Connect with us

Cultura

A încetat din viață academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, la vârsta de 100 de ani

Publicat

Publicitate

Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a încetat din viață, la 20 august 2023, la vârsta de 100 de ani. Anunțul a fost făcut de Universitatea Ecologică din Bucureşti.

„La 20 august a.c., a plecat dintre noi cu aceeaşi serenitate cu care şi-a trăit întreaga viaţă de peste un veac, cu credinţă în Dumnezeu şi încredere în ştiinţă, prof. dr. Constantin Bălăceanu Stolnici, membru de onoare al Academiei Române şi preşedinte de onoare al Senatului Universităţii Ecologice din Bucureşti (UEB). Prin dispariţia sa, UEB, cei apropiaţi, precum şi toţi cei care l-au cunoscut suferă o grea şi ireparabilă pierdere”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a UEB.

Potrivit universităţii, descendent al unei vechi familii boiereşti, Bălăceanu-Stolnici a urmat cursurile Facultăţii de medicină din Capitală devenind medic neurolog şi doctor în ştiinţe medicale. După 1989, a sprijinit dezvoltarea învăţământului privat în România, numărându-se printre fondatorii UEB în cadrul căreia a predat cursuri de antropologie şi neurologie.

„Plin de înţelepciune, optimist incurabil, generos şi spirit ales, academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici ne împărtăşea tuturor încredere, sprijin moral şi bucuria de a trăi”, a transmis UEB.

Cine a fost academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici

Medicul neurolog profesor Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la 6 iulie 1923, la Bucureşti, conform site-ului www.aosr.ro.

A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti, în 1947. În 1968, a obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale, potrivit volumului „Membrii Academiei Române. Dicţionar” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). A desfăşurat o importantă activitate didactică la catedrele de Anatomie şi Neurologie ale Institutului de Medicină din Bucureşti (1947-1952). A lucrat la clinicile neurologice ale spitalelor „Colentina” „Dr. I. Cantacuzino”, „Gh. Marinescu” (1949-1974).

Publicitate

Din 1974 până în 1993, a lucrat la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie, unde a ocupat succesiv sau concomitent funcţiile de şef de secţie, şef de clinică, medic consultant, şef al grupului sanitar – antiepidemic, director. A fost şef al Serviciului Metodologic de Neurologie şi Neurochirurgie şi consilier pentru problemele respective în cadrul Ministerului Sănătăţii. Între anii 1991-1993, a fost preşedinte al Colegiului de disciplină al personalului medico – sanitar din România.

A fost profesor suplinitor la Catedra de cibernetică generală a Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti. De asemenea, a fost profesor şi prorector al Universităţii Ecologice, unde a predat cursuri de geriatrie, neuropsihologie şi istoria culturii, precum şi profesor asociat la Universitatea din Newcastle-upon-Tyne (Anglia), Universitatea Pontificală din Porto Alegre (Brazilia), Universidad Internacional Menéndez Pelayo din Santander (Spania), Academia Medicală Cataloneză din Barcelona (Spania), Colegiul de Medicină din Paris (Franţa), notează site-ul www.aosr.ro.

Activitatea sa ştiinţifică s-a desfăşurat, cu deosebire, în domeniile neurologiei şi neurofiziologiei, neurooftalmologiei, neuroontologiei, gerontologiei, istoriei medicinii, dar şi în domeniile istoriei naţionale, genealogiei şi heraldicii, precum şi în cel al ciberneticii şi teoriei generale a sistemelor. A fost, de altfel, primul care a introdus în România conceptele şi metodele ciberneticii în domeniului neurofiziologiei, iar contribuţiile sale îl situează printre pionierii în domeniu pe plan mondial.

Lucrările sale au fost apreciate drept fundamentale pentru dezvoltarea neurociberneticii şi psihociberneticii, precum şi pentru analiza cibernetică a limbajului: „Cibernetica” (1967), „Elemente de neurocibernetică” (1967), „Les fondements cybernetiques de l’activite nerveuse” (1971, apărută şi în limba portugheză, 1974), „Personalitatea umană – o interpretare cibernetică” (1972) ş.a.

A fost membru de onoare al Academiei Române din 10 noiembrie 1992, precum şi director onorific al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române, potrivit site-ului https://acad.ro/.

În 1998 a fondat, alături de un grup de personalităţi liberale româneşti, Asociaţia Română pentru Libertate şi Dezvoltare.

A fost membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, al Societăţii de Neurologie şi Neurochirurgie, al Societăţii de Gerontologie, al Comisiei de Cibernetică Medicală, al Grupului român de lingvistică aplicată, al Societăţii Franceze de Neurologie, al Institutului de Psihiatrie „R. Collaut” din Madrid, al Societăţii Spaniole de Neurologie „Phronesis”, al Societăţii Braziliene de Cibernetică, al Societăţii Mondiale de Cibernetică şi Sisteme Generale cu sediul la Londra, al Societăţii Internaţionale de Cibernetică cu sediul la Neapole, al Asociaţiei Americane de Cibernetică, al Societăţii Franceze de Înalte Studii etc. A fost membru al Adunării Naţionale şi al Consiliului Naţional al Bisericii Ortodoxe Române, preşedinte al Societăţii Ateneul Român, preşedinte de onoare al Universităţii Ecologice din Bucureşti, efor testamentar al Aşezămintelor Brâncoveneşti ş.a.

A fost, de asemenea, preşedintele Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO). Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a organizat la 12 decembrie 2018 reuniunea anuală a Consiliului Ştiinţific al ANA, prilej cu care Constantin Bălăceanu-Stolnici a fost ales preşedinte de onoare al Consiliului Ştiinţific al ANA. A fost reales preşedinte de onoare al Consiliului Ştiinţific al ANA la 9 decembrie 2022.

sursă: Agerpres

foto: Facebook/Universitatea Ecologică București

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 5 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 5 ianuarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 5 ianuarie 2025:

Loto 6 din 49:  44, 42, 5, 6, 40, 13

Loto 5 din 40:  6, 29, 30, 7, 14, 28

Joker:  45, 16, 9, 5, 39 +8

Noroc: 7, 5, 7, 7, 4, 6, 5

Publicitate

Super Noroc: 9, 3, 9, 0, 0, 1

Noroc Plus:  2, 2, 2, 6, 7,1

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (314)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu scriitoarea  Clara Uson, autoarea romanului „Fiica Estului”. Reţinem: 1. „În ce mă priveşte, nu cred că am dat vreodată textul perfect; prin urmare, cu fiecare text nou, cu fiecare carte nouă încerc să scriu şi mai bine”; 2. „…am intenţionat să fiu mai mult decât epică în ceea ce am scris. Ştiu că o asemenea ţintă este foarte ambiţioasă. Dar am considerat că trebuie să încerc să fac ceva mai mult decât să povestesc; 3. „Un scriitor poate să pună, într-un discurs coerent, suficient de multe detalii despre contradicţiile naturii umane”; 4. „Scriitorii nu scriu despre ceva totalmente rău sau totalmente bun. Scriitorii nu sunt sau nu trebuie să fie în primul rând profesori de etică. Alb şi negru. Nu”; 5. „A fi scriitor este despre ceea ce e la mijloc, despre spaţiile acestea intermediare dintre alb şi negru, atât de generoase. Viaţa e gri şi despre această viaţă, despre acest gri scriu astăzi scriitorii”; 6. „Cehov, un scriitor de care mă simt, şi afectiv, foarte apropiată, a fost acuzat de către unii dintre contemporanii săi că textele sale „nu au morală”, că nu sunt morale. Cred că nici nu e nevoie. Nu trebuie să judeci, să dai sentinţe; trebuie doar să spui, să povesteşti”; 7. „O lecţie importantă pe care o învăţăm din istorie este aceea că nu învăţăm mai nimic din istorie”; 8. „Istoria poate fi manipulată pentru a inocula ură şi teamă”; 9. „Scriitorii, poeţi sau prozatori, pot face oamenii să înţeleagă mai bine ceea ce trăiesc şi îi pot apropia unii de alţii”;

Adrian Mureşan, în „Dilema veche” nr. 783 din 2019,  reia un sfat al lui Nicolae Steinhardt către ucenicul său Radu Săplăcan: „Fiţi deci tare pe avantajoasa poziţie adoptată. Nu vă lăsaţi amăgit şi tulburat de enunţări tăioase. Obrăznicia nu-i recomandabilă în viaţa de toate zilele.  Acolo-s bune respectul, cuviinţa, amabilitatea. În domeniul ideilor nu-i aşa: aici rostirile şi sloganele găunoase va să fie – cu hotărâre şi necruţare – înfruntate, ba, de este trebuinţă, demascate, despicate, spintecate, ca balaurii; pulverizate…” ( vezi Nicolae Steinhardt, „Escale în timp şi spaţiu, Polirom, 2010); 

Ca un mare consumator de lactate, dar şi fiindcă ne aflăm în anul omagierii satului românesc, nu puteam să nu apreciez articolul lui Lorin Niculae, intitulat „Vacile”. Scris în urma unei discuţii cu Jozsef Banyasz, ţăran cu studii superioare de teologie din Suseni şi hotărât să crească vaci, merită să reţinem: 1. „Ţăranul avea satisfacţia recoltei doar după ce muncise din greu pentru ea. În ceea ce mă priveşte, eu sunt un ţăran leneş, care foloseşte tot felul de scurtături: am aspirator ca să urc fânul, am termometre,  malaxoare electrice, calorifere şi Internet. Cu toate acestea, să creşti vaci nu este foarte uşor: trebuie să te scoli din pat în fiecare dimineaţă la 5, să le duci apă, indiferent dacă este vacanţă sau duminică, trebuie să te trezeşti noaptea, dacă latră câinele, să nu vină lupul sau ursul, trebuie să aduni bălegarul, ca să le asiguri un mediu curat…”; 2. „Sunt foarte inteligente vacile, dar încă nu le-am putut învăţa la litieră…Iarba pe care o mănâncă trebuie să fie bună, pentru a fi fericite…”; 3. „O vacă dintr-o fermă îşi merită furajarea continuă pentru că dă suficient lapte, la fel ca omul care, muncind eficient, îşi merită salariul. Însă a da lapte într-o fermă de ciment, fără a simţi iarba sau soarele, comunicând doar cu o mulgătoare electrică, este ca şi când ai lucra nemişcat într-un birou, ai interacţiona doar cu un ecran…”; 4. „La vacă şi la om, deopotrivă, calitatea vieţii înseamnă să trăieşti în armonie cu natura, controlând-o fără a o înjosi, înseamnă să te poţi baza pe cei din jurul tău, să ai prieteni, afecţiune, să iubeşti şi să fii iubit, să fii apreciat şi să ai stimă de sine”; 

„Contemporanul – ideea europeană” nr. 2 din 2019 şi-a pus toate paginile la dispoziţia unei idei: omagierea directorului său, Nicolae Breban, la împlinirea vârstei de 85 de ani.  Reţinem din interviul pe care îl acordă Mihaelei Helmis: 1. „Toată tinereţea mea împreună cu prietenul meu cel mai apropiat, singurul meu egal în literatura română de astăzi, Nichita Stănescu, noi doi ne-am petrecut serile şi nopţile nu numai în discuţii, ci şi în lupte ca să convingem”; 2. „Eu sunt un constructor, romanul e o construcţie, una din cele mai teribile în afară de sistemele filosofice, o construcţie în care literatura română e foarte, foarte slabă”; 3. „După părerea mea Balzac a propus o lume, iar Stendhal a fost primul mare psiholog al romanului mondial”; 4. „…mi-am găsit propriile mele teme. De fapt, era o singură temă, pe care eu o numesc temă obsesivă, pentru care am fost şi atacat sub comunism enorm, tema relaţia între stăpân şi sclav, între stăpân şi serv. După 20 de ani am descoperit această temă în „Fenomenologia spiritului” de Hegel. Apoi am descoperit-o la Dostoievski şi la câţiva, foarte puţini. În câteva piese de Shakespeare, de pildă. Deci, asta a fost tema mea ax, cum îi zic eu, axul întregii mele opere până astăzi”; 5. „Am încercat să înţeleg cel mai mare fenomen cultural al Europei, Renaşterea, pe care, din păcate, cultura română şi românii n-au trăit-o; cultura română nu-i îmbibată, nu-i fundată de Renaştere, de aceea unii vorbesc de lipsa de organicitate a culturii noastre şi de tentaţia spre imitaţie”

Publicitate

Tudor Nedelcea, în „Lumina literară şi artistică” nr. 5(26) din 2016, despre Marin Sorescu: „…a fost directorul Editurii „Scrisul Românesc” (1990-1996), eu fiindu-i subaltern. Avea, într-adevăr, geniu. Era introvertit, timid. Sub modestia sa de origine ţărănească, era un OM, drept, cu drag de Dumnezeu (a reparat, cu ajutorul lui IPS Nestor, biserica din satul său natal, Bulzeşti), om ce-şi iubea sincer confratele, chiar şi pe cei care i-au făcut mult rău (şi nu sunt puţini), trei scriitori reclamându-l Academiei Suedeze spre a-l deposeda de Premiul Nobel, pe care-l merita pe deplin. A fost poet, prozator, dramaturg, eseist, critic şi istoric literar, traducător, pictor. Îşi iubea cu sinceritate ţara, valorile cultural naţionale, pe creatorii acestora. Ca ministru al culturii, auzind că la Târgu Jiu vântul şi viscolul au doborât un copac pe un scaun din Ansamblul „Brâncuşi”, a plecat imediat în Gorj, pe o vreme total nefavorabilă, spre a lua măsurile de rigoare. Avea mult umor, preţuia ţăranul, de la care a cules atâtea întâmplări pentru ciclul „La Lilieci”. Merita mai multă consideraţie din partea confraţilor (a fost nevoit să-şi dea demisia din Uniunea Scriitorilor);

Citeste mai mult

Eveniment

Parcă vine primăvara: În loc de Gerul Bobotezei, temperaturi de între 7 şi 14 grade

Publicat

Publicitate

Vremea se va încălzi la nivelul întregii ţări începând de luni, astfel încât valorile termice se vor situa peste cele obişnuite pentru prima decadă a lunii ianuarie, relatează agerpres.ro.

Potrivit Prognozei pentru săptămâna următoare, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie, cerul va fi variabil, cu înnorări în prima parte a zilei de luni în Maramureş, Transilvania şi Moldova, unde izolat va ploua slab, iar în jumătatea de nord a Carpaţilor Orientali, vor fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare la munte, cu rafale în general de 60…80 km/h în special în zona înaltă a Carpaţilor Orientali şi a Munţilor Apuseni, dar local la cote mai reduse, pe parcursul zilei şi în vest, nord-vest şi sud-est.

Temperaturile maxime se vor încadra în marea lor majoritate între 7 şi 14 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -5…-3 grade în estul Transilvaniei şi 8…9 grade în Dealurile de Vest. Pe arii restrânse, mai ales noaptea, se va semnala ceaţă.

Marţi, vremea va continua să se încălzească. Cerul va fi variabil, cu înnorări din a doua parte a zilei în vestul, nordul, centrul şi sud-vestul ţării unde va ploua, iar la altitudini mari în nordul Carpaţilor Orientali vor fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare la munte, în vest şi izolat în rest. Temperaturile maxime se vor situa în general între 9 şi 15 grade, iar cele minime între -2 şi 7 grade. Pe alocuri, dimineaţa şi noaptea va fi ceaţă.

Şi în Bucureşti vremea va continua să se încălzească, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 11 grade, iar cea minimă va fi de 0…2 grade. Îndeosebi noaptea vor fi condiţii de ceaţă.

Miercuri, valorile termice se vor situa mult peste cele specifice datei, astfel că temperaturile maxime se vor încadra între 7 şi 17 grade, iar cele minime între -2 şi 8 grade. Cerul va fi variabil şi doar izolat va ploua în vestul, nord-vestul şi centrul teritoriului. Vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificări în zona montană înaltă şi în nord-vest. Pe arii restrânse dimineaţa şi noaptea se va forma ceaţă.

Publicitate

În Capitală, în 8 ianuarie, temperatura maximă se va situa în jurul a 14 grade, iar cea minimă va fi de 1…3 grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat.

La finalul săptămânii, valorile termice se vor situa în continuare mult peste cele specifice perioadei în toată ţara. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare din a doua parte a intervalului, în majoritatea zonelor.

Citeste mai mult

Eveniment

De Bobotează, jandarmii vor fi alături de credincioși în toate bisericile din județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Chiar dacă gerul specific acestei perioade din an se lasă așteptat, Botezul Mântuitorului Iisus Hristos va fi sărbătorit de credincioșii botoșăneni care se vor aduna în număr mare la lăcașele de cult.

Pentru ca slujba și ceremonialul religios de sfințire a apei să se desfășoare în condiții normale de ordine și siguranță publică, jandarmii vor fi prezenți luni în proximitatea a 14 biserici din municipiile Botoșani, Dorohoi și orașele Darabani și Săveni, unde vor acționa pentru prevenirea unor eventuale incidente neplăcute.

Jandarmii vor acorda atenția cuvenită și comunităților care marți sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, ocazie cu care le transmit acestora tradiționala urare ,,Sărbători Fericite!”

Nu în ultimul rând, jandarmii transmit urări de bine și sănătate deplină celor care pe 7 ianuarie își aniversează ziua onomastică, ocazie cu care Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani va asigura ordinea și siguranța publică la hramul bisericii Sfântul Ioan Botezătorul de municipiul Botoșani.

„Recomandăm participanților la manifestările religioase să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile jandarmilor și să solicite sprijinul acestora în cazul producerii unor situații nedorite de încălcare a normelor legale privind ordinea și liniștea publică”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani, plutonier adjutant șef Dan Izotov.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending