Connect with us

Eveniment

Adevărul despre Botoșani. RAPORTUL Comitetului pentru PREVENIREA TORTURII al Consiliului Europei: Tratamente inumane şi degradante

Publicat

Publicitate

Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei a publicat joi un raport privind România, în urma constatărilor făcute de o delegaţie a sa în timpul vizitei din septembrie 2022, când a examinat tratamentul pacienţilor internaţi în unităţi de psihiatrie şi al persoanelor din centrele de îngrijire rezidenţilor, relatează agerpres.ro.

Delegaţia CPT a vizitat patru spitale de psihiatrie generală, unde s-a axat pe tratamentul pacienţilor acuţi şi al pacienţilor cronici internaţi pe termen lung, iar printre ele s-a numărat și spitalul din Botoșani. De asemenea, delegaţia a vizitat şi Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri din judeţul Iaşi şi, pentru prima dată, trei tipuri diferite de centre de asistenţă socială.

Constatările vizitei din 2022 confirmă urgenţa de a acţiona pentru a garanta că toate persoanele din instituţiile psihiatrice beneficiază de condiţii de viaţă decente şi de un tratament adecvat pentru tulburările lor psihice. La baza acestor reforme se află necesitatea de a consolida efectivele de personal în toate spitalele vizitate.

În ceea ce priveşte centrele de asistenţă socială, autorităţile române ar trebui să instituie un cadru juridic clar şi cuprinzător care să reglementeze plasamentul şi şederea rezidenţilor în centrele rezidenţiale, inclusiv situaţiile în care orice restricţii impuse pot echivala cu o privare de facto de libertate.

Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei a publicat raportul detaliat al vizitei, incluzând constatările făcute şi recomandări pentru autorităţi.

Unităţi de psihiatrie

Publicitate

Autorităţile române recunosc faptul că este necesară o reformă fundamentală a sistemului de sănătate mintală pentru a se îndepărta de îngrijirea instituţională şi a se trece de la aceasta la înfiinţarea de servicii de sănătate mintală în comunitate care să ofere structuri adecvate de sprijin social.

Delegaţia CPT a vizitat spitalele de psihiatrie din Botoşani, Bălăceanca, Obregia (Bucureşti) şi Socola (Iaşi).

În toate spitalele vizitate, pacienţii au vorbit în mod pozitiv despre personal, în special despre personalul de îngrijire.

Cu toate acestea, în toate spitalele vizitate, cu excepţia Obregia, au fost consemnate cazuri de presupuse rele tratamente şi abuzuri verbale din partea personalului.

În special în secţia bărbaţi din cadrul Clinicii de Psihiatrie Botoşani, delegaţia a primit numeroase acuzaţii de rele tratamente aplicate pacienţilor (lovituri cu pumnii, palmele, împingere şi strigăte) de către personalul auxiliar angajat în spital.

Pentru a pune capăt relelor tratamente este nevoie de măsuri de îmbunătăţire a formării personalului auxiliar, de creştere a efectivelor de personal din secţie şi de reducerea supraaglomerării, recomandă CPT.

În ceea ce priveşte condiţiile de trai, gradul de decenţă şi calitatea variază în funcţie de secţie în spitalele vizitate.

Ca măsură generală, autorităţile române trebuie să pună în aplicare un program de renovare pentru a ajuta spitalul să reconfigureze saloanele astfel încât fiecare să nu găzduiască mai mult de patru pacienţi.

În plus, s-a constatat o lipsă de personalizare a spaţiilor de locuit pentru pacienţi sau de stimulare vizuală în saloane sau lipsa unei camere de zi în care pacienţii să se poată asocia.

În Secţia 1 a Clinicii de Psihiatrie Botoşani, starea generală de igienă ar trebui îmbunătăţită, iar instalaţiile sanitare modernizate. În mod cumulativ, tratamentul pacienţilor din Salonul 1 al Secţiei 1 ar putea fi considerat, în opinia CPT, drept inuman şi degradant.

CPT reiterează faptul că posibilitatea de a fi în aer liber, de preferinţă într-o zonă verde plăcută, are un impact benefic asupra bunăstării şi recuperării pacienţilor şi ar trebui să fie un drept pentru fiecare pacient.

Obiectivul ar trebui să fie ca toţi pacienţii să beneficieze de acces neîngrădit la aer liber în timpul zilei, cu excepţia cazului în care activităţile de tratament necesită prezenţa lor în secţie. În niciunul dintre spitalele vizitate nu s-a întâmplat acest lucru.

Tratamentul în secţiile Acuţi din spitalele vizitate a fost bazat în principal pe farmacoterapie.

Ar trebui luate măsuri pentru a extinde gama de activităţi psihosociale şi de terapie ocupaţională oferite pacienţilor. În plus, pacienţii ar trebui să fie implicaţi şi consultaţi în elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor lor individuale de tratament.

Deficienţele în ceea ce priveşte resursele de personal subminează grav îngrijirea acordată pacienţilor şi încercările de a oferi activităţi şi, după cum a constatat delegaţia, pot duce la situaţii cu risc ridicat, în ciuda eforturilor reale ale personalului de serviciu.

În toate cele patru spitale vizitate, exista un număr mare de posturi vacante, care ajungeau, de exemplu, la 20% la Spitalul de Psihiatrie din Botoşani.

De asemenea, este necesar să se recruteze personal suplimentar pentru a oferi terapie psihosocială şi ocupaţională.

În plus, personalul auxiliar care lucrează cu pacienţii trebuie să fie selectat cu atenţie şi să beneficieze de o formare adecvată, în special în ceea ce priveşte prevenirea şi gestionarea comportamentului agresiv la pacienţii cu tulburări psihiatrice.

În toate cele patru spitale vizitate, principala măsură de imobilizare la care s-a recurs a fost imobilizarea la pat a unui pacient agitat.

CPT consideră că sunt necesare acţiuni pentru a îmbunătăţi garanţiile legate de aplicarea acestei măsuri.

Printre acestea se numără consemnarea completă a măsurii, prezenţa continuă a unui membru al personalului în camera în care persoana este imobilizată şi necesitatea unei şedinţe de informare a pacientului odată ce chingile sunt îndepărtate.

În plus, imobilizarea nu ar trebui să aibă loc în văzul altor pacienţi, iar dacă se consideră necesară imobilizarea unui pacient admis voluntar, iar acesta nu este de acord, ar trebui revizuit statutul juridic al pacientului. Normele de punere în aplicare a Legii privind sănătatea mintală ar trebui revizuite în consecinţă.

În ceea ce priveşte copiii internaţi în centrele de psihiatrie, ar trebui să se pună capăt măsurii de imobilizare forţată la pat, cu chingi, a copiilor agitaţi.

În paralel, autorităţile române ar trebui să se asigure că personalul este instruit în domeniul tehnicilor de contenţionare mecanică şi că secţiile pentru copii dispun de camere de calmare.

La modul general, pacienţii nu trebuie să fie niciodată implicaţi în imobilizarea unui alt pacient.

O examinare atentă a garanţiilor legale aplicate în spitalele vizitate a arătat că, cu excepţia Spitalului de Psihiatrie Obregia, s-au depus toate eforturile pentru a eluda prevederile legii care reglementează spitalizarea involuntară pentru a interna pacienţii pe bază de voluntariat.

Este necesar să se ia măsuri pentru a se asigura că toate spitalele aplică pe deplin dispoziţiile Legii privind sănătatea mintală care reglementează spitalizarea involuntară a pacienţilor.

În plus, trebuie luate măsuri pentru a se asigura că procedurile de internare involuntară funcţionează în mod eficient pentru garantarea drepturilor pacienţilor.

De asemenea, este important ca persoanele internate în unităţi de psihiatrie să primească informaţii complete, clare şi exacte, inclusiv cu privire la dreptul lor de a consimţi sau nu la spitalizare, precum şi la posibilitatea de a-şi retrage ulterior consimţământul.

De asemenea, este necesar să se consolideze garanţiile care reglementează consimţământul la tratament în spital.

La Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri, CPT a constatat că pacienţii nu primeau îngrijire şi tratament adecvat.

La momentul vizitei delegaţiei, 452 de pacienţi erau cazaţi în 390 de paturi, în timp ce spitalul avea o capacitate oficială de 251 de paturi.

În toate saloanele erau înghesuite paturi, iar în secţia de internare, o cameră de 24 m2 găzduia 18 pacienţi în nouă paturi.

Condiţiile oferite persoanelor cu tulburări mintale şi dizabilităţi intelectuale, constatate de CPT în acest spital, pot fi considerate ca fiind asimilabile unui tratament inuman şi degradant.

În plus, delegaţia a primit numeroase acuzaţii din partea pacienţilor care afirmau că, uneori, infirmierii îi împingeau, îi pălmuiau şi îi loveau pentru infracţiuni minore sau accidente, sau ca parte a unei intervenţii de imobilizare sau ca pedeapsă în încercarea de a controla pacienţii în secţiile adesea periculoase, agitate şi cu personal insuficient.

Pentru a pune capăt relelor tratamente este nevoie de măsuri pentru a creşte în mod semnificativ numărul de personal din secţii, care să fie instruit şi supravegheat în mod corespunzător, şi măsuri pentru a reduce supraaglomerarea pacienţilor.

Necesităţile de tratament şi de siguranţă ale pacienţilor cu dizabilităţi intelectuale ar trebui revizuite, iar aceşti pacienţi nu ar mai trebui să fie cazaţi împreună cu pacienţii cu tulburări psihice.

Tratamentul s-a bazat în principal pe farmacoterapie şi trebuie luate măsuri pentru a aplica abordări moderne de tratament clinic multidisciplinar care să includă oferirea unei game largi de activităţi terapeutice, de reabilitare şi recreative, ca parte a planului de tratament pentru pacienţi.

În ceea ce priveşte utilizarea mijloacelor de imobilizare, delegaţia a constatat că registrele nu consemnau fiecare caz de imobilizare a unui pacient şi că durata imobilizării putea fi mult mai mare decât timpul înregistrat.

În mai multe secţii, pacienţii cu dizabilităţi de învăţare erau legaţi de pat sau de un obiect fix, cum ar fi un calorifer din sala de mese, aproape zilnic.

Trebuie să se pună în aplicare o politică şi o abordare cuprinzătoare în ceea ce priveşte imobilizarea, supravegherea şi controlul necesare, ţinând cont de recomandările CPT.

De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a consolida garanţiile juridice şi de altă natură, cum ar fi consimţământul la tratament, informarea pacienţilor şi procedurile de reclamaţie.

CPT detaliază, de asemenea, mai multe deficienţe sistemice în ceea ce priveşte abordarea medico-legală a sănătăţii mintale în România, toate acestea contribuind la îngrijirea şi tratamentul inadecvat al pacienţilor.

Printre acestea se numără lipsa diferenţierii graduale a nevoilor de securitate ale pacienţilor, lipsa unui plan de îngrijire pentru pacienţii cu tulburări mintale şi necesitatea de a înfiinţa facilităţi de sprijin pentru reabilitare şi integrare şi de a dezvolta apoi o îngrijire psihiatrică comunitară adecvată.

Centre de asistenţă socială

Delegaţia a vizitat, în premieră, Centrele de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică de la Costâna şi Sasca Mică, judeţul Suceava, Centrul de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoane cu Dizabilităţi de la Păstrăveni, judeţul Neamţ, şi Centrul de Îngrijire şi Asistenţă de la Mirceşti, judeţul Iaşi.

Delegaţia nu a primit nicio acuzaţie şi nu a găsit niciun alt indiciu de rele tratamente aplicate deliberat rezidenţilor de către personalul din centrele rezidenţiale vizitate.

Dimpotrivă, mulţi rezidenţi au vorbit în mod pozitiv despre personal, iar atmosfera din centre părea în general relaxată, ceea ce este deosebit de lăudabil având în vedere provocările cu care se confruntă datorită numărului redus de personal.

Atitudinea plină de grijă şi angajamentul personalului au fost vizibile în special în centrele Costâna şi Păstrăveni.

În ceea ce priveşte condiţiile de trai, în toate centrele vizitate, rezidenţii au fost cazaţi în dormitoare care erau în general curate, bine iluminate şi ventilate corespunzător; cu toate acestea, starea de întreţinere a blocurilor de cazare varia considerabil.

În special, condiţiile din Casa Oscar din Centrul Sasca Mică nu erau acceptabile pentru o unitate de îngrijire rezidenţială.

Efectivele de personal din unitate (în principal asistente medicale şi infirmiere) nu erau pe deplin suficiente pentru a oferi îngrijire personalizată adecvată pentru numărul mare de rezidenţi dependenţi aflaţi în responsabilitatea lor.

Ar trebui, de asemenea, să crească numărul de personal multidisciplinar care ar putea oferi rezidenţilor un aport psiho-social, ocupaţional şi recreativ.

CPT a observat că majoritatea personalului din cadrul unităţilor (cu excepţia notabilă a Centrului Păstrăveni) nu primise nicio formare specializată şi, prin urmare, nu avea cunoştinţele şi competenţele necesare pentru a îngriji persoanele cu dizabilităţi intelectuale moderate şi severe, în special în ceea ce priveşte limbajul semnelor şi alte forme de sprijin pentru comunicare, sprijinul în luarea deciziilor şi prevenirea şi gestionarea comportamentelor dificile.

A fost pozitiv faptul că izolarea şi imobilizarea mecanică a rezidenţilor nu au fost, în general, practicate în centrele vizitate, întrucât rezidenţii cu tulburări grave şi cei agitaţi erau transferaţi cu promptitudine la un spital de psihiatrie.

Deşi toţi rezidenţii erau consideraţi în mod oficial ca fiind admişi voluntar, doar câţiva dintre ei puteau părăsi centrele pe cont propriu, fără a fi însoţiţi de un membru al personalului sau de o persoană autorizată (cum ar fi un membru al familiei sau un tutore). În plus, niciunul dintre rezidenţii din cele patru centre vizitate nu era liber să părăsească instituţia, în mod permanent, de bunăvoie.

În opinia CPT, aceşti rezidenţi ar trebui să fie priviţi ca fiind privaţi de facto de libertate. Cu toate acestea, plasarea şi şederea lor în centrele rezidenţiale nu a fost pe deplin însoţită de garanţii adecvate.

Autorităţile române ar trebui să instituie un cadru juridic clar şi cuprinzător care să reglementeze plasamentul şi şederea rezidenţilor în centrele rezidenţiale (inclusiv situaţiile în care orice restricţii impuse pot echivala cu o privare de facto de libertate).

CPT a luat act de dezinstituţionalizarea în curs a persoanelor cu dizabilităţi şi de adoptarea Legii şi a Strategiei naţionale privind dezinstituţionalizarea şi a invitat Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale să colaboreze îndeaproape cu Ministerul Sănătăţii pentru a dezvolta în continuare, în comun, o gamă completă şi adecvată de îngrijire rezidenţială, de zi şi ambulatorie pentru persoanele cu tulburări mintale din comunitate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Procurorul general: România, ţinta unor campanii hibride în timpul alegerilor din 2024. Beneficiarul a fost Călin Georgescu

Publicat

Publicitate

Procurorul general: România, ţinta unor campanii hibride în timpul alegerilor din 2024. Procurorul general Alex Florența a explicat, marți, modurile prin care s-au derulat atacuri hibride asupra țării noastre, de care s-ar fi folosit și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, arătând că România a fost ținta „predilectă” a unor astfel de campanii ample în contextul scrutinelor din anul 2024, „actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice”, scrie alba24.ro.

„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia (…) că România a fost ținta predilectă a unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților și diluarea gradului de coeziune la nivelul populației.

Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de micro-targetare a populației, dezinformare și influențarea electoratului”, a declarat Alex Florența, în cadrul unei conferințe de presă în care prezentat concluziile anchetelor efectuate la nivelul Parchetului General în ultimele luni privind modurile în care s-au derulat evenimentele din toamna anului 2024 din preajma scrutinului pentru alegerea președintelui țării.

Tehnici de inginerie socială

Potrivit acestuia, atacurile hibride au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației.

„S-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației, în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audiențe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral.

Este esențial să înțelegem în acest context modul în care s-a derulat și se derulează în continuare războiul hibrid care afectează România de ceva timp”, a subliniat Florența, citat de Agerpres.

Publicitate

Procurorul general a explicat că războiul hibrid din prezent, prin comparație cu războiul tradițional, este „mult mai insidios, mult mai perfid”, dar cu rezultate mult mai ample de influențare a modului de derulare a vieții sociale-economice a unui stat.

„Pentru că este un termen foarte uzitat în spațiul public, dar insuficient explicat pentru a fi înțeles pe deplin, lucrurile care trebuie transmise opiniei publice, care asociază, probabil, cel mai adesea, termenul de război hibrid în general doar unei idei de dezinformare, sunt că războiul hibrid în momentul de față, prin comparație cu războiul tradițional, cel care este mult mai evident, mai transparent prin prisma rezultatelor materiale pe care le produce, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influențare a modului de derulare a vieții sociale-economice a unui stat mult mai ample, pentru că el presupune folosirea în paralel, împreună sau separat, dar în mod clar coordonat a mai multor tipuri de instrumente care vizează un stat – fie că vorbim de diferite instrumente economice, administrative, de atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare pentru ordinea publică a statului respectiv, subversiune politică și, desigur, dezinformarea și propaganda”, a arătat Alex Florența.

Conform procurorul general, în 2024, s-au lansat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.

„Să nu uităm că în 2024 atacurile cibernetice rusești s-au intensificat asupra instituțiilor și companiilor românești. (…) Cu referire strictă la procesul electoral derulat anul trecut trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale, care au urmărit obținerea unor credențiale, în special din partea autorității electorale centrale și a Biroului Electoral Central, (…) multe dintre acestea fiind ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească”, a explicat Florența.

Întrebat dacă fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a beneficiat de campaniile hibrid, Alex Florența a răspuns afirmativ.

„Da, clar, beneficiarul acestei campanii de influențare, de dezinformare și de creare artificială a unui trend în viralizarea mesajelor candidatului independent a fost făcută cu certitudine în sprijinul acestuia”, a indicat procurorul general.

A fost exploatată vulnerabilitatea prin rețelele sociale

Potrivit procurorului general, la nivelul rețelelor sociale au fost mesaje în jurul ideii de revoltă generală și de nostalgie, făcând referire la revoluția din 1989 care generează tensiune. Este o inflație de mesaje în mediul online create cu inteligența artificială, generând o tensiune, o stare de efervescență în rândul comunităților cărora le sunt adresate fiind apoi viralizate.

Din 27 noiembrie s-a constatat campania de intensificare a candidatului la prezidențiale – peste 1,3 milioane membri care dispersau mesaje pe rețele. Campania avut mesaje instigatoare la ură. Modelul „furtunii de minciuni” – volum mare de conținut, canale multiple, ritm rapid și continuu.

Haștagul revoluție a fost folosit în preajma alegerilor – în perioada 6-8 decembrie 2024 – de pe rețele Telegram din Rusia  au fost 1,8 milioane de vizualizări zilnic.

Ecosistemul online utilizat de Federația Rusă privește o gamă largă de instrumente, de la media clasică la ferme de troli și rețele întregi de boți.

În spatele atacurilor se află o coordonare din partea unui actori statali străini. Cultivarea unor rețele de afaceri, mass-media care să influențeze acțuni guvernamentale – vizite la Ambasada Rusiei a unor parlamentari români.

Microtargetarea populației românești: O campanie sofisticată încă din 2019 dusă de o companie cu legături cu Rusia – a realizat sondaje personalizate identificând un anume tip de conținut care putea crește numărul de accesări.

În urma acestei activități au fost identificate 4 tipuri de atitudini la nivelul populației: identitar- nostalgic, conspiraționist, intereasat de medicină alternativă sau religie.

Fermele de boți au amplificat artificial vizibilitatea, prin folosirea de influenceri corupți. Cel care dorește să dezinformeze își adaptează discursul la context național: energie, migrație, corupție, alegeri.

Patru companii cu legături „certe” cu Rusia

Potrivit procurorului general Alex Florența, au fost patru companii cu legături certe cu Federația Rusă – siteuri, pagini care prezintă conținut generat cu AI, rețea de influenceri – toate targhetând populația României. Rețea amplă de site-uri cu reclame pentru cele 4 companii cu legătură cu Federația Rusă.

Abordarea tematicilor – se face în formă alarmistă, cu tenta conspiraționistă. A fost identificată o campanie care spunea că au murit rudele unor demnitari. Au fost distribuite pe Facebook de cetățeni străini de origine africană sau care distribuiau anonim.

Metoda folosită DOPPELGANGER – tactica de dezinformare în mediul online – ca să pară că vin din surse oficiale – sunt clonate siteuri ale unor instituții publice, care imită vizual sursa originală pentru a crea confuzie – dau informații care par reale, dar denaturează, conținutul e apoi distribuit prin conturi false, boți, scopul fiind nu doar să li se transmită oamenilor minciuni , ci să nu mai știe în cine să aibă încredere.

Au fost 2000 de pagini pe Facebook care generau conținut prin AI – redirecționau traficul către siteuri bazate pe titluri înșelătoare care atrăgeau atenția prin curiozitate, indignare, s-au utilizat reclame. Au fost create în perioada 2022 – 2024 pe narative religioase, medicină alternativă, comunism, nostalgie etc – pentru ca apoi să direcționeze către siteuri clone – exemplu site-ul <Ce zice lumea>. Canalul Telegram: <PropagatorCG – care și-a schimbat apoi numele în <Implica-te si tu>, scrie Antena3.ro.

Sondaje false și boți pentru viralizarea mesajelor

„Au fost sondaje false, materiale cu Călin Georgescu pe fundalul cărora rula vocea lui Georgescu. Au fost testate mai multe tipuri de conținut, fiind destinate unor nișe emoționale. Pentru viralizare suplimentară a mesajelor lui Călin Georgescu s-a folosit foarte mult campania TikTok , cu o rețea de peste 20 mii de boți, păstrată din 2023 și activată înainte de primul tur ale alegerilor.

TikTok, la solicitare noastră, a făcut o analiză amplă, au fost identificate două rețele coordonate care-l promovau pe Călin Georgescu.

Rețeaua Pravda, din 2019 a fost extinsă în 19 țări din UE, printre care și România -cu mesaje care justificau invazia rusă în Ucraina.

Acțiuni lansate de pagini pro-ruse: de exemplu boicotarea supermarketurilor prin #curateniegenerala – 156 de milioane de vizualizări – locul 4 la nivel național.

sursa: antena3, agerpres

foto: captura Antena3

Citeste mai mult

Eveniment

APIA Botoșani: Tinerii fermieri sunt așteptați la sediile APIA la care sunt arondați

Publicat

Publicitate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Centrul Județean Botoșani anunță fermierii care au solicitat Sprijinul Complementar pentru Venit pentru Tinerii Fermieri CIS-YF (Intervenţia PD-03) că trebuie să depună, până la data de 30 septembrie inclusiv, documentele care fac dovada formării sau a deținerii competențelor adecvate în domeniul agricol/agronomic.

  ”În județul Botoșani sunt înregistrate un număr de 663 de solicitări. Fermierii botoșăneni care au solicitat această masură de sprijin prin cererea de plată sunt din toate zonele județului. Îmbucurător este faptul că numărul acestora este în creștere de la an la an. Acești fermieri trebuie să depună anumite documente necesare acordării acestei subvenții la sediile APIA la care sunt arondați.” a declarat Dan Șlincu, director executiv APIA Botoșani.

  Tinerii fermieri sunt persoanele fizice care pot demonstra, conform legislației în vigoare, că au urmat cursuri sau au obținut calificări în domeniul agricol. Documentele acceptate pentru dovadă includ:

– Diplomă sau certificat care atestă absolvirea unui curs acreditat de inițiere în domeniul agronomic eliberat de un formator autorizat sau de Agenția Națională pentru Consultanță Agricolă/DAJ.

– Diplomă sau adeverință pentru absolvirea unei forme de învățământ agronomic (liceu, școală profesională, facultate, cursuri postuniversitare).

– Certificat de competențe profesionale în domeniul agronomic, eliberat de un formator autorizat sau de un centru de evaluare autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări.

Publicitate

– Documente doveditoare a experienței practice în agricultură, precum un angajament de experiență de cel puțin 12 luni în ultimii 10 ani, eliberat de un angajator din România sau din alt stat.

Subvenția pentru tinerii fermieri, prevăzută în cadrul Intervenției PD-03_Sprijin Complementar pentru Venit pentru Tinerii Fermieri_CIS-YF din Planul Strategic PAC 2023-2027, constă într-o plată anuală destinată fermierilor cu vârsta de maximum 40 de ani, care au fost instalați ca șefi de exploatație pentru prima dată și dețin până la 50 de hectare eligibile. Acesta se acordă pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, începând din primul an de depunere a cererii, cuantumul unitar planificat pentru anul 2025 fiind de 48 euro/ha.

Citeste mai mult

Economie

Digital IQ: Peste 600 de angajați din Botoșani își vor dezvolta competențele digitale printr-un proiect de 5 milioane de lei

Publicat

Publicitate

Camera de Comerț și Industrie Botoșani, în calitate de Beneficiar, în parteneriat cu Agenția Județeană pentru ocuparea Forței de Muncă Botoșani, anunță lansarea proiectului Digital IQ, cod SMIS 330612.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea nivelului de competențe digitale de bază și avansate pentru 602 persoane, cu vârsta cuprinsă între 18 si 64 ani, din județul Botoșani, care dețin calitatea de angajați cu contract individual de muncă ( cu normă întreagă sau cu timp parțial ), inclusiv persoane care detin funcții de management, din întreprinderi publice și private – prin furnizarea a două programe de formare profesională în domeniul competențelor digitale, respectiv :

 1. Curs de competente cheie : competențe digitale, inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică – 510 participanți, pentru angajați cu ISCED 3 – 8

2. Curs de specializare : manager securitatea informației – 92 participanti, pentru angajați cu ISCED 5 – 8 .

 

Implementarea activităților proiectului va conduce la atingerea următoarelor rezultate548 de angajați care au finalizat formarea cu certificat / au participat la schimb de bune practici.

Publicitate

 

Durata de implementare a proiectului este de 29 luni, în perioada 1.09.2025 – 31.01.2028.

 

Valoarea totală a proiectului este de 4.963.646,49 lei, din care 4.219.099,52 lei reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din FSE+ și 372.857,84 lei reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național și 371.689,13 lei reprezintă contribuția proprie a partenerului.

 

Proiectul este confinanțat din Programul Educație și Ocupare 2021 – 2027, Prioritatea P09 „Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității“, Apel: PEO/375/PEO_P9/OP4/ESO4.7/PEO_A34. Competențe digitale pentru piața muncii – Regiuni mai puțin dezvoltate.

 

Pentru informații suplimentare, cu privire la activitățile proiectului puteți utiliza următoarele date de contact:

– Camera de Comerț și Industrie Botoșani, str. Dragoș Vodă nr.13, Botoșani, email: secretariat@cciabt.ro tel 0331 711 039.

– Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani, str. Colonel Victor Tomoroveanu nr.2, Botoșani, e-mail: ajofm.bt@anofm.gov.ro, tel 0231536791 / 0231510506

Citeste mai mult

Administratie

Municipiul Dorohoi se alătură „Zilei de Curățenie Națională 2025”. Voluntarii sunt așteptați să pună umărul la curățarea orașului și a zonelor limitrofe

Publicat

Publicitate

Primăria Municipiului Dorohoi anunță că sâmbătă, 20 septembrie 2025, între orele 09.00 și 15.00, se va desfășura acțiunea națională de voluntariat „Ziua de Curățenie Națională 2025”. Evenimentul are ca scop mobilizarea comunității pentru ecologizarea orașului și a împrejurimilor.

Cei care doresc să participe sunt invitați să se înscrie la sediul Primăriei, situat pe strada Grigore Ghica nr. 34. Persoana de contact desemnată pentru organizarea voluntarilor este consilierul Lazăr Alexandru Iulian.

„Este o ocazie importantă pentru fiecare dintre noi să contribuim direct la un oraș mai curat și mai prietenos cu mediul. Cu cât suntem mai mulți, cu atât impactul va fi mai mare”, transmit reprezentanții administrației locale.

Acțiunea face parte dintr-o campanie națională desfășurată simultan în mai multe județe ale țării, sub deviza „Hai să facem România mai curată într-o singură zi!”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending