Despăgubirile plătite de companiile de asigurări, în baza polițelor RCA, au crescut cu 38%. Suma totală este de peste 4,7 miliarde lei, potrivit Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), relatează alba24.ro.

Acestei valori i se adaugă și despăgubirile plătite de FGA – Fondul de Garantare a Asiguraților (în creștere cu circa 48%), precum și rezervele constituite de asigurători conform legislației. Astfel, în final, valoarea totală pentru asigurările RCA atinge nivelul de circa 7,9 miliarde lei.

Practic, în medie, din fiecare 10 lei încasați din primele RCA, aproape 8 lei se duc doar pentru acoperirea daunelor rezultate din accidentele rutiere și a rezervelor aferente.

Pe lângă toate acestea, companiile de asigurări mai trebuie să acopere taxe și contribuții (inclusiv către FGA) – cerințe legale necesare desfășurării activității, cheltuieli cu distribuția polițelor, de administrare și nu numai.

Despăgubirile plătite de companiile de asigurări. Frecventa accidentelor rutiere
UNSAR precizează că îngrijorătoare este și evoluția frecvenței accidentelor rutiere, notează Agerpres. Astfel, în aceeași perioadă a anului trecut, numărul dosarelor de daună RCA a crescut cu 30%, depășind cifra de 426.190. Acest fapt reflectă, încă o dată, frecvența ridicată a producerii accidentelor în România.

”În acest context, industria de asigurări subliniază importanța intensificării acțiunilor de educație și prevenție rutieră și salută adoptarea de către Camera Deputaților a proiectului de lege care instituie Săptămâna Națională a Siguranței Rutiere. Conform legii adoptate, în fiecare an, a treia săptămână din luna mai va fi dedicată organizării Săptămânii Naționale a Siguranței Rutiere.

Scopul: creșterea gradului de conștientizare și responsabilizare a tuturor participanților la trafic, de la șoferi și pietoni, la autorități și societate civilă.

O altă măsură importantă este ajustarea corespunzătoare a Legii 132/2017 privind RCA, în beneficiul persoanelor păgubite și al deținătorilor de mașini care să asigure un plus de stabilitate pieței de asigurări – mai ales că prețul poliței RCA este influențat semnificativ de costul cu despăgubirile plătite”, potrivit UNSAR.

Astăzi, 04 aprilie 2025, echipele de intervenție ale S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani sunt nevoite să acționeze în regim de  urgență pentru executarea lucrărilor de remediere a unei avarii apărute la conducta de alimentare cu apă, realizată din material AZBO, cu diametrul de 250 mm, situată în municipiul Botoșani, pe str. Marchian nr. 2.

Pentru desfășurarea intervenției, în intervalul orar 09:00-16:00 va fi întreruptă furnizarea apei potabile pentru utilizatorii din municipiul Botoșani, care locuiesc pe străzile: Cuza Vodă, Marchian, Teatrului, Unirii, Calea Națională (parțial) și B-dul Mihai Eminescu (parțial).

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani își cere scuze pentru disconfortul creat abonaților afectați și îi asigură că se va interveni cu operativitate pentru finalizarea lucrărilor, în vederea reluării furnizării apei potabile în cel mai scurt timp posibil.

Pesta porcină africană (PPA) continuă să fie o amenințare în România, cu potențiale pierderi economice uriașe. La granița de nord a țării autoritățile sanitar-veterinare au tras un semnal de alarmă privind o evoluție agresivă a bolii de la începutul acestui an, scrie ADEVĂRUL.

Sunt deja cinci focare la porcul domestic în Botoșani și zeci de porci mistreți au fost găsiți morți și depistați pozitiv pe fondurile de vânătoare din județ. Şefii de la Direcția Sanitar Veterinară și Siguranța Alimentelor (DSVSA) Botoșani spun că principalul factor de transmitere al bolii este omul. Sau, mai precis, sătenii care nu respectă niciun fel de normă de protecție a animalelor din gospodărie și uneori se comportă iresponsabil.

Mistreții de pe ruta Ucraina-România

Pesta porcină africană a debutat în România în anul 2017. De atunci și până în prezent au fost înregistrate 2100 de focare cu aproape 10.000 de fermieri păgubiți la nivel național. Evoluția bolii a fost în valuri, cu un vârf pandemic urmat de perioade de relaxare. Șefii de la Direcția Sanitare Veterinară din Botoșani observă cu îngrijorare evoluția de la începutul acestui an. Este o evoluție foarte agresivă mai ales în rândul populației de mistreți. Din ianuarie 2025 și până în prezent au fost găsiți 38 de porci mistreți morți pe fondurile de vânătoare, toți testați pozitiv la pestă porcină africană. De la începutul anului au fost înregistrate cinci focare de pestă porcină africană la porcul domestic.

„Se văd primele trei focare  în partea de sud a județului, tot cu origine mistreț, și ultimele două la Cristinești și la Fundu Herții, pe zona de nord unde a evoluat și evoluează pesta porcină la mistreț. Deci există o legătură directă între partea de silvatic și domestic”, spune Teodor Harabagiu, director DSVSA Botoșani. Comuna Cristinești, din care face parte și localitatea Fundu Herții, sunt la granița cu Ucraina, într-o zonă puternic împădurită care se întinde de-o parte și de alta a frontierei. Se bănuiește că mistreții tranzitează prin zona de pădure acest teritoriu de frontieră și poartă boala pe toată zona vestică a județului.

„Cel care transmite cel mai ușor este omul”

Șefii de la Direcția Sanitar Veterinară din Botoșani spun că, dincolo de circulația mistreților pe zona întinsă de pădure care leagă nordul de sudul județului, pe latura sa vestică, omul este de fapt principalul vector de transmitere a bolii. În special localnicii care cresc porci în bătătură. Și asta pentru aceștia nu respectă nici măcar normele minime de biosecuritate, în ciuda promovării acestora prin toate comunele.

„În general, cel care transmite cel mai ușor boala este omul pentru că are acces în pădure, are acces la cules de plante, la transportat lemne, la toate cele și duce acasă boala, la porcii din gospodărie. Noi le-am transmis să nu intre cu papucii pe care i-a folosit în pădure și în adăpostul porcilor domestici. Hainele, de asemenea, trebuie schimbate. Tocmai ca să evite transmiterea bolii din sălbatic spre domestic”, spune Teodor Harabagiu.

„Trebuie să recunoaștem că există și partea inversă când omul îi moare un porc se duce și-l aruncă în pădure. Avem și cazuri de acest fel”, adaugă șeful DSVSA. Surse locale spun că au existat și cazuri de săteni care au luat carcase de porci mistreți găsiți morți și au încercat să-i aducă acasă ca să hrănească câinii.

Printre măsurile recomandate de specialiștii DSVSA, dar prea puțin respectate, sunt : dezinfecția la intrarea în adăpostul porcilor prin intermediul unei tăvițe cu burete sau paie îmbibate cu un biocid recomandat de medicul veterinar, creșterea porcilor în spații închise fără contact cu pădurea, porcii sau animalele domestice să nu fie hrănite cu apa sau resturile de la sacrificarea unui porc în gospodărie, dar și evitarea contactului cu porcii din gospodărie timp de 48 de ore de la efectuarea oricărei activități vânătorești.

Reprezentanții DSVSA spun că nu există vaccin pentru această boală și singura metodă  preventivă este respectarea măsurilor de biosecuritate, printre care cele enunțate mai sus.

Iresponsabilitatea costă

Șefii DSVSA Botoșani spun că nerespectarea acestor măsuri și actele de iresponsabilitate precum aruncarea porcilor morți în pădure, sacrificarea porcilor care dau semne de boală și vinderea acestora ilicit, precum și aducerea de carcase de mistreț din pădure pot produce pagube economice uriașe.

„Fără responsabilitate pierderile economice sunt foarte mari și vreau să spun că nu tot timpul se dau și despăgubiri pentru animalele care au fost eutanasiate. În momentul în care este o mișcare necontrolată, în momentul în care nu sunt identificați, proprietarul nu primește niciun ban”, susține Teodor Harabagiu. Pesta porcină africană este o boală virală hemoragică febrică care afectează porcul domestic și mistrețul. Este produsă de un virus din familia asfarviride și se propagă extrem de rapid, fiind foarte contagioasă. În momentul când este depistat un focar, animalele sunt eutanasiate iar carcasele eliminate printr-o procedură specială.