Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunțat sprijin financiar pentru persoanele cu dizabilități. Acestea vor avea acces la bani de la stat pentru a-și deschide afaceri și a se specializa, informează alba24.ro.

Oportunitățile sunt disponibile prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027.

Sprijin de la stat pentru persoane cu dizabilități. Până la 200.000 de euro pentru propria afacere

”Sprijinul pentru persoanele cu dizabilități nu trebuie să însemne doar asistență socială, ci și oportunitatea de a fi independente, de a munci și de a-și construi propriul drum.

Printr-un program de antreprenoriat, le oferim acces la cursuri, finanțare și un mediu în care să se dezvolte.

Avem alocate 13,1 milioane euro, din care 9,4 milioane euro sunt destinate direct finanțării afacerilor (se vor aloca până la 200.000 euro per business), iar 3,7 milioane euro acoperă formarea și suportul necesar pentru dezvoltarea antreprenorială”, a anunțat ministrul, pe Facebook.

Formare de asistenți personali

Acesta s-a referit și la o rețea națională a asistenților personali profesioniști

„Persoanele cu dizabilități grave au nevoie de sprijin permanent, iar familia, oricât de implicată ar fi, nu poate suplini lipsa unui sistem de îngrijire bine pus la punct.

Mă bucur că reușim să contruim o Rețea a Asistenților Personali Profesioniști (APP), prin care formăm și salarizăm 500 de specialiști, care vor putea oferi sprijin personalizat celor care nu se pot descurca singuri.

În același timp, susținem autoritățile locale în extinderea acestui sistem și venim cu îmbunătățiri legislative pentru ca accesul la aceste servicii să fie mai simplu și mai eficient.

Pentru acest program sunt alocate 9,2 milioane euro”, a precizat ministrul.

Autoritatea de Management pentru Programul Incluziune și Demnitate Socială din cadrul MIPE a lansat marți apelul de tip non-competitiv  „Rețeaua APP – Suport pentru o viață independentă în comunitate pentru persoanele cu dizabilități”. AICI, detalii.

Pe baza conceptelor de acţiune iniţiate de Poliţia de Investigare a Criminalității Economice, a planurilor de acțiune inițiate de la nivel central și local pe domenii de activitate identificate cu risc ridicat, în urma analizei datelor şi informaţiilor existente, s-au organizat şi desfăşurat 34 de acţiuni, dintre care 15 pe linia prevenirii și combaterii contrabandei cu tutun și produse din tutun, 3 pe linia prevenirii ilegalităților în domeniul corupție/achizițiilor publice/ infracțiuni serviciu, 4 pe linia ilegalităților din domeniul drepturilor de autor și conexe acestora, 12 pe linia prevenirii și combaterii evaziunii fiscale.

„În anul 2024, cu prilejul activităţilor preventive şi a verificărilor directe efectuate, au fost puse în aplicare un număr de 66 mandate de percheziție domiciliară, fiind constatate 31 de infracțiuni și indisponiblizate în vederea confiscării speciale bunuri și numerar în valoare de 1.035.946 lei ( țigarete, băuturi alcoolice și produse susceptibile de a fi contrafăcute)”, a declarat șeful IPJ Botoșani, Tudor Costîn.

Peste o treime dintre elevi sunt afectați de analfabetismul numeric, iar 16% dintre aceștia întâmpină dificultăți semnificative, arată primul Raport Național privind Alfabetizarea Numerică prezentat miercuri de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio.

Conform raportului, care a analizat populația școlară din toate ciclurile de învățământ, primar, gimnazial și liceal, analfabetismul numeric se plasează la peste o treime (36%) dintre elevi, cu aproape 16% având dificultăți marcante.

Literația numerică reprezintă capacitatea de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în diverse contexte ale vieții cotidiene, profesionale și sociale.

Raportul arată că analfabetismul numeric crește constant, de la o medie de 25% la clasele primare, la o medie de 36% la clasele gimnaziale și de 46% la clasele liceale.

Băieții prezintă, în general, un nivel mai bun de funcționalitate numerică față de fete, diferența menținându-se constantă de la un ciclu școlar la altul.

‘S-au observat diferențe crescute ale analfabetismului funcțional numeric în funcție de mediul de proveniență. Astfel, elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu 58,16%, în timp ce elevii din urbanul mare înregistrează cele mai scăzute niveluri, de 22,23%. În ciclul primar, analfabetismul numeric este deja foarte ridicat în rural (42,86%), comparativ cu urbanul mare (15,45%). Diferențele persistă și se accentuează pe măsură ce elevii avansează în ciclurile următoare, de gimnaziu și liceu’, mai arată raportul.

Rezultatele mai evidențiază și o corelație strânsă între statutul socio-economic și nivelul de funcționalitate numerică.

Astfel, elevii din categoria cu cel mai crescut statut prezintă cele mai scăzute procente de analfabetism numeric, în timp ce elevii din categoria cu cel mai scăzut statut socio-economic au cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric, cu diferențe marcante între extreme.

În dezvoltarea testului au fost definite cinci mari domenii de evaluare, care sunt comune tuturor nivelurilor școlare: algebră, statistică, geometrie, măsurare, proprietăți ale numerelor. Pentru fiecare domeniu și subdomeniu și pentru fiecare ciclu de învățământ au fost realizați aproximativ 100 de itemi – mai exact, un total de 6.681 de itemi. Fiecare item a fost expus de cel puțin 30 de ori (majoritatea de 70-80 ori) pentru analiza statistică.

Pilotarea a implicat administrarea itemilor la un eșantion de 9.719 participanți, selectați prin eșantionare stratificată proporțională dintr-un set inițial de aproximativ 16.000 de administrări ale testului.

Cele aproape 16.000 de administrări ale testului au fost realizate în perioada octombrie – decembrie 2024, la nivel național, în baza unei eșantionări care a vizat aproape 600 de școli din întreaga țară. Distribuția dintre fete și băieți a fost echilibrată în mod deliberat, asigurând o proporție de 50% – 50%, iar distribuția demografică a acoperit toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. AGERPRES

Înregistrând 1.399 de infracțiuni, violența intrafamilială este o formă a criminalității cu un puternic impact atât în plan fizic, cât și emoțional, cu grave consecințe asupra dezvoltării și evoluției victimelor acestui gen de fapte.

Potrivit declarației adjunctului IJP Botoșani, comisar șef de poliție Ioan Aniței, din punct de vedere al locului comiterii faptelor de violenţă domestică, se constată că 541(-13) de fapte au fost comise în mediul urban și 858(-15) de fapte au fost comise în mediul rural, 1161(-48) fapte au fost comise la domiciliu și 238 (+22) de fapte au fost comise în spaţiul public.

În scopul diminuării unor riscuri iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane puse în pericol printr-un act de violență domestică, structurile de poliţie au desfăşurat activităţi specifice prin care au fost emise 389 ordine de protecție provizorii, din care 387  au fost confirmate de către procuror, reprezentând o rată de confirmare de 99,40%, iar 135 de ordine de protecție provizorie au fost transformate în ordine de protecție, reprezentând 37,4% din total.

„Pentru implementarea cu succes a prevederilor Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, începând cu data de 01.10.2024, la nivelul județului Botoșani,  a fost operaționalizat Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică.

De la momentul operaționalizării și până la sfârșitul anului 2024 au fost gestionate activitățile specifice de monitorizare pentru 32 de brățări electronice montate”, a precizat sursa citată.