Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au oprit pentru control, pe strada Sucevei, un autoturism condus de un bărbat, de 45 de ani, din comuna Curtești, care avea o deplasare sinuoasă și a pătruns pe sensul opus de mers.

În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 1,07 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, conducătorul auto a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Joi, în jurul orei 02:00, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Săveni au efectuat semnal regulamentar de oprire unui autoturism, al cărui conducător auto nu s-a conformat, continuându-și deplasarea.

Polițiștii au procedat la urmărirea acestuia, iar în scurt timp conducătorul auto a pierdut controlul asupra volanului și a intrat într-un șanț, rezultând doar pagube materiale. Ulterior, a fost stabilită identitatea acestuia, în persoana unui tânăr de 28 de ani, din comuna Știubieni. În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 1,01 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Mai mult decât atât, autoturismul pe care îl conducea nu era asigurat cu poliță obligatorie și nici nu avea efectuată inspecția tehnică periodică.

Față de conducătorul auto a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani.

FOTO cu caracter ilustrativ

Conducerea sub influența drogurilor, infracțiune doar dacă este afectată capacitatea șoferului de a conduce. Ministrul Justiției, Radu Marinescu și reprezentanții Poliției au făcut precizări despre cum va fi aplicată decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, scrie alba24.ro.

Instanța supremă a stabilit recent că este infracțiune consumul de substanțe psihoactive la volan doar dacă se demonstrează că aceste substanțe au afectat capacitatea șoferului de a conduce. Directorul adjunct al Direcției Rutiere, Bogdan Oproiu, spune că aceasta nu schimbă procedurile desfășurate de polițiștii rutieri.

”ÎCCJ a stabilit prin decizia 25 că o persoană se află sub influența substanțelor psihoactive atunci când este depistată această substanță în probele biologice care i-au fost recoltate la unitatea spitalicească și de asemenea concomitent trebuie ca acea substanță să influențeze comportamentul conducătorului auto la volan.

Dar din punct de vedere al activităților de poliție rutieră, această decizie nu schimbă cu nimic activitatea curentă pe acest palier. Poliția Rutieră desfășoară în continuare acțiuni pentru depistarea și scoaterea din trafic a acelor conducători auto care conduc și care creează un real pericol pe drumul public”, a spus comisarul-șef de poliție Bogdan Oproiu, potrivit Agerpres.

Când se consideră un șofer sub influența drogurilor

El a precizat că Poliția Rutieră a fost dotată cu echipamente moderne pentru depistarea celor care consumă substanțe psihoactive.

”De asemenea, un lucru important de menționat este faptul că prin Ordonanța 97 din 2024 au fost efectuate ultimele modificări pe acest palier și că avem acest termen de 72 de ore în care ar trebui să primim buletinul de analiză toxicologică din partea unităților medico-legale, iar în funcție de rezultatul acestora se dispun măsuri în consecință. În primă fază lucrarea are un caracter general, iar în cazul în care conducătorul auto figurează pozitiv pe acel buletin de analize toxicologice, lucrarea trece în latură penală”, a mai declarat Oproiu.

El a precizat că pentru Poliția Rutieră nu se schimbă modul de lucru. Această decizie stabilește condițiile prin care un conducător auto este considerat sub influența influența substanțelor psihoactive, respectiv că trebuie să se regăsească substanța psihoactivă în probele recoltate la spital și, de asemenea, această substanță identificată în probele biologice trebuie să influențeze comportamentul conducătorului auto.

”Procedura rămâne aceeași pentru Poliția Rutieră – revin la ideea că atunci când un conducător auto este depistat cu dispozitivul Drugtest pozitiv la una din substanțele active pe care le indica aparatul, este condus la o unitate medicală, i se recoltează probe biologice de sânge și se așteaptă rezultatul acestora în cele 72 de ore”, a adăugat Bogdan Oproiu.

Ce prevede legea

Potrivit deciziei luate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, ”în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei”.

Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

Spre deosebire de infracțiunea de la art. 336 alin. (l) Cod penal (conducerea unui vehicul sub influența alcoolului), în cazul căreia îmbibația alcoolică trebuie să se situeze superior pragului de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu prevede o limită a cantității de substanțe psihoactive ingerate sau vreun efect al acestora, fapta fiind penală indiferent de modalitatea de consum, de cantitatea ingerată sau de efectele acesteia.

Controverse

Controversele au apărut după ce tot mai mulți șoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanțe interzise la volan, deși luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.

Reclamanții susțin că simpla prezență a substanței psihoactive în probele biologice, în cantități infime, nu înseamnă că afectează capacitatea oamenilor de a conduce o mașină, astfel că este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infracțiune, așa cum este la alcool.

Au existat instanțe din țară care au dispus condamnarea șoferilor, chiar dacă s-a stabilit că ei nu se aflau sub influența acestor substanțe, iar alte instanțe au dat soluții de achitare.

În practică, au existat situații în care examenele clinice, buletinele toxicologice și expertizele medico-legale au relevat păstrarea capacităților de percepție spațio-temporale, atunci când valoarea substanțelor psihoactive era foarte mic.

De asemenea, au fost și cazuri în care substanțele psihoactive nu au fost introduse recent în organismul persoanei care conducea un vehicul pe drumurile publice, prezența unor substanțe psihoactive în probele biologice, detectată ca urmare a analizelor de laborator, putând rezulta și dintr-un consum anterior, ale căror urme au o persistență în organism mai multe zile sau săptămâni. În acest caz, la data depistării șoferului în trafic, efectele psihoactive specifice fazei de intoxicație acută dispăruseră.

Ce spune ministrul Justiției

Decizia ÎCCJ vine ca o ”normalitate a activității organelor judiciare”, spune ministrul Justiției, Radu Marinescu.

”Această decizie intervine în mecanismul de uniformizare a practicii judiciare, care este prevăzut de Codul de procedură penală. (…) Ce trebuie însă înțeles este faptul că această decizie vine ca o normalitate a activității organelor judiciare, pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție este chemată să folosească aceste instrumente, ori de câte ori se constată în practică faptul că există valențe diferite de interpretare pentru situații care au un caracter similar sau identic.

În această materie a articolului 336 alin. 2, unde s-a conturat această decizie obligatorie din perspectiva cerințelor esențiale ale elementului material al infracțiunii respective, se constata în practică existența unor divergențe de jurisprudență și atunci s-a intervenit prin acest mecanism”, a spus ministrul Justiției, potrivit Agerpres.

Se va decide dacă va fi modificată legea

Radu Marinescu precizează că Ministerul Justiției va analiza dacă este nevoie de o modificare a legislației, dar acest lucru se va realiza în funcție de evoluția jurisprudenței.

”Urmează să vedem la nivelul jurisprudențial și analizăm cu foarte mare atenție aceste posibile evoluții ale jurisprudenței, modul de punere în aplicare, pentru că organele judiciare vor pune în aplicare, această decizie nu va cunoaște norme de interpretare sau altceva. În raport de modul cum se va repercuta asupra jurisprudenței, Ministerul Justiției va analiza prin comunicare, prin dialog, printr-un grup de lucru, pe această chestiune, dacă este nevoie de modificarea legislației și, dacă va fi nevoie, vom face acest lucru.

Important este ca, și este o proiecție a programului nostru de guvernare, toate deciziile – CCR, CJUE, RIL, care au fost pronunțate, să fie raportate la nivelul și conținutul legislației actuale, pentru a le integra, a le absorbi în corpul normelor și astfel a avea o legislație clară, limpede, accesibilă”, susține ministrul Justiției.

Consumul de substanțe psihoactive la volan este infracțiune doar dacă se demonstrează că aceste substanțe au afectat capacitatea șoferului de a conduce, a decis luni Înalta Curte de Casație și Justiție.

Concret, pentru ca un șofer să fie pus sub acuzare este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și afectarea capacității de a conduce.

Specialiștii în Educație spun că rezolvarea temelor pentru acasă trebuie să fie sarcina exclusivă a elevului. Părinții cel mult pot să ofere indicii. În caz contrar efectele asupra elevilor pot fi foarte serioase de la o dependență cronică de ajutorul celorlalți până la scăderea stimei de sine, scrie ADEVĂRUL.

Temele pentru acasă sunt o componentă importantă a procesului educațional în România. Prin intermediul acestora, spun profesorii, sunt consolidate cunoștințele dobândite în orele de predare de la clasă. Abordarea temelor pentru acasă este mai importantă decât cred mulți dintre români. Aparent o activitatea banală, firească a vieții de școlar, poate lăsa urme adânci inclusiv în viața de adult dacă nu există abordarea potrivită. Pe de o parte, părinții nu trebuie să facă temele în locul copiilor sau să-i ajute prea mult la efectuarea lor. De cealaltă parte, efectuarea temelor presupune, cum spun psihologii un efort afectiv și intelectual, inclusiv din partea părinților. Specialiștii spun că și în funcție de modul în care sunt abordate temele, copilul va performa în societate dar și la serviciu, în viața de adult.

„Nu trebuie sub nicio formă să facem temele în locul copiilor”

Cristina Bălăucă este profesor și inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani. În plus este mamă de olimpic internațional la științe. Din experiența de specialist în educație, Cristina Bălăucă spune că una dintre cele mai mari greșeli pe care o poate face un părinte în viața de elev a propriului copil, este să facă temele în locul lui sau să-l ajute prea consistent la lecții.

„Nu trebuie sub nicio formă să facem temele în locul copiilor. Elevul trebuie să fie responsabil și să se achite singur de sarcina lui de lucru. Trebuie lăsat să simtă că o duce singur la bun sfârșit. Copilul a fost la ora de curs respectivă. El știe ce i s-a predat. Nu a fost părintele în locul lui și nici nu se va duce vreodată în locul lui, la oră. Este cea mai mare greșeală pe care o fac mulți părinți. Știu că este mai ușor ca părinte să-i faci tema, el o copiază în caiet și gata, a terminat. Am scăpat de explicații, de timp petrecut la teme. Dar nu este deloc în regulă pentru copil.”, spune Cristina Bălăucă. Asta nu înseamnă că trebuie să-l lăsăm pe copil să se chinuie în mod absurd dacă chiar nu știe.

„Evident, copilul poate întreaba dacă are o nedumerire. Trebuie să cultivăm asta la el. Trebuie să fie prezenți atunci când copilul are nevoie, mai ales în viața de școlar care se poate dovedi o provocare. Dar îl ajutăm cu o sugestie, cu o idee. Nu ne apucăm să-i facem noi jumătate din temă sau efectiv să-i oferim rezolvarea pe tavă. Mai face două calcule și gata. Îi dăm o idee, îl lăsăm să lucreze pe baza ei. Îi mai oferim o sugestie, o direcție de lucru, îl orientăm, dar la final trebuie să simtă că el a scos-o la capăt cu aceea temă. Ne-a simțit alături, i-am oferit suportul emoțional și intelectual, dar nu am făcut noi tema în locul lui și nici nu i-am dat toată rezolvarea pe tavă”, spune profesorul botoșănean.

„Îi învățăm cu un sprijin pe care la un moment dat nu-l va mai avea”

Irina Siminiceanu este profesor la Colegiul Național „AT Laurian”, un liceu de elită din județul Botoșani și spune că efectele acestui obicei de a face temele în locul copilului sau de a-l ajuta excesiv la rezolvarea acestora, poate avea efecte serioase pe termen lung. „Ca profesor pot spune că nu este firesc, nu este normal. Este o greșeală, psihologic vorbind pentru că îi învățăm cu un sprijin pe care la un moment dat nu-l va mai avea”, spune Irina Siminiceanu. Elevii de clasa a XII a de la Colegiul Național „AT Laurian”, mărturisesc că o asemenea practică poate lăsa urme adânci.

„Pur și simplu te înveți că ai mereu pe cineva care te ajută. Și nu-i așa. La teste, la examene, ești singur. În plus, cei care sunt efectiv ajutați excesiv la teme, chiar se fac teme în locul lor, sunt ușor de observat. Sunt elevii care parcă nu pot face nimic singuri. Cer orice, de genul, „ajută-mă și pe mine cu asta”, „nu mă ajuți, te rog„. Și îți dai seama că-ți cer ajutorul la lucruri banale, de exemplu să desfacă o pungă de biscuiți. Și nu, nu exagerez cu nimic”, spune Adrian. Un alt coleg de clasă al lui Adrian, spune că de fapt toată povestea asta cu ajutorul excesiv la teme, nu face decât să răpească un element fundamental elevului.

„Îi răpești curiozitate. Plăcerea de a se strădui și de a descoperi soluția. Fără curiozitate, școala nu mai are niciun farmec”, precizează acesta. Cristina Bălăucă spune că elevul va aștepta mereu confirmare și ajutor, fără să se străduie să mai facă ceva singur, mai ales atunci când este obligat să gândească. „Copilul va aștepta mereu un feedback de la părinte. Va căuta mereu o confirmare de la cineva, dacă este corect ce a făcut, dacă a scris bine. Dar la examene, la teste, la concursuri, părintele nu este acolo. Copilul va aștepta mereu să-i spună părintele că este bun ce a făcut. Eventual așteaptă să-l ajute acolo unde nu știe. El nu trece la etapa următoare fiindcă nu vine mama sau tata să-i spună că-i bine. În creierul lui se conturează impresia că el nu poate singur. Și nu este bine deloc”, spune Cristina Bălăucă.

Specialiștii spun că această atitudine se poate reflecta mai târziu în viața de adult. Sunt acele persoane care cer mereu ajutorul celorlalți atunci când se văd nevoiți să depună un efort suplimenar. În plus, apar probleme cu încrederea în sine, mai ales atunci când copilul nu simte că poate duce singur la bun sfârșit o sarcină solicitantă.

Sursă: ADEVĂRUL