Connect with us

Actualitate

A început Postul Paștelui 2022: 40 de zile de post și rugăciune pentru credincioși

Publicat

Publicitate

Este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Se încheie în 23 aprilie, informează alba24.ro. A început Postul Paștelui din acest an. Urmează 40 de zile de reţinere de la carne și produse lactate, rugăciune și grijă spirituală pentru credincioși, înaintea Învierii Domnului.

Paștele 2022 este în 24 aprilie. O parte dintre angajații români vor avea minivacanță de 4 zile, cu ocazia Sărbătorilor de Paște: 22-25 aprilie.

Cu o săptămână mai devreme, pe 17 aprilie, sunt Sărbătorile Pascale pentru romano-catolici. La catolici, Postul Mare ține din 28 februarie până pe 16 aprilie.

Floriile vor fi sărbătorite de ortodocși în 17 aprilie, iar de către catolici în 10 aprilie.

De ce durează Postul Paștelui 40 de zile

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:

  • potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17);
  • patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6);
  • Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28);
  • ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10);
  • Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Publicitate

Postul Paștelui – credințe și semnificații

La sfârșitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărțit în postul prepascal (Postul Paresimilor) care ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durata acestui post să fie de șapte săptămâni, durată prezentă și astăzi.

Oamenii mai numesc Postul Paștelui și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Motivul principal al postirii în Postul Paștelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezați de Paști și să intre în biserică. Totuși, Postul Paștelui a devenit absolut firesc o perioadă de pregătire spirituală pentru toți creștinii să sărbătorească Învierea Domnului Iisus Hristos.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

De BunaVestire (25 martie) și de Florii (17 aprilie) este dezlegare la pește.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Totodată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.

De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.

În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii.

De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Permis special pentru trotinete și biciclete electrice valabil 10 ani, obținut cu examen. Inițiativă depusă la Senat

Publicat

Publicitate

Permis special pentru trotinete și biciclete electrice. Un nou proiect de lege, depus recent la Senat de Liviu Sorin Robe, parlamentar neafiliat, propune introducerea unui permis special de tip AM1 pentru conducătorii de trotinete și biciclete electrice, în contextul numărului tot mai mare de accidente în care sunt implicate aceste vehicule. Permisul obţinut ar urma să fie valabil 10 ani, scrie alba24.ro.

Expunerea de motive a proiectului atrage atenția că trotinetele și bicicletele electrice pot reprezenta un pericol atât pentru ceilalți participanți la trafic, cât și pentru conducătorii acestora, mai ales în condițiile în care polițiștii nu dispun de mijloace tehnice pentru identificarea celor care depășesc limitele legale de viteză.

„Situația este agravată de lipsa unor mijloace de control eficiente, dar și de faptul că utilizatorii acestor vehicule nu dețin nicio formă de asigurare obligatorie.

Astfel, victimele accidentelor rutiere nu pot recupera prejudiciile materiale și morale”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Inițiatorul subliniază că, în timp ce statele membre ale Uniunii Europene au fost obligate încă din 2021 să introducă asigurări obligatorii pentru conducătorii de trotinete și biciclete electrice, România nu are încă o legislație specifică în acest sens.

În prezent, pentru a circula cu o trotinetă sau o bicicletă electrică pe drumurile publice, nu este necesar un permis de conducere.

Publicitate

Singura condiție este ca utilizatorul să aibă cel puțin 14 ani, fără a fi obligat să dovedească faptul că cunoaște regulile de circulație.

Conform proiectului depus la Senat, noua categorie de permis AM1 ar urma să fie obținută în urma unui examen scris privind legislația rutieră și a unui traseu practic, desfășurat într-un poligon special amenajat.

Scopul acestei măsuri este creșterea siguranței rutiere și reducerea numărului de accidente cauzate de necunoașterea regulilor de circulație.

Citeste mai mult

Educație

Ce START perfect de campionat! Trei victorii consecutive pentru handbalistele de la C.S. Unirea Noua Generație Săveni

Publicat

Publicitate

Ce început de campionat pentru fetele de la C.S. Unirea Noua Generație Săveni! Tinerele sportive continuă să impresioneze în Campionatul Național de Junioare III, reușind o nouă victorie spectaculoasă, a treia consecutivă din acest sezon.

În meciul disputat împotriva echipei C.S. Pietricica Piatra Neamț, fetele de la Săveni au dominat jocul de la un capăt la altul, impunându-se cu scorul de 33-26, după o partidă plină de ritm, ambiție și determinare.

Performanța vine ca o confirmare a muncii intense depuse la antrenamente și a pasiunii care le unește pe aceste tinere sportive. Entuziasmul lor, combinat cu o bună pregătire tehnică și o coeziune de echipă remarcabilă, a făcut ca Săveniul să devină deja o prezență respectată în competiția națională.

„A fost un meci frumos! Felicitări jucătoarelor noastre pentru dăruire și spirit de echipă!”, au transmis antrenoarea echipei, Gabriela Răducanu, și reprezentanții clubului, la finalul partidei.

De asemenea, conducerea clubului a ținut să mulțumească Primăriei Orașului Săveni și domnului primar Relu Tîrzioru pentru sprijinul constant acordat mișcării sportive locale.

Rezultatele excelente din acest debut de sezon confirmă potențialul uriaș al echipei și promisiunea unui campionat plin de emoții pentru susținătorii handbalului săvinean.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Județul Botoșani, printre campionii stabilității economice. Mai puține firme radiate în primele opt luni ale acestui an

Publicat

Publicitate

Un număr de 56.531 firme au fost radiate la nivel național, în primele opt luni din 2025, cu 4,2% mai multe comparativ cu perioada similară din 2024, conform statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul București, respectiv 9.961 (număr în creștere cu 17,56% față de primele opt luni din 2024), și în județele Cluj (2.867, +6,07%), Bihor (2.291, +26,64%), Constanța (2.249, +8,12%), Timiș (2.151, -0,92%), Iași (2.088, +10,83%) și Ilfov (2.029, +7,98%).

La polul opus, cele mai puține radieri au fost consemnate în județele Ialomița (328, în scădere cu 10,87% față de ianuarie-august 2024), Călărași (368, +1,38%), Covasna (437, +3,07%), Giurgiu (457, +12,84%), Teleorman (468,+10,64%), Mehedinți (499, + 1,01%) și Caraș-Severin (499, -1,77%).

Creșteri mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în județele Olt (+35,48%), Bihor (+26,64%) și Sibiu (+24,79%), în timp ce scăderile cele mai mari au fost consemnate în Dâmbovița (-32,51%), Botoșani (- 17,25%) și Harghita (-17,24%).

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 12.832 (+2,59%, raportat la primele opt luni din 2024), agricultură, silvicultură și pescuit (5.734, – 3,45%) și transport și depozitare (4.862, – 0,59%).

În august 2025, au fost consemnate 5.594 radieri de firme, cele mai multe în București (983) și în județele Cluj (273), Constanța (254), Bihor (225), Ilfov (207) și Iași (201). AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Doi botoșăneni, arestați după ce au tâlhărit un bărbat pe stradă

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele a doi tineri din municipiul Botoșani, cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.

Din cercetări a reieșit faptul că aceștia, la data de 17 septembrie 2025, in jurul orelor 18:00, in timp ce victima, un bărbat de 45 de ani, se deplasa pe o stradă din municipiul Botoșani, ar fi agresat-o fizic, apoi i-ar fi sustras bunurile pe care le deținea asupra sa, respectiv două telefoane mobile și bani.

La data de 9 septembrie a.c. polițiștii au pus in executare două mandate de percheziție domiciliară la locuințele celor d oua persoane bănuite de comiterea faptelor, ulterior aceștia fiind conduși la sediul poliției, unde au fost reținuți pentru 24 de ore, apoi arestați pentru 30 de zile.

Cei doi au fost introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending