Duminică, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Botoșani au oprit pentru control, pe strada Calea Națională, din municipiul Botoșani, un autoturism, condus de către un tânăr, de 27 de ani, din municipiul Botoșani, care ar fi efectuat un viraj la stânga, peste marcajul longitudinal continuu.

Polițiștii au constatat că tânărul conducea era radiat din circulație din luna martie a.c. și nu figura înmatriculat pe teritoriul țării.

Totodată, tânărul a fost sancționat contravențional pentru abaterea la regimul rutier.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat .”

Polițiștii din cadrul Biroului Rutier au oprit, duminică, pentru control, pe Șoseaua Iașiului, o autoutilitară, condusă de către o tânără, de 31 ani, din localitatea Flămânzi.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că tânăra are permisul de conducere suspendat din 21 august a.c.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care are dreptul de a conduce suspendat”.

Echinocțiul de toamnă, când Soarele se va afla pe ecuatorul ceresc, va avea loc anul acesta luni, 22 septembrie, la ora 21:19, potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Evenimentul marchează oficial începutul toamnei astronomice în România și în toată emisfera nordică.

La ora 21:19 (ora României), soarele se va afla exact deasupra ecuatorului Pământului. Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Acest fenomen face ca durata zilei și a nopții să fie aproape egale pe tot globul. Deși cuvântul „echinocțiu” vine din latinescul „aequus” (egal) și „nox” (noapte), termenul este inexact. Din cauza refracției luminii solare în atmosferă, ziua durează în realitate puțin mai mult de 12 ore – aproximativ 12 ore și 6 minute la ecuator și 12 ore și 16 minute la 60 de grade nord.

Ziua devine mai scurtă, noaptea mai lungă

Începând din această dată, treptat, durata zilelor va scădea, iar cea a nopţilor va crește, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

În România, echinocțiul de toamnă înseamnă oficial trecerea de la sezonul cald la cel rece, cu temperaturi în scădere, frunziș colorat și primele semne clare ale toamnei.

În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.

În 2026, echinocțiul de toamnă va avea loc pe 23 septembrie, la ora 03:05.

Echinocțiul de toamnă 2025. Cum se produce fenomenul

Din 22 septembrie, durata zilelor începe să scadă, iar cea a nopților va crește, până în 21 decembrie, când este solstițiul de iarnă.

Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.

Aflat în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest. Durata zilelor este astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.

Singurele excepţii sunt în regiunile polare, în zona polului nord unde începe lunga noapte polară. În cea a polului sud, Soarele se află deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară, după cum se explică pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

Echinocțiul de toamnă 2025. Semnificații, tradiții, superstiții

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

De acest moment, sunt legate mai multe semnificații, tradiții și superstiții.

În vremuri străvechi, se marca moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă. Apoi, în septembrie, creștinii au adus în atenție naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie).

Odată cu aceste momente, vremea se răceşte, păsările încep să migreze, iar sătenii urmăresc ”semnele” vremii.

Se spune că dacă plouă în această dimineață, va ploua toată toamna. Se culeg nucile, merele și gutuile. Ultimele fructe din pom trebuie lăsate pentru Mama Natură.

Ce ar trebui și nu ar fi bine să faci

La echinocțiu, se spune că este moment prielnic pentru a-ți face planuri.

Nu ar fi bine însă să te cerți sau să-ți critici copiii. Se spune că altfel înțeleg că este tot ce au de cules în viață.

Înainte să ieși din casă, ar fi bine să mănânci pâine, pentru bunăstarea casei.

Echinocțiul de toamnă în anii următori

• Echinocțiul de toamnă 2025: 22 septembrie, ora 21:19
• Echinocțiul de toamnă 2026: 23 septembrie, ora 03:05
• Echinocțiul de toamnă 2027: 23 septembrie ora 09:02
• Echinocțiul de toamnă 2028: 22 septembrie ora 14:45

Credite garantate de stat pentru panouri fotovoltaice, după modelul Prima Casă. Propunerea a fost făcută de un fost europarlamentar, în contextul în care Programul Casa Verde Fotovoltaice nu a beneficiat de fonduri în acest an, scrie alba24.ro.

Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe propune ca Guvernul să garanteze credite pentru cei care vor să își instaleze panouri fotovoltaice, după modelul Prima Casă.

Programul Casa Verde Fotovoltaice, prin care românii puteau obține finanțare de la stat pentru instalarea panourilor solare destinate autoconsumului, nu a beneficiat de fonduri în acest an.

„Ce ar trebui să facă acum repede-repede guvernul va fi să vină cu un program similar cu programul Prima Casă în care să ofere niște garanții guvernamentale pentru băncile care vor să crediteze investițiile în zona de energie regenerabilă. Este un program care n-ar costa mare lucru guvernul, deci n-ar trebui să cu bani, cu cash colateral, în sine”, a declarat Vlad Gheorghe, la TVR Info, citat de Mediafax.

Cum ar putea fi garantate creditele

Fostul europarlamentar explică și cum s-ar putea face acest lucru: „Există oricum niște bănci de stat de care nimeni n-a auzit – pe lângă CEC mai sunt multe bănci de investiții care oricum cheltuie bani foarte mulți pe salarii – măcar să le punem pe acelea să se ocupe de aceste garanții. Garanțiile ce ar face: ar lăsa dobânzile mult mai jos, cât de jos posibil pentru oamenii care vor să-și pună pe banii lor și asta ar permite și niște investiții mai mari, poate mai consistente”, mai spune fostul europarlamentar.

Vlad Gheorghe spune că, în acest fel, oamenii ar deveni mici producători și ar fi mai mult decât energie de subzistență.

„În momentul în care oamenii își pun sistemul pe banii lor, chiar dacă în rate, atunci vor putea începe discuția în viitor de a se reglementa cumva ca mici producători, astfel încât să câștige bani. Și deja avem o altă discuție, în afară de discuția care se face direct de pe subvenții sau de pe fonduri europene, ceea ce înseamnă strict producție pentru micul consum, și mergem mai departe către o microinvestiție. Așa măcar am porni, am impulsiona ceva. Impulsionăm și zona de servicii de furnizare. […]

Ar fi nu doar o investiție de subzistență, ci poate și c-o baterie mai mare, poate niște panouri mai mari, și așa, ușor-ușor, compensăm întârzierile pe care le avem noi, ca țară, la producția de energie electrică. Ăsta este un program care nu ar rezolva toată problema, dar măcar ne-ar duce într-o direcție bună și un program care n-ar costa statul român niște bani pe care să-i pună mâine”, explică fostul europarlamentar.