Pacienții cu afecțiuni cronice care sunt înregistrați în anumite programe naționale de sănătate se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriu fără bilet de trimitere de la medicul de familie, prevede un ordin comun semnat de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan.

‘Împreună cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dr. Horațiu Moldovan, am semnat un ordin comun care elimină obligativitatea biletului de trimitere pentru pacienții cu afecțiuni cronice care sunt înrolați în anumite programe naționale de sănătate. Este o măsură care va reduce timpii de așteptare, va simplifica accesul la tratamente și va ajuta pacienții să beneficieze mai repede de îngrijirile de care au nevoie’, a transmis ministrul Sănătății pe Facebook.

Astfel, pacienții se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriu fără trimitere de la medicul de familie în următoarele situații:
* diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – la medicii de specialitate desemnați în programul național pentru prescrierea tratamentelor și materialelor sanitare specifice;
* hemofilie și talasemie – la medicul hematolog desemnat pentru prescrierea tratamentelor în cadrul programului național;
* boli rare – la specialiștii din diverse domenii (alergologie, cardiologie, endocrinologie, gastroenterologie, neurologie, oncologie, pneumologie și altele) pentru prescrierea tratamentelor dedicate acestor patologii rare;
* tuberculoză – la medicul pneumolog pentru pacienții care fac parte din programul național de control al tuberculozei;
* HIV/SIDA – la medicul infecționist pentru pacienții din programul național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA;
* sănătatea femeii și copilului – la medicii de specialitate în obstetrică-ginecologie și genetică medicală, pentru diagnostic pre- și postnatal, dar și pentru prevenirea sindromului de izoimunizare Rh.

‘Este vorba despre pacienți care oricum au nevoie de îngrijire constantă, iar această modificare elimină un pas birocratic inutil, care nu aducea niciun beneficiu real în traseul pacientului. Simplificăm procedurile pentru cei care au nevoie de continuitate în tratament’, a susținut Alexandru Rogobete. AGERPRES

Joi dimineața, în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, unde a fost depus încă de miercuri sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului șef de stat, vor avea loc un scurt moment religios și ceremonia Gărzii la catafalc.

Ulterior, va fi oficiată slujba de înmormântare la Biserica din Complexul ‘Palat Cotroceni’.

După ceremonia religioasă, Garda de Onoare, constituită din militari ai Brigăzii 30 Gardă ‘Mihai Viteazul’, va prezenta ultimul onor pe Platoul Marinescu. Se va intona Imnul Național, iar cortegiul va trece prin fața Gărzii.

Cortegiul cu sicriul fostului președinte al României se va deplasa apoi spre Cimitirul Militar Ghencea III, pe traseul Bulevardul Gheorghe Marinescu – Bulevardul Eroii Sanitari – Bulevardul Eroilor – Strada Bagdasar – Șoseaua Panduri – Bulevardul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bulevardul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea III.

La intrarea în cimitir, sicriul va fi amplasat pe un afet de tun și va fi prezentat onorul.

Înmormântarea va avea loc doar în prezența familiei și a apropiaților.

Joi a fost declarată zi de doliu național, iar drapelele României au fost arborate în bernă.

Ion Iliescu a fost șef al statului român între anii 1990 – 1992, 1992 – 1996 și 2000 – 2004.

A murit marți, la Spitalul ”Agrippa Ionescu” din Capitală. Ion Iliescu avea 95 de ani. AGERPRES

FOTO Europa FM

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este prima sfântă de naționalitate română trecută în rândul sfinților. Ea a viețuit în zona Vrancei și în Munții Neamțului, la Sihla, în apropiere Mănăstirii Sihăstria. Peștera unde a trăit a devenit unul din cele mai căutate locuri de închinare din România. Este serbată în calendarul ortodox în data de 7 august.

Viața pe scurt – Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (sinaxar)

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla s-a născut în comuna Vânători-Neamț în jurul anului 1650. Tatăl sfintei Teodora era Ștefan Joldea, armaș al Cetății Neamțului. Teodora a mai avut o soră care a murit de tânără. Sfânta s-a căsătorit cu un tânăr din părțile Moldovei de Jos, posibil din Ismail, însă căsnicia lor a rămas fără bucuria darului copiilor. Cum părinții Teodorei muriseră deja, cei doi soți au decis să ia drumul mănăstirii. Sfânta Cuvioasă Teodora a ales Mănăstirea Vărzărești din Vrancea, iar soțul ei s-a dus la Poiana Mărului, unde s-a călugărit sub numele de Elefterie și unde a ajuns mai târziu ieromonah.

Când a intrat în mănăstire, Teodora avea aproape treizeci de ani. Cuvioasa a ajuns la Vărzărești ucenica egumenei mănăstirii, schimonahia Paisia. Din cauza atacurilor turcilor care au dat fost schitului, egumena s-a retras în Munții Buzăului împreună cu Sfânta Cuvioasă Teodora și cu alte câteva maici. După zece ani de nevoință, egumena a plecat la Domnul, iar sfânta, după o descoperire dumnezeiască, s-a retras în Munții Neamțului. În acel ținut, s-a întâlnit cu ieroschimonahul Pavel, duhovnicul Sihăstriei, care a dus-o pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla în părțile Sihlei, unde se afla un bordei părăsit. A rămas acolo singură și a petrecut mulți ani în aspră nevoință pustnicească. Schitul Sihla nu exista încă, însă pădurile din împrejurimi adăposteau mulți pustnici.

După un timp, Sfânta Cuvioasă Teodora s-a mutat din chilia unde locuia în peștera de alături, unde rămas până la moarte și s-a ostenit în post și rugăciune pentru toată lumea. Mâncare îi erau fructele pădurii și un fel de iederă ce crește până azi pe stâncile Sihlei numită “iarbă dulce” sau “măcrișul Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”.

După moartea ieroschimonahului Pavel, vreme de câțiva ani, nu a mai știut nimeni de existența ei. Părinții din Mănăstirea Sihăstria observau la un moment dat cum păsările intrau pe geamul trapezei și culegeau firimituri de pâine de pe masă cu care zburau spre Munții Sihlei. Doi frați din Sihăstria s-au învrednicit să o vadă pe sfânta învăluită într-o lumină de foc. Sfânta Cuvioasă Teodora li s-a adresat pe nume și le-a mărturisit că îl rugase pe Dumnezeu timp de 40 de zile să îi trimită un preot care să o împărtășească căci simțea că trebuie să plece în curând la Hristos. Cei doi frați s-au grăbit să îi aducă pe ieromonahul Antonie și pe diaconul Lavrentie să o pregătească de plecarea la Domnul. După ce și-a mărturisit păcatele și s-a împărtășit cu Sfintele Taine, Sfânta Cuvioasă Teodora și-a ridicat privirile spre cer și, rostind cuvintele “Slavă Ție Doamne pentru toate”, și-a dat duhul.

Părinții de la Sihla i-au făcut toată rânduiala de înmormântare și i-au așezat sfântul ei trup în mijlocul peșterii, unde a rămas multă vreme. După câțiva ani, ieromonahul Elefterie a aflat veștile despre cea care îi fusese soție și povățuitoare duhovnicească. Cu binecuvântare, s-a retras și el mai întâi la Mănăstirea Secu și apoi la Sihla. A trăit tot sub stâncile Sihlei în rugăciune. Când a plecat la Domnul, a fost îngropat în poiana unde se află acum schitul.

Sursă: orthodoxwiki.

Unde se găsesc moaștele Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla
Trupul Sfintei Teodora a rămas tăinuit în peșteră până după anul 1830, când familia domnitorului moldovean Mihail Sturza care a reînnoit Schitul Sihla a așezat moaștele ei în raclă de preț și le-a depus în biserica schitului, spre închinare. Mai târziu, au dus moaștele sfintei la biserica de pe moșia familiei din satul Miclăuseni – Iași. În anul 1856, în timpul ocupației rusești, domnitorul a cedat moaștele Sfintei Teodora în schimbul unor veștminte preoțești și arhierești, iar sfintele ei moaște au ajuns în Lavra Pecerska din Kiev. Sfânta este venerată în Ucraina cu numele de Sfânta Teodora din Carpați / Sveti Teodora Carpatina.

Părticele din Moaștele Sfintei se află la Schitul Sihla, comuna Vânători Neamț, județul Neamț.

La Mănăstirea Sfântul Nicolae-Mihai Vodă, București a existat o partidă a sfintelor moaște, dar a fost furată. O pietricică din peștera Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla se află într-o casetă din Biserica „Sfântul Alexie” din București.

Pe 20 iunie 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut și proclamat în mod solemn sfințenia Cuvioasei Teodora de la Sihla, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este unul dintre locurile sfinte din zona Neamțului. Aflata la mica distanta de mănăstirile Neamț, Secu si Sihăstria, peștera sfintei Teodora atrage zilnici mulțime de credincioși aprinși de dorul rugăciunii si al vieții curate.

Schitul Sihla, schit ce tine de Mănăstirea Sihăstria, se află în codrii Neamțului, în comuna Vânători Neamț, județul Neamț. La schitul și peștera sfintei Teodora de la Sihla se poate ajunge pe doua cai. Prima cale pornește din Piatra Neamț, trece pe la Mănăstirea Văratec, apoi prin pădure, pe un drum forestier, urcă spre Schitul Sihla. Cea de-a doua cale pornește din Largu Neamț, pe canga Mănăstirea Neamț și Mănăstirea Secu, până în Mănăstirea Sihăstria, de unde un drum forestier și o poteca lăturalnică pornesc în sus, spre coama dealului, unde se afla Schitul Sihla.

Până la Mănăstirea Sihăstria, pelerinii pot veni cu mașina. De aici însă, fie se încumetă cu mașina pe drumul forestier, fie pornesc la pas, pe cărarea umbrită de crengile atâtor pomi seculari. Cei mai multi, luând binecuvântare pentru urcare, de la cate unul dintre părinții de la Sihăstria, pornesc lin pe poteca ce urca înspre Schitul Sihla, cale de vreo trei kilometri.

Aceasta poteca, bătuta de pașii abator sfinți și mari părinți ai locului, printre care Părintele Cleopa și Părintele Paisie Olaru, întâmpina sufletele celor ce pășesc pe ea cu o profundă stare de liniște și meditație la viața sufletească și la minunăția făpturii lui Dumnezeu. Schitul Sihla și potecile din jurul schitului, atât cele ce duc la Peștera sfintei, cât și cele ce duc spre Schitul Sfântul Daniil Sihastrul, sunt de o profunzime deosebita.

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla si-a ales drept loc de sihăstrie codrii sălbatici ai Neamțului, pe locuri, încă și astăzi nebătuți de picior omenesc.

Prin rugăciunile ei neîncetate, sfânta Teodora de la Sihla a biruit trupul, sfințindu-se firea, sufletul și trupul. Ea a biruit și lumea, căci pururea avea gangul numai la cele cerești, nelipindu-se de nimic din cele pamântești. Diavolii au fugit si ei, rușinați, alungați fiind de smerenia și de puterea rugăciunii ei.

Peștera sfintei este locul în care ea își petrecea nopțile, mai mult în rugăciune, cedat în dormitare. Tot aici au fost găsite și sfintele ei Moaște. Se povestește ca odată, când turcii o descoperiseră în pădure si năvăliseră după ea în peștera, peretele din spatele peșterii s-a crăpat, iar sfânta a trecut prin acea despicătura, scăpând astfel din mâinile lor.

La Botoșani, o nouă parohie prinde viață în mijlocul unei comunități care dă semne că se întoarce la valorile credinței. Parohia „Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”, aflată la al doilea hram, strânge în jurul său credincioși hotărâți să ridice din temelii un nou lăcaș de cult, simbol al rezistenței prin credință.

Părintele Cătălin Ailenei, tânărul preot aflat în fruntea acestei misiuni, cheamă botoșănenii să devină ctitori ai unei biserici care, deocamdată, trăiește doar în inimile celor ce o visează. Botoșaniul trăiește o mângâiere duhovnicească, ridicarea unui nou altar de rugăciune, sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla. Este o lucrare care nu se măsoară în cărămizi și beton, ci în evlavie și jertfelnicie, în încrederea că Dumnezeu lucrează prin oameni, iar oamenii devin unelte vii ale harului.

Parohia „Sfânta Teodora de la Sihla” din Botoșani, desprinsă anul trecut din Parohia „Pacea”, a sărbătorit, ieri, cel de-al doilea hram, nu într-o biserică de zid, ci într-o biserică vie, formată dintr-o obște de credincioși care și-au făcut din suflet altar. Și chiar dacă locul de rugăciune încă nu s-a înălțat din temelii, sărbătoarea a fost prilej de mare bucurie duhovnicească.

La Biserica „Buna Vestire”, prin bunăvoința părintelui paroh Dan Afloarei, care a oferit adăpost acestei tinere parohii, s-a săvârșit, miercuri seară, Slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți condus de părintele protopop Petru Fercal. Cuvintele părintelui Dan Afloarei, rostite cu blândețe, au întărit sufletele celor prezenți: „Temerarii trebuie respectați. Părintele Cătălin a venit să construiască o biserică în vremuri foarte grele. Dar o lucrare a lui Dumnezeu nu se poate face decât în echipă.”

Și ce echipă mai frumoasă poate exista decât aceea a credincioșilor care, seară de seară, își unesc rugăciunea pentru ca un vis să prindă contur? Deși nu există încă o biserică de piatră, biserica vie, formată din credincioșii închinători ai Sfintei Teodora, s-a dovedit a fi mai mare decât orice catedrală, încât la slujbă nu aveai unde să arunci un ac, mulți oameni stând afară, dar legați prin suflet de altarul dinăuntru.

La strană, cântăreții bisericești au umplut sufletele de pace și nădejde. Cântarea „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne…” a fost ca o revărsare de lumină peste inimile celor prezenți, într-un moment de rugăciune ce va rămâne întipărit în istoria acestei parohii.

În cuvântul său, părintele protopop Petru Fercal, acest arhiereu al cuvântului, a subliniat frumusețea acestei lucrări de început: „Să păstrăm dragostea de Biserică, așa cum ne-au învățat strămoșii noștri. Prin osteneala părintelui Cătălin și prin ajutorul lui Dumnezeu, Botoșaniul va avea încă un altar al luminii, unde sufletele să se mântuiască”.

În fața unei asemenea provocări, părintele Cătălin Ailenei a mărturisit cu emoție că această cale nu poate fi urmată decât cu sprijinul celor care iubesc Biserica: „Sfânta Teodora nu ne va lăsa. Știu că fiecare rugăciune, fiecare mână de ajutor, fiecare jertfă se va întoarce în dar duhovnicesc pentru toți cei care pun suflet în această lucrare”.

Este important de precizat că Biserica „Buna Vestire” nu are ca al doilea hram sărbătoarea Sfintei Teodora de la Sihla, ci doar găzduiește temporar slujbele oficiate de părintele Cătălin, până când, cu ajutorul lui Dumnezeu, parohia își va vedea ridicat propriul paraclis și apoi biserica mult dorită.

Astăzi, credincioșii Botoșaniului sunt chemați nu doar să privească, ci să devină ctitori ai unei lucrări sfinte. Să urmeze pilda înaintașilor care, în vremuri poate mai grele decât cele de acum, au zidit biserici ca semn al dragostei față de Dumnezeu și al mărturisirii credinței.

A fi ctitor nu este doar un gest de donație, ci o chemare la împreună-lucrare cu Hristos. Numele ctitorilor va fi zugrăvit în pronaosul bisericii, dar va fi scris și în Cartea Vieții. Rugăciunile rostite pentru ctitori la fiecare Sfântă Liturghie sunt mărturie că binefacerea nu se pierde niciodată înaintea lui Dumnezeu.

Parohia „Sfânta Teodora de la Sihla” nu ridică doar ziduri, ci o biserică vie împodobită cu florile minunate ale credinței adevărate.

Joi, credincioșii sunt așteptați la Sfânta Liturghie în cinstea Sfintei Cuvioase Teodora, la Biserica „Buna Vestire”