orașul Săveni, respectiv Crosul Săvenilor, competițiile de fotbal pentru copii – Daciada Arlechino, Festivalul Internațional de Folclor ,,Plaiuri Săvinene” și Festivalul Luminilor.

Sâmbătă, între orele 09.00 – 10.30, pe timpul desfășurării Crosului Săvenilor pe traseul Stadion – str. Oborului – str. Ștefan cel Mare – str. Dr. Ciucă – str. A.I. Cuza – str. Zorilor- str. Gh. Asachi – str. Mihail Kogălniceanu – str. 1 Decembrie 1918 – Stadion, vor fi luate măsuri de restricționare progresivă a circulației de către polițiștii rutieri, sens în care recomandăm conducătorilor auto să manifeste răbdare față de măsurile luate de autorități pentru siguranța participanților.

Duminică, jandarmii vor acționa pentru ca liniștea participanților la Acatistul Sfintei Cruci din municipiul Botoșani, organizat de Protopopiatul Botoșani la monumentul din apropierea bazarului și la manifestările religioase prilejuite de sfințirea crucii- monument Crucea Măgura din comuna Ibănești să nu fie tulburată de producerea unor incidente nedorite.

În afara acestor misiuni, ca de altfel în fiecare zi, jandarmii vor acționa împreună cu polițiștii botoșăneni pentru prevenirea faptelor antisociale de natură penală și contravențională în mediul urban și rural, a traficului și consumului ilegal de substanțe psihoactive și vor interveni la apelurile făcute de cetățeni prin numărul unic de urgență 112.

Publicitate

Recomandăm participanților la manifestările publice să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile forțelor de ordine, să acorde atenția cuvenită minorilor care îi însoțesc și bunurilor personale de valoare și să solicite sprijinul jandarmilor în mod direct atunci când sesizează producerea unor fapte antisociale care îi afectează pe ei sau pe cei din jur.

Citeste mai mult

Eveniment

13 septembrie: Pompierii botoșăneni marchează o zi cu dublă semnificație

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, 13 septembrie 2025, pompierii botoșăneni marchează o zi cu dublă semnificație. Pe lângă sărbătorirea Zilei Pompierilor din România, va avea loc și inaugurarea noului sediu al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani și al Detașamentului de Pompieri Botoșani.

Evenimentul oficial de inaugurare va începe la ora 11:00, participanții fiind așteptați încă de la ora 10:30.

Această investiție se înscrie în programul național de modernizare a infrastructurii critice de intervenție, având ca obiectiv creșterea capacității de răspuns la dezastre și adaptarea la schimbările climatice. Noul sediu din Botoșani este al șaptelea finalizat în cadrul proiectului „Îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre” (P166302), finanțat printr-un acord de împrumut între Guvernul României și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Tot în aceeași zi, după încheierea inaugurării, pâna la ora 17:00, la Detașamentul de Pompieri Botoșani, situat pe strada Uzinei nr. 3, din municipiul Botoșani, se va desfășura „Ziua Porților Deschise”. Publicul larg este invitat să participe la o serie de activități atractive și educative:
– puncte de informare preventivă;
– sesiuni de instruire în acordarea primului ajutor;
– expoziții de tehnică de intervenție și echipamente;
– jocuri interactive și trasee aplicative;
– coborâri pe tiroliană;
– surprize dedicate copiilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Rabla Auto 2025 demarează luni, cu etapa validării producătorilor auto

Publicat

Publicitate

Administrația Fondului pentru Mediu organizează în perioada 15 septembrie 2025, ora 10:00 – 17 septembrie 2025, ora 23:59, sesiunea de validare a producătorilor, în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, dedicat persoanelor fizice.

În ședința de Guvern din 11 septembrie 2025, a fost adoptată Hotărârea Guvernului privind Lista sumelor alocate categoriilor de proiecte prioritare finanțate din Fondul pentru mediu, inclusiv a bugetului noului Program Rabla Auto 2025. Noul ghid de finanțare al Programului Rabla Auto 2025 a fost publicat în Monitorul Oficial al României.

Conform unui comunicat al AFM, condițiile de participare în Programul Rabla Auto 2025, precum și documentele pe care trebuie să le depună producătorii/dealerii auto pot fi găsite în ghidul de finanțare al programului.

Lista producătorilor validați rămâne valabilă și pentru noul program destinat persoanelor fizice, cu condiția semnării unui nou contract de participare cu AFM (anexa nr. 2 din ghid). Contractul va fi transmis prin aplicație de către AFM. Contractul se semnează electronic și se încarcă în aplicație în termen de 2 zile lucrătoare de la primirea notificării. Neîncărcarea contractului în termenul menționat echivalează cu refuzul de participare la program, precizează AFM.

Bugetul alocat programului este de 200 milioane lei. Valoarea ecotichetului este: 18.500 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
15.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice; 12.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou hibrid; 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau a unei motociclete.

De asemenea, la finalul lunii septembrie urmează să fie lansată și sesiunea pentru persoane fizice în cadrul Programului.

Publicitate

‘Administrația Fondului pentru Mediu își exprimă angajamentul ferm pentru demararea, în cel mai scurt timp, a unuia dintre cele mai așteptate programe de finanțare, destinat sprijinirii persoanelor fizice în vederea achiziționării de autovehicule noi, cu un impact redus asupra mediului. Prin alocarea unui buget de 200 de milioane de lei, se pot aduce pe piață aproximativ 15.000 autovehicule noi reducând emisiile poluante și îmbunătățind calitatea vieții prin protejarea mediului înconjurător’, a declarat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu, citat în comunicat. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending