Pipera, cartierul bogaților din București își are corespondentul într-un cătun de la capătul României. Numai cu numele. Pipera de la Rădăuți-Prut nu are nicio legătură cu luxul și bogăția, este doar simbolul cutremurător al traumei repetate care a bântuit o întreagă comunitate, scrie ADEVĂRUL.

Cartierul Pipera, situat în apropierea sectoarelor 1 și 2 ale Bucureștiului este cunoscut ca o zonă în care locuiesc antreprenori, latifundiari, oameni cu avere. Este unul dintre cele mai faimoase cartiere din România. Puțini știu că acest loc al bogăției și luxului își are corespondentul într-un cătun de frontieră de la capătul României. Se numește Rădăuți Prut și se află în județul Botoșani. Pipera de la Rădăuți Prut este un cartier cocoțat pe un deal de la marginea satului și nu are nimic de-a face cu luxul și opulența. Este un simbol dramatic al unei traume trăită în mod repetat de o întreagă comunitate. O stradă cu locuințe construite de Guvernul României care a adunat toată durerea unor oameni care și-au pierdut agoniseala de-o viață.

Tragedia de la capătul României

Duminică, 27 iulie 2008. Ora 5.00 dimineața. Zorii se lăsau peste Rădăuți Prut, un sat aflat literalmente la capătul României, pe malurile Prutului, lângă frontiera cu Republica Moldova.

Odată cu zorile a venit, însă, și dezastrul. Șuvoaie de apă au început să se reverse pe ulițele cătunului, inundând încet dar sigur curțile, grajdurile și hambarele. Gospodarii care s-au trezit cu noaptea în cap să dea mâncare la vite au văzut cu groază cum satul devenise o insulă în mijlocul unei mări. Apele Prutului înghițiseră câmpurile agricole, după ce au ieșit din matcă. Plouase de trei zile iar ecluzele barajului de la Stânca Costești, situat la câțiva zeci de kilometri fie nu au mai făcut față, fie pur și simplu viitura a luat prin surprindere pe toată lumea.

Ruinele caselor distruse de inundații FOTO Cosmin Zamfirache

„Sâmbătă seara eram cu animalele la câmp, pe malul Prutului, și am văzut așa pe la 18.00-19.00 niște bălți. Râul ieșea din matcă. Ploua puternic de câteva zile. A doua zi dimineață, apa era deja în sat. Nimeni nu s-a gândit că va fi atât de grav. Nu am să uit niciodată. Niciodată”, spune un sătean din Rădăuți Prut.

Inundația a fost catastrofală. Alertate autoritățile locale au cerut ajutorul celor de la Botoșani. Pompieri, armată, voluntari au venit pentru a salva sutele de oameni ajunși în calea potopului. Peste 360 de săteni au fost evacuați și duși pe dealurile din apropiere. Oamenii și-au eliberat animalele pentru a avea o șansă de supraviețuire după care au fugit.

„Am dat drumul la porci. Zece porci aveam”, spune Florin, un gospodar din sat. În câteva ore nivelul apei depășise un metru. Apoi a crescut la peste doi metri Casele au fost efectiv înghițite de viitură. „Apa era la nivelul streșinii de la casă. Avea peste doi metri. Ca să vă faceți o idee toate casele din câmpul ăsta erau locuite”, adaugă Florin. peste 85% dintre casele din sat au fost efective înghițite de ape. La Rădăuți Prut se mergea doar cu barca. „Au fost locuri în vale, spre Prut, unde apa a avut și câte șapte metri. Două sute de case s-au dus”, mărturisește un alt localnic, relatează ADEVĂRUL.

Trauma unei comunități. „Cine ar putea să mai uite așa ceva?”

Rădăuți Prut este o comunitate de oameni gospodari care trăiesc din creșterea animalelor și exploatarea câmpiilor mănoase din Lunca Prutului. În doar 48 de ore, toată strădania comunității s-a dus pe apa sâmbetei. Recoltele au fost distruse, animalele omorâte de viitură, grădinile inundate. Oamenii au apucat să fugă doar cu copiii de mână și cu hainele de pe ei. S-au refugiat pe un deal din apropiere și au privit devastați cum Prutul le înghițea toată agoniseala.

Case abandonate năpădite de vegetației FOTO Cosmin Zamfirache

„Nu o să iasă niciodată din mintea oamenilor ce s-a întâmplat atunci. Au pierdut tot. Erau case în care au trăit și câte trei generații. Nu a mai rămas nimic. Toată strădania lor…”, mărturisește Florin.

Silviu Pânzaru, astăzi viceprimar al comunei, își aduce aminte de ziua în care apele i-au distrus casa. „Copilul meu avea șapte luni pe atunci. Când am revenit cu barca pompierilor la casă, mobila plutea sub tavan. Pentru mine este un subiect delicat. A fost o traumă a oamenilor. Pentru ai a fost un dezastru să rămâi fără casă, fără agoniseală, cu nimic. Au venit pe dealul ăsta cu mâinile goale”, spune Silviu Pânzaru.  Așa cum mărturisește o săteancă de 88 de ani, întreaga vatră a satului a fost efectiv distrusă. „Era centrul satului. Era primăria, dispensarul, poșta, toate erau. O venit inundația și ne-o luat totul”, spune femeia printre lacrimi.

Sătencele în vârstă își aduc aminte de dezastru FOTO Cosmin Zamfirache

Majoritatea oamenilor în vârstă nu au putut să treacă peste această traumă. „De la șocul ăsta le-a venit mai repede sfârșitul. Să-ți vezi munca de o viață făcută praf este crunt. A fost pe strada asta o familie de profesori de limbă română și erau oameni gospodari. Au pierdut totul”, mărturisește Florin.

„Mulți oameni au murit de supărare, după viitură”, confirmă și săteanca de 88 de ani. Satul a stat îngropat sub ape mai bine de o săptămână. După ce s-au retras, oamenii au venit dărâmați în vatra satului cu speranța că vor mai găsi ceva în picioare. Trauma a fost și mai mare. Casele din chirpici, așa cum se fac în nordul Moldovei, se prăbușeau una după alta.

Rămășițele unei case FOTO Cosmin Zamfirache

„În fiecare zi cădeau case. Cred că vreo 200 de case s-au prăbușit. Problema este că au stat multe zile în apă. Să te trezești așa fără acopriș deasupra capului, fără bani, fără animale, cu recolta distrusă. Îți pierzi mințile”, spun un localnic din Rădăuți Prut.

În locul vetrei satului au rămas doar ruinele sinistre, năpădite de vegetația spontană. „Îi junglă acuma acolo”, spune Vasile, un sătean care locuiește la marginea satului fantomă. „Când trec pe acolo plâng. De obicei evit, dar treburile mă mai poartă. Acolo a fost casa a lor mei. Acuma numai buruieni”, mărturisește un alt sătean. Zona a fost abandonată fiind catalogată drept zonă inundabilă. Oamenii își pot construi case doar în zonele mai înalte ale satului. Rădăuți Prut este un sat pe înălțimi cu o pădure a tragediei și a ruinei în mijloc.

Pipera, ca la București, dar nu prea

Rămași fără niciun fel de locuință, cu banii și toate bunurile pierdute, cu animale moarte și recolte distruse, sătenii din Rădăuți Prut au devenit o categorie sinistrată a României. Guvernul le-a construit case, în locul celor vechi. Practic, a fost creat un cartier nou, cu locuințe făcute standard, una lângă alta, la fel ca un cartier rezidențial. O parte a celor care și-au pierdut casele și-au ridicat altele în locuri mai înalte, unde mai aveau pământ. Alții, în special bătrânii, au fost nevoiți să meargă în cartierul ridicat de Guvern. De haz-de necaz oamenii i-au spus Pipera.

Pipera din Rădăuți Prut FOTO Cosmin Zamfirache

„Case noi, din BCA, nu din chirpici, una lângă alta ca la cartierele de bogați de la televizor. Așa că în glumă i-am spus toți Pipera”, mărturisește un localnic.

Pipera de Rădăuți Prut era însă un loc al traumei. Dezrădăcinați, cu toată averea pierdută, bătrânii mureau pe capete. Urmașii lor au vândut casele tuturor celor care au vrut să le cumpere. Cei mai tineri au preferat să plece în străinătate pentru a-și recupera măcar o parte din pierderi.

Pipera devenise acum aproximativ 10 ani, un cartier fantomă cu locuințe fără tencuială exterioară și lacăt pe ușă. „Aici s-a relocat satul. Fiecare s-a gospodărit cum a putut. Sunt case în care nu mai stă nimeni. Bătrânii au murit, copiii au plecat. Unii au vândut casele. Alții le-au lăsat așa și nu se mai întorc”, spune viceprimarul din Rădăuți Prut. „Au fost oameni în vârstă și multe case s-au vândut. Moștenitori nu prea au avut pe aici. Care erau de la oraș nu se mai întorceau aici și au vândut”, confirmă și Florin.

În ultimii trei-patru ani, lucrurile au început să se schimbe. Pipera reînvie. Cei care au cumpărat casele de la moștenitori le-au tencuit, au făcut garduri frumoase și s-au gospodărit. Pipera tinde să devină un cartier de lux al satului. „Au început să vină și copii tineri în zonă, cumpără căsuța și se gospodăresc. Au început casele să arate mai bine. De aici și porecla de Pipera”, spune Silviu Pânzaru.

Dar trauma a rămas. Cine face referire la Pipera se gândește automat la dezastrul din 2008. „Te strânge așa în spate. Știm de ce a apărut cartierul ăla acolo. Acolo și-au trăit suferința oamenii rămași pe drumuri”, mărturisește un alt sătean.

Deși tragedia a avut loc acum 17 ani, oamenii încă trăiesc cu spaima în suflet. Și asta fiindcă inundațiile s-au repetat și în 2010 dar și în 2020. Nici pe departe la aceeași intensitate, dar suficient cât să distrugă culturi și să bage în sperieți oamenii. „Tot timpul când vin apele oamenii sunt speriați”, mărturisește viceprimarul. „Când plouă tare deja sunt în alertă. Pregătesc animalele, copiii, dorm cu banii și actele în buzunare”, mărturisește un alt sătean.

Sursa: ADEVĂRUL

Peste 80 de magazine Profi și Mega au fost scoase la vânzare conform indicațiilor date de Consiliul Concurenței ce a autorizat preluarea Profi de gigantul olandezo-belgian Ahold Delhaize, informează Mediafax.

Consiliul Concurenţei a obligat Delhaize să închidă sau să vândă aproximativ 80 de magazine Mega Image sau Profi, după fuziunea dintre cei doi retaileri.

Investitorii interesaţi de cele 87 de magazine Profi şi Mega Image scoase la vânzare de grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize au depus ofertele neangajante, dată limită pentru această etapă în procesul de M&A fiind 19 martie 2025, spun sursele ZF din piaţă.

Carrefour ar fi interesat de achiziție

Printre cei interesaţi se numără atât grupuri mari, cu vechime în piaţă, precum Carrefour, cât şi nume mai noi, dar tot internaţionale, precum Zabka, spun sursele ZF. Şi unii retaileri autohtoni au depus oferte.

Aproape toate unităţile operează acum sub brandul Profi. Iar mai bine de jumătate dintre ele sunt amplasate în Bucureşti şi Ilfov. Există, de asemenea, unele şi în judeţele Prahova, Giurgiu sau Dâmboviţa, relativ apropiate de Capitală.

„Sunt magazine de mici dimensiuni, dar multe dintre ele sunt bine am-plasate. Iar cum astăzi e greu să găseşti spaţii bune în piaţă, e posi-bil să reprezinte un punct de interes. Totuşi, repet, sunt spaţii mici, pretabile doar pentru proximitate modernă“, spune o sursă ZF din piaţă.

Astăzi, comerţul modern de proximitate este cel mai fierbinte segment al pieţei de comerţ alimentar din România. Auchan, Carrefour, Mega Image, Profi, Froo şi LaDoiPaşi Extra (Metro) sunt toate nume mari care pariază pe magazine mici.

Cine este interesat de magazinele Profi

Astfel, oricare dintre companiile care nu sunt astăzi deţinute de grupul Ahold Delhaize (adică Mega Image şi Profi) s-ar putea înscrie în cursă. În realitate, printre investitorii interesaţi se numără atât grupuri ma-ri, cu vechime în piaţă, precum Carrefour, cât şi nume mai noi, dar tot internaţionale, precum Zabka (prezent local cu formatul Froo), spun sursele ZF. Şi unii retaileri locali au depus oferte, mai arată sursele.

Deal-ul a fost estimat anterior de ZF la peste 50 mil. euro. Totodată, în raportul Ahold Delhaize privind activitatea grupului în 2024, publi-cat recent, apar o serie de date referitoare la evaluarea Profi. Apare, printre altele, informaţia privind „activele care urmează a fi vândute“. Acestea sunt eva­luate la 49 mil. euro. Nu există alte detalii.

Jucătorii din piaţă spun că evaluarea acestor magazine scoase la vânzare trebuie să se facă ţinând cont de faptul că sunt spaţii închiriate, nu în proprietate, aşadar se cumpără fondul de comerţ şi businessul viitor, nu un imobil. Totuşi, Ahold Delhaize a plătit 1,3 mld. euro când a preluat Profi, o reţea de circa 1.700 de magazine, aproape toate închiriate.

Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Pelechitului a trăit în timpul împăratului iconoclast Leon Armeanul (813-820). Sfântul Cuvios Ilarion a mers pe calea călugăriei încă din tinerețe, de la vârsta numai 20 de ani, purtându-și crucea și urmând lui Hristos Cel răstignit, supunându-și cu înfrânare patimile trupești.

Îi covârșea pe ceilalți monahi cu fapta bună. Sfântul Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii Palechitului și-a pus viața în slujba Domnului de la o vârstă fragedă și a petrecut mulți ani ca pustnic. Pentru aș desăvârși virtuțile a petrecut vreme de mulți ani închis într-o chilie și îndeletnicindu-se cu rugăciunea și cu cercetarea Sfintelor Scripturi și astfel s-a învrednicit de darul nepătimiții.

Pentru viața sa sfântă, fără cusur, a fost hirotonit preot și mai apoi egumen al Mănăstirii Palechitului din Helespont, Asia Mică (în prezent – Strâmtoarea Dardanele). Despre Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou scrie Cuviosul Iosif, scriitorul de cântări, în a opta cântare a canonului, că pentru cinstirea icoanei Mântuitorului a răbdat prigoniri de la chinuitori și îl numește astfel mucenic, pentru că a viețuit, precum se povestește într-o cuvântare, pe vremea împărăției lui Leon Armeanul (813-820).

Pornind împăratul Leon prigoana împotriva Sfintelor Icoane, a trimis ostași în tot imperiul pentru ai convinge cu forța pe cei care le cinsteau. În anul 754, comandantul Lakhanodrakon a atacat cu armata sa mănăstirea Pelechit, în sfânta și marea joi a mântuitoarelor Patimi, și năvălind în biserica mănăstirii chiar în timpul săvârșirii dumnezeieștii liturghii, au distrus toate icoanele și au aruncat Sfintele Taine. După aceea, prinzând pe cei mai aleși monahi, patruzeci și doi la număr, i-a ferecat cu legături de fier, pe unii i-au chinuit cu bătăi cumplite, altora le-a uns bărbile și fețele cu smoală, iar celorlalți le-a tăiat nasurile.

La statornica împotrivire a Cuviosului egumen, prigonitorii au tăbărât asupra acestuia și după ce l-au chinuit cumplit, l-au pus în lanțuri împreună cu ceata de călugări și i-au târât prin părțile Efesului, unde toți au fost aruncați în închisoare, iar mănăstirii Pelechit iau dat foc. Mulțumind Lui Dumnezeu pentru tăria de a mărturisi a dreptei credințe, Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu în temnița unde a fost dus.

De la Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Pelechitului ne-au rămas moștenire lucrări spirituale cu îndrumări morale pentru o viață duhovnicească plăcută lui Dumnezeu.

Primăria orașului Bucecea a anunțat introducerea unui nou sistem de colectare a deșeurilor menajere, care va fi implementat începând cu data de 1 aprilie 2025. Colectarea se va face direct din poartă în poartă, începând cu ora 7:00 dimineața, fiecare stradă având alocată o zi clar stabilită în graficul oficial de colectare.

Măsura are drept scop îmbunătățirea gestionării deșeurilor, creșterea gradului de curățenie în oraș și reducerea poluării. Potrivit autorităților locale, noul sistem va aduce mai mult confort cetățenilor, care nu vor mai fi nevoiți să transporte gunoiul la punctele de colectare.

Principalele beneficii ale sistemului nou de colectare sunt eliminarea necesității deplasării la punctele fixe, reducerea depozitărilor necontrolate de deșeuri, un oraș mai curat și un mediu mai sănătos și colectare organizată, pe zile și străzi, a transmis administrația publică locală.

Puncte de colectare desființate, sancțiuni pentru depozitări ilegale

Începând cu aceeași dată, toate punctele fixe de colectare din zonele de case – inclusiv cele din Călinești, Bohoghina, Bucecea (str. Gării), Leordei, Satul Nou, Siminiceanu, Eroilor, Stadionului – vor fi desființate, iar depozitarea deșeurilor pe amplasamentele vechi va fi strict interzisă.

Cetățenii care vor fi surprinși depozitând deșeuri vegetale, resturi provenite de la animale sau alte tipuri de gunoi în aceste locații riscă amenzi cuprinse între 3.000 și 10.000 de lei, în funcție de gravitatea faptelor. Persoanele care aruncă gunoi pe câmp și sunt identificate cu ajutorul camerelor de supraveghere vor fi sancționate cu amendă fixă de 10.000 de lei.

Reguli pentru colectarea deșeurilor și informații pentru cetățeni

Primăria face apel la cetățeni să respecte programul de colectare și să pregătească deșeurile în recipientele distribuite, pentru ca procesul să se desfășoare în mod eficient.

• Persoanele care nu au primit încă recipientele pot depune o cerere la secretariatul primăriei, urmând ca acestea să fie livrate a doua zi, împreună cu contractul de salubrizare.
• Societățile comerciale care au nevoie de containere de capacitate mare sunt rugate să transmită o cerere oficială pentru a primi logistica necesară în cel mai scurt timp.

Pentru orice întrebări sau nelămuriri, locuitorii sunt invitați să se adreseze direct Primăriei Bucecea.

„Împreună facem Bucecea un oraș mai curat și mai frumos!”, a fost mesajul transmis de reprezentanții administrației locale, prin primarul Angel Gheorghiu, care au mulțumit tuturor cetățenilor care se implică activ în acest demers de modernizare a serviciului de salubrizare.