A fost stabilită data alegerilor europarlamentare iar toți cetățenii majori ai Uniunii Europene sunt așteptați la urne în perioada 6-9 iunie 2024 pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European, relatează mediafax.ro. 

Alegerile Europarlamentare au loc o dată la 5 ani și sunt considerate a fi cel mai mare scrutin transnațional din lume. Pe parcursul celor 4 zile de scrutin, 400 de milioane de cetățeni cu drept de vot ai statelor membre UE sunt așteptați la urne.

În total, Parlamentul European numără 705 de fotolii de parlamentar fiind împărțite fiecărui stat membru astfel:

• Germania – 96
• Austria – 19
• Franța – 79
• Bulgaria – 17
• Italia – 76
• Finlanda –
• Danemarca – 14
• Spania – 59
• Slovacia – 14
• Polonia – 52
• Irlanda – 13
• România – 33
• Lituania – 11
• Țările de Jos – 29
• Croația – 12
• Belgia – 21
• Letonia – 8
• Cehia – 21
• Slovenia – 8
• Grecia – 21
• Cipru  – 6
• Ungaria –  21
• Estonia  – 7
• Portugalia – 21
• Luxemburg – 6
• Suedia – 21
• Malta – 6

Cei 33 de eurodeputați români sunt aleși prin vot universal direct de către toți cetățenii UE înregistrați pe listele electorale și având vârsta de peste 18 ani. Scrutinul se desfășoară într-o singură circumscripție electorală pe baza reprezentării proporționale, ceea ce înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid.

Doi politicieni din județul Alba au obținut mandate de eurodeputați la alegerile anterioare. Este vorba despre Rareș Bogdan, originar din Ocna Mureș, și Mircea Hava, fost primar al municipiului Alba Iulia.

Un alt europarlamentar care are legături cu județul Alba este Victor Negrescu, care coordonează organizația județeană PSD Alba.

România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaților pe listă. Locurile în Parlamentul European sunt alocate partidelor care obțin cel puțin 5% din voturile valabil exprimate prin metoda d’Hondt.

„Reînnoirea legislatorilor declanşează, de asemenea, schimbări la vârful Comisiei Europene şi al Consiliului European, ceea ce înseamnă că posturile ocupate în prezent de Ursula von der Leyen şi Charles Michel vor fi puse la bătaie.

Von der Leyen nu a confirmat deocamdată dacă intenţionează să candideze pentru un al doilea mandat de cinci ani în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, în timp ce lui Michel îi este interzis prin lege să continue la conducerea Consiliului European, deoarece postul este limitat la două mandate consecutive de 2,5 ani fiecare”, potrivit Mediafax.