Cetăţenii care vor să înmatriculeze o maşină vor putea interacţiona cu angajaţii Direcţiei Generale Permise de Conducere şi Înmatriculări în totalitate online, fără să fie nevoiţi să facă un drum la ghişeu pentru a-şi obţine datele de conectare la platforma electronică. Un proiect de lege în acest sens, iniţiat de deputatul USR Radu Miruţă, ministru al Economiei, a fost a adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

În 2024, înmatricularea vehiculelor a fost mutată parțial în online, dar cetățenii tot au trebuit să meargă la ghișeu pentru a obține datele de conectare la platformă. Proiectul de lege inițiat de deputatul USR Radu Miruță în martie 2024, elimină acest ultim drum.

Concret, după ce legea va fi promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial, Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor va avea obligația să creeze online conturile de utilizator și să furnizeze cetățenilor datele de acces, printr-un flux complet digital – inclusiv interacțiunea cu angajații instituției, precizează USR.

Înmatricularea „online” a autovehiculelor nu se va mai face la ghișeu

Radu Miruţă, deputat USR şi ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a transmis că şi-a dorit să „taie” din drumurile pe care cetăţenii le fac la ghişee.

„Un pas concret în față pe terenul digitalizării. Inițiativa pe care am depus-o în 2024, astăzi a devenit lege: obținerea datelor de conectare pentru accesarea serviciilor disponibile online din cadrul direcțiilor de înmatriculări auto și pașapoarte nu va mai presupune drumuri fizice la ghișeu.

Le mulțumesc colegilor parlamentari care au înțeles că, fără digitalizare, chiar și cu pași mici, România nu își poate accesa potențialul. Am inițiat acest proiect din opoziție, mi s-a spus că nu se poate, iată că s-a putut! Este un act de igienă civică să „tăiem” din drumurile pe care cetățenii le fac la ghișee, atunci când putem construi alternativa”, a scris Radu Miruță, pe pagina de Facebook.

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Săveni au oprit pentru control pe drumul județean DJ 292, în orașul Săveni, un autoturism condus de un bărbat, de 49 de ani, din aceeași localitate.

 Întrucât emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 1,13 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză a fost întocmit un dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Bărbatul a fost prezentat instanței de judecată cu propunere de luare a unei măsuri preventive, față de acesta fiind dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, perioadă în care are de respectat mai multe obligații.

Județul Botoșani se află în topul Regiunii de Nord-Est la atragerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu investiții de 237,72 milioane euro, demonstrând atât potențialul județului, cât și eficiența administrativă a conducerii locale. Cu 562 de proiecte contractate, Botoșani confirmă că poate concura cu centre regionale puternice și că are capacitatea de a valorifica oportunitățile europene.

La nivel regional, județul ocupă locul 3 în Moldova, devansat doar de Iași și Suceava, două județe mai mari și cu o capacitate investițională puternică. La nivel național, Botoșani se poziționează pe locul 18 după valoarea fondurilor atrase și pe locul 19 după numărul de proiecte aprobate.

„Investițiile finanțate prin PNRR se traduc în școli modernizate, spitale dotate cu echipamente performante, servicii digitale mai rapide și eficiente pentru cetățeni, precum și reducerea costurilor administrative. Comunitățile botoșănene resimt deja efectele pozitive ale acestor proiecte”, a declarat senatorul Doina Federovici , președintele PSD Botoșani, care a subliniat că „rezultatele obținute au fost posibile datorită unei colaborări solide între autoritățile locale, instituțiile publice și mediul privat” . „În mandatul trecut am valorificat fiecare oportunitate de finanțare, iar fondurile atrase aduc beneficii reale botoșănenilor noștri”, a mai spus liderul social-democrat.

Portofoliul de proiecte PNRR arată o abordare clară și bine gândită pentru dezvoltarea județului, demonstrând că autoritățile locale au știut să valorifice oportunitățile oferite de acest program european.

„Aceste investiții arată că județul are capacitatea administrativă de a gestiona proiecte complexe și că direcția spre modernizare este fermă. Este obligatoriu ca această dinamică investițională și această viziune administrativă să fie menținute și de actuala conducere județeană, dacă vrem ca Botoșaniul să își poată consolida procesul de dezvoltare”, a conchis Doina Federovici.

Topul județelor din Moldova după valoarea finanțărilor PNRR

1. Iași – 509,09 milioane euro
2. Suceava – 365,74 milioane euro
3. BOTOȘANI – 237,72 milioane euro
4. Bacău – 231,35 milioane euro
5. Neamț – 145,83 milioane euro
6. Vaslui – 128,50 milioane euro

ANAF va putea executa o firmă care nu își plătește la timp facturile: O propunere legislativă aflată în dezbatere în Parlament ar putea introduce în Codul de procedură fiscală un nou articol: „Executarea silită împotriva debitorilor debitorului”, scrie alba24.ro.

Compania de consultanță fiscală CC Tax Advisory semnalează faptul că inițiativa ridică probleme serioase de tehnică legislativă și de securitate juridică, scrie Economedia.

Asta pentru că permite ANAF-ului să emită titluri de creanță și să execute direct firma care nu își plătește la timp facturile către un partener.

ANAF va putea executa o firmă care nu își plătește la timp facturile către partener, după 10 zile

Proiectul îi permite unui contribuabil să sesizeze ANAF după o somație de 10 zile, iar Fiscul are 5 zile pentru a verifica documentele și a decide.

Terțul-debitor are, la rândul său, 10 zile să plătească fie datoria fiscală a partenerului, fie factura restantă, după care poate fi executat silit.

„Intenția legii, să protejeze firmele care se sufocă pentru că nu își pot încasa facturile, este legitimă. Problema este instrumentul ales: în forma actuală, riscăm să transformăm ANAF în judecător comercial de urgență și să mutăm conflictul din sala de judecată direct în biroul de executări fiscale”, a spus Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory.

Noul mecanism transformă, în practică, ANAF într-un actor care intervine direct într-un raport comercial între două companii, apreciind dacă există sau nu o datorie „certă, lichidă și exigibilă”.

Dacă apreciază că da, Fiscul poate emite titlu de creanță și declanșa executarea silită împotriva terțului – debitor comercial al contribuabilului.

Măsura se poate transforma în același timp într-un instrument de presiune și risc crescut de abuz între companii,  mai precizează specialiștii citați de Economedia.

Un alt risc identificat este acela al unui efect de domino asupra lichidității IMM-urilor și a finanțării comerciale.