Joi, 19 februarie 2026, membrii Cercului de lectură Unde fugim de-acasă? se vor întâlni, la Memorialul Ipotești, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici”, cu scriitoarea Moni Stănilă, pentru a sta de vorbă despre etapele vieții și ale creației sculptorului Constantin Brâncuși, născut în urmă cu 150 de ani, în satul Hobița, personaj în biografia romanțată Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare, apărută la Editura Polirom, în anul 2019.

Participanții vor avea ocazia să-i adreseze întrebări scriitoarei (care își prezintă, la finalul cărții, sursele documentării), să exprime impresii de lectură și să formuleze opinii referitoare la asemănările și la deosebirile dintre ceea ce au citit și ceea ce știau sau au aflat, în urma unei documentări provocate de lectura acestei cărți, despre Constantin Brâncuși. Activitatea reprezintă o formă potrivită pentru un Cerc de lectură de a sărbători un reprezentant de seamă al artei și al culturii românești și universale.

Moni Stănilă s-a născut în Tomeşti, judeţul Timiş, 1978. A studiat teologie ortodoxă la Timişoara şi Sibiu. Din 2010 trăieşte la Chişinău şi conduce împreună cu Alexandru Vakulovski cenaclul literar „Republica” al Bibliotecii Municipale. A publicat jurnalul de convertire Iconostas (Graphe, 2007), volumele de poezie Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei (Ninpress-Charmides, 2009), Sagarmatha (Tracus Arte, 2012), Colonia fabricii (Cartea Românească, 2015), O lume din evantaie, pe care să nu o împarţi cu nimeni (Charmides, 2017) şi romanul Al 4-lea (Tracus Arte, 2013).

La Editura Polirom a mai publicat o carte pentru copii, Războiul solomonarilor (2018). O parte dintre poemele sale au fost traduse în germană, engleză, franceză, suedeză, rusă, azeră, catalană, turcă, maghiară ş.a.
Cercul de lectură Unde fugim de-acasă? (Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani) este coordonat de prof. Loredana

Un bărbat în vârstă de 38 de ani, din județul Botoșani, este căutat de autorități după ce a plecat de la domiciliu și nu s-a mai întors.

Este vorba despre Atimosoaie Daniel, născut la data de 27 octombrie 1988, în orașul Săveni, județul Botoșani, cetățean român, domiciliat în localitatea Sărata Drăgușeni, comuna Drăgușeni.

Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul de Poliție, în data de 8 februarie 2026, lucrătorii din cadrul S.P.R. 9 Vlăsinești au fost sesizați cu privire la dispariția acestuia. Conform declarațiilor, bărbatul a plecat voluntar de la domiciliu, din localitatea Drăgușeni, județul Botoșani, fără a mai reveni până în prezent.

Semnalmente
Înălțime: aproximativ 1,70 m
Greutate: 90–95 kg
Constituție: corpolentă
Păr: negru, tuns scurt, cu început de calviție
Ochi: căprui
Față: ovală
Semn particular: cicatrice la nivelul abdomenului
Îmbrăcăminte la momentul dispariției
Geacă de culoare gri, cu fermoar
Hanorac de culoare verde
Blugi albastru-deschis
Adidași de culoare gri
Cazul este încadrat la categoria „persoană dispărută”, iar polițiștii desfășoară activități specifice pentru identificarea și depistarea lui Atimosoaie Daniel.

Persoanele care dețin informații ce pot ajuta la găsirea bărbatului sunt rugate să apeleze de urgență numărul 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Sfântul Mucenic Nichifor – 9 februarie

Sfântul Mucenic Nichifor a trăit în cetatea Antiohia din Siria, în timpul împăraților Decius (250-253) și Valerian (253-260). Îl lega o strânsă prietenie de un preot creștin al acelei cetăți, pe nume Saprichie. Cei din jur îi considerau ca doi frați, însă, în ciuda prieteniei lor lungi și încercate de-a lungul timpului, necuratul a semănat ura între cei doi, până la punctul în care nu doreau să se mai întâlnească, invidia punând stăpânire pe sufletul lui Saprichie. După o perioadă destul de lungă în care nu și-au vorbit, Cuviosul Nichifor a încercat să se împace cu fostul său prieten, mânat de învățătura Domnului nostru Iisus Hristos, repetată de atâtea ori: „Iertați și veți fi iertați!” (Luca 6, 37). Și iarăși: „Dacă îți vei aduce darul tău la altar și acolo îți vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ți acolo darul tău, înaintea altarului și mergi întâi și împacă-te cu fratele tău!” (Matei 5,23-24). De asemenea: „De nu iertați voi, nici Tatăl vostru cel din ceruri nu va ierta vouă greșelile voastre.” (Marcu 11,26). După mai multe încercări eșuate, în care Sfântul Mucenic Nichifor îl roagă pe Saprichie să îl ierte, reușește să convingă câțiva mijlocitori să meargă în locul său, să îi prezinte din nou scuzele lui Saprichie. Acesta însă, cu ușa iertării zăvorâtă, refuză să îi primească, rămânând la fel de neînduplecat, neavând frică de Dumnezeu, al Cărui slujitor era. Într-o bună zi, Nichifor îi ieși în cale lui Saprichie și căzând în genunchi l-a implorat din nou, spunându-i: „Iartă-mă, părinte, pentru Domnul, iartă-mă!”. Însă Saprichie nu spunea nimic. Și a plecat Nichifor dezamăgit, deoarece nu a primit iertarea prietenului său nici de această dată. În acele vremuri, în Antiohia, în anul 257, s-au pus în aplicare unele decrete imperiale conform cărora creștinii erau forțați să se lepede de credința lor. Cei dintâi care au fost arestați au fost clericii. Unul dintre ei a fost Saprichie, care a fost prins și dus la judecată. Auzind despre capturarea prietenului său, Sfântul Nichifor a alergat în urma lui și văzându-și prietenul în lanțuri a căzut la picioarele sale, cerându-i din nou iertare și rugându-l: „Mucenice al lui Hristos, iartă-mă că ți-am greșit!” Saprichie însă l-a ignorat din nou. Până și prigonitorii erau uimiți de insistența Sfântului Nichifor: „Om nebun ca tine niciodată n-am văzut! Iată, acesta merge la moarte, iar tu cu tot dinadinsul ceri de la el iertare. Ce trebuință îți este să te împaci cu cel ce va muri de îndată?”. Deși inițial, Saprichie își mărturisise în fața judecătorilor credința în Hristos și refuzase să se închine idolilor, văzând Dumnezeu învârtoșarea inimii sale și lipsa oricărei urme de iubire față de aproape lui, i-a luat Harul Sfânt de la el. Din acea clipă, Saprichie nu a mai avut curaj să mărturisească până la capăt credința creștină. Astfel, în timpul torturilor, înțelegându-și iminența morții, a cedat, promițând că va aduce jertfe zeilor păgâni ca semn al lepădării sale, pentru a scăpa cu viață: „Să nu mă ucideți, voi face ce au poruncit împărații: mă voi închina zeilor și voi aduce jertfe.” În zadar s-a rugat blândul Nichifor de Saprichie să nu-și piardă viața veșnică și locul de sfințenie alături de Tatăl ceresc închinându-se zeilor. Uimit de cele întâmplate, văzând că și-a pierdut atât de ușor tăria și credința, Sfântul Mucenic Nichifor îi spunea înlăcrimat: „Să nu faci asta frate, să nu-ți pierzi cununa împletită cu atâtea chinuri. Iată, lângă ușă stă Stăpânul Hristos, nu pierde răsplata pentru care atât te-ai ostenit!”. Dar vorbele sale nu aveau nici un efect asupra lui Saprichie. Înțelegând că nu mai are cum să îl ajute, Sfântul Nichifor a început să strige către călăi: „Eu sunt creștin și cred în Domnul nostru Iisus Hristos, de Care Saprichie s-a lepădat! Deci, tăiați-mă pe mine în locul lui!” Călăii însă n-au îndrăznit să-l ucidă fără aprobarea ighemonului (conducătorul cetății) și toți se mirau că de bună voie se oferă morții, strigând: „Sunt creștin și zeilor voștri nu mă închin și nu voi jertfi!” Astfel, înștiințat de către unul dintre ucigași de cele întâmplate, conducătorul păgân, a poruncit ca Saprichie să fie eliberat, iar pe Nichifor să-l taie cu sabia. Așa a primit Sfântul Mucenic Nichifor cununa muceniciei, în ziua de 9 februarie a anului 260, primind de asemenea trei cununi de biruință: a dragostei, a smereniei și a credinței, dându-și sufletul în mâinile Domnului nostru Iisus Hristos.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 8 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 8 februarie 2026:

Loto 6/49: 22, 16, 11, 44, 28, 20

Loto 5/40: 32, 11, 20, 29, 22, 34

Joker: 1, 2, 36, 23, 31 + 6

Noroc: 2 7 3 3 8 9 6

Noroc Plus: 9 9 8 7 6 0

Super Noroc: 0 7 7 5 5 3