Connect with us
Publicitate

Actualitate

A început Postul Paștelui 2022: 40 de zile de post și rugăciune pentru credincioși

Publicat

Publicitate

Este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Se încheie în 23 aprilie, informează alba24.ro. A început Postul Paștelui din acest an. Urmează 40 de zile de reţinere de la carne și produse lactate, rugăciune și grijă spirituală pentru credincioși, înaintea Învierii Domnului.

Paștele 2022 este în 24 aprilie. O parte dintre angajații români vor avea minivacanță de 4 zile, cu ocazia Sărbătorilor de Paște: 22-25 aprilie.

Cu o săptămână mai devreme, pe 17 aprilie, sunt Sărbătorile Pascale pentru romano-catolici. La catolici, Postul Mare ține din 28 februarie până pe 16 aprilie.

Publicitate

Floriile vor fi sărbătorite de ortodocși în 17 aprilie, iar de către catolici în 10 aprilie.

De ce durează Postul Paștelui 40 de zile

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:

  • potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17);
  • patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6);
  • Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28);
  • ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10);
  • Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Publicitate

Postul Paștelui – credințe și semnificații

La sfârșitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărțit în postul prepascal (Postul Paresimilor) care ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durata acestui post să fie de șapte săptămâni, durată prezentă și astăzi.

Oamenii mai numesc Postul Paștelui și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Motivul principal al postirii în Postul Paștelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezați de Paști și să intre în biserică. Totuși, Postul Paștelui a devenit absolut firesc o perioadă de pregătire spirituală pentru toți creștinii să sărbătorească Învierea Domnului Iisus Hristos.

Publicitate

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

De BunaVestire (25 martie) și de Florii (17 aprilie) este dezlegare la pește.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Totodată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.

De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.

În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii.

De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Accident la Flămânzi! Cinci persoane au fost evaluate de cadrele medicale

Publicat

Publicitate

Un accident rutier a avut loc, în urmă cu puțin timp, în orașul Flămânzi. În eveniment au fost implicate două mașini, în care se aflau, în total, cinci persoane.

 

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ Botoșani.

Publicitate

 

Aceștia au constatat faptul că ambele autoturisme erau în afara părții carosabile, iar toate persoanele erau ieșite din interior.

 

Publicitate

Din fericire, nimeni nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

 

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Alexandra Huțu, candidat PSD la Senatul României

Publicat

Publicitate

”Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Alexandra Huțu, deputatul și candidatul PSD pentru Senatul României.

Alexandra Huțu a vorbit despre inițiativele sale legislative din ultimii patru ani din Camera Deputaților dar și despre planurile sale ca viitor senator în Parlamentul Românei alături de unul dintre cei mai tineri primari ai PSD din județul Botoșani, primarul comunei Gorbănești, Ionuț Lucian Melinte.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare. (CMF: 11240017)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Cateheza demonstrativă în Parohia „Sfinții Voievozi” Cristești susținută de preotul Mihai Bendiac

Publicat

Publicitate
Elevii clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială Nr. 1 Cristești au participat la Cateheza „Dumnezeu se descoperă mai ușor oamenilor încercați de boală sau suferințe fizice”.
Au fost prezenți părintele Bogdan Azamfirei , coordonatorul activităților catehetice la nivel de protopopiat, părintele Daniel-Constantin Țăranu, misionar protopopesc, părintele Ciornei Mihai-Gabi Bucătăriu, de la Bălușeni, părintele Claudiu Ionescu de la Buzeni și părintele Ovidiu Lungu de la Unguroaia care a conferențiat în partea a doua a întâlnirii.
„Mulțumirile se adresează tinerilor noștri, părintelui Bendiac Mihai Paroh la Parohia Cristești II și conferențiarul de astăzi, doamnei profesor de religie Feciuc Mihaela și părinților participanți”, au transmis organizatorii evenimentului.
Sursa: Protopopiatul Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen în ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat vineri ministrul de interne ungar, Sandor Pinter, care a adăugat că decizia finală va fi luată la reuniunea miniştrilor de interne ai UE din 11 decembrie, informează Reuters.

România şi Bulgaria, membre ale Uniunii Europene şi NATO, au aderat parţial la Schengen în martie, după un acord cu Austria care s-a opus iniţial aderării lor pe motiv că trebuie să facă mai mult pentru a preveni imigraţia ilegală.

Deşi controalele la frontierele aeriene şi maritime dintre România şi Bulgaria şi celelalte 27 de ţări membre ale zonei Schengen au fost ridicate, negocierile cu Austria privind intrarea în Schengen şi cu graniţele terestre au continuat pe tot parcursul anului 2024, aminteşte Reuters.

Publicitate

„Cele două ţări au făcut paşi importanţi pentru a obţine statutul de membru cu drepturi depline”, a declarat ministrul de interne ungar Sandor Pinter, într-o conferinţă de presă, după discuţii cu omologii săi român, bulgar şi austriac. ”Suntem… cu un pas mai aproape ca Bulgaria şi România să devină membre cu drepturi depline ale Schengen”, a adăugat el.

Pinter a anunţat că un pachet de măsuri de securitate va fi prezentat la reuniunea miniştrilor de interne din UE din 11 decembrie, între care aranjamente pentru cel puţin 100 de poliţişti de frontieră pentru a proteja graniţa dintre Turcia şi Bulgaria.

România şi Bulgaria se află pe rute majore pentru comerţul ilegal cu arme şi droguri, precum şi pentru traficul de persoane, dar Comisia Europeană a declarat, după o investigaţie amănunţită, că cele două ţări au îndeplinit toate cerinţele Schengen.

Publicitate

România a descris opoziţia Austriei ca fiind nejustificată, citând date de la agenţia de frontieră Frontex care arată că migranţii ilegali au intrat în UE în principal din Balcanii de Vest, nu din România.

„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi (vineri – n.r.), la Budapesta. Urmează decizia oficială a @EUCouncil”, a reacţionat pe platforma X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Publicitate


La rândul său, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat tot pe platforma X „evoluţia pozitivă în privinţa aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei” şi a menţionat că legislativul european a fost vârful de lance al acestui demers de la bun început.


”Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică”, a apreciat Metsola, care a adăugat că aşteaptă cu nerăbdare o decizie finală în următoarele zile.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a apreciat la rândul său că „cetăţenii României şi Bulgariei aparţin Schengen şi merită să beneficieze pe deplin de libertăţile” acestui spaţiu comun.

„Astăzi am făcut un pas important către o decizie pozitivă a Consiliului de luna viitoare”, a declarat politiciana suedeză, care la 11 decembrie nu va mai fi comisar pentru afaceri interne. Portofoliul ei urmează să fie preluat de austriacul Magnus Brunner, dacă votul din plenul Parlamentului European de săptămâna viitoare validează – aşa cum este de aşteptat – noua Comisie Europeană, care îşi va începe activitatea la 1 decembrie, notează EFE. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending