Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, luni, că indemnizaţia de hrană nu trebuie inclusă în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă a personalului contractual plătit din fonduri publice şi a funcţionarilor publici, scrie alba24.ro.

„Indemnizaţia de hrană reglementată de art.18 din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu intră în baza de calcul al indemnizaţiei de concediu de odihnă cuvenită personalului contractual plătit din fonduri publice şi funcţionarilor publici. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă”, se menţionează pe site-ului Instanţei supreme.

Curtea de Apel Braşov a solicitat ICCJ să se pronunţe asupra următoarei probleme de drept, soluţionată diferit de instanţe: „Dacă – în interpretarea şi aplicarea art.150 din Codul muncii, art.7 din HG nr.250/1992, art.22 din OG nr.6/2007, art.23 din OG nr. 10/2008 – indemnizaţia de hrană, reglementată de art.18 din Legea nr. 153/2017, intră în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă cuvenită personalului contractual plătit din fonduri publice şi funcţionarilor publici”.

Problema de drept a creat practică judiciară divergentă la nivelul instanţelor naţionale, inclusiv la nivelul secţiilor civile şi de contencios administrativ ale Curţii de Apel Braşov, scrie Agerpress.

Punctul de vedere al Colegiului de conducere al Curţii Braşov a fost în sensul că indemnizaţia de hrană nu trebuie inclusă în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă a personalului contractual plătit din fonduri publice şi a funcţionarilor publici.

Ca urmare, a sesizat ICCJ cu recursul în interesul legii pentru clarificarea problemei de drept.

Peste două mii de oameni veniți din toate colțurile orașului l-au condus pe ultimul drum, luni, pe părintele Ioan Alupoaiei, un vlăstar altoit pe vița lui Hristos, care a slujit cu dăruire peste douăzeci de ani în Parohia Izvorul Tămăduirii din municipiul Botoșani. Slujba de înmormântare a fost oficiată de Înalt Preasfințitul Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de peste 50 de preoți și  diaconi, printre aceștia regăsindu-se părintele Ioan Harpa, starețul Mănăstirii Popăuți, care a fost i-a fost duhovnic foarte mulți ani.  A făcut parte din sobor și părintele protopop Petru Fercal. Părintele Ionică Alupoaiei, un preot cuminte și curat ca un sfânt, a fost înmormântat de ziua preotesei sale, Eusebia, căreia i-a făcut cel mai frumos dar, i-a făcut cadou VEȘNICIA, locul unde o va aștepta mijlocind la tronul Împărătesc.

Biserica Izvorul Tămăduirii s-a dovedit a fi neîncăpătoare și creștinii prezenți, nepregătiți pentru o astfel de pierdere.

Slujba de înmormântare a  urmat tipicul specific în cazul adormirii unui preot și a cuprins mai multe cântări, rugăciuni și citiri, mai lungi și mai impresionante decât cele de la înmormântarea mirenilor, intonate de mai mulți cântăreți din municipiului Botoșani, dar și din localitățile limitrofe, între aceștia evidențiindu-se dascălul Bisericii „Izvorul Tămăduirii”, un promotor al muzicii bizantine și un susținător fidel al părintelui Ioan Alupoaiei.

Cuvântul Înalt Preasfințitului Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a adus mângâiere preotesei Eusebia, fiicei Teofana și soțului său , Ovidiu, dar și enoriașilor care și-au iubit păstorul.  „Părintele Ioan a plecat dintre noi mai devreme decât gândirea noastră ar cuprinde o asemenea plecare. Pentru că numărul anilor nu era cel socotit de rațiunea noastră ca cineva să plece din această lume. Însă cel mai adesea gândul nostru nu se potrivește cu firul vieții și mai ales nu se potrivește cu gândul lui Dumnezeu care ia din rând acolo unde te aștepți mai puțin.  Prezența părintelui , pentru cei care cred  Hristos este chiar mai vie decât viu era părintele cu trupul”, a spus în cuvântul său. (VIDEO în articol)

Un moment emoționant a fost cel în care toată suflarea prezentă în biserică și în jurul lăcașului de cult a intonat „Hristos a înviat”, cântare care este specifică doar înmormântării preoților. Momentul în care sicriul cu trupul neînsuflețit al părintelui a fost scos din biserică a dat frâu liber lacrimilor celor prezenți. Fiii săi duhovnicești l-au petrecut tăcuți și copleșiți de durere. Au rămas ca o corabie plutind în derivă pentru că în multe familii, părintele Ioan era duhovnic de la mic la mare.

După ce a înconjurat biserica, cortegiul funerar s-a oprit la locul de veci amenajat în curtea Bisericii Izvorul Tămăduirii, pe care părintele Ioan Alupoaiei a ctitorit-o și a lăsat-o pentru posteritate. A lăsat în urmă încă o biserică, una și mai maiestoasă, cea formată din credincioși, florile preferate ale părintelui Ionică.

Părintele Ioan Alupoaiei i-a îndreptat pe cei căzuți, pe cei în deznădejde i-a mângâiat, pe cei slabi i-a încurajat, pe cei aflaţi pe calea cea bună i-a întărit, pe cei bogaţi i-a învăţat milostenia, pe cei în nevoi i-a învăţat răbdarea. Pe toți i-a strâns ca într-un mănunchi la Sfânta Liturghie în sfânta biserică, îndemnându-i să se împărtășească cât mai des. Era atât de prietenos în relație cu lumea încât dădea impresia că se cunoștea cu toți, deși pe mulți dintre ei îi vedea pentru prima dată.

Publicitate

„Un loc unde se întâmplă minuni”

Biserica Izvorul Tămăduirii din municipiul Botoșani a fost ridicată cu cu „bănuțul văduvei” și este binecunoscută povestea „bisericii din tramvai”. Lăcașul de cult, ridicat în zona săracă de la marginea orașul, cu oameni care însă tânjesc după Dumnezeu, a devenit acum un loc căutat de cei cu probleme mari și patimi grele care dau mărturie că li s-au împlinit rugăciunile.

Oameni bolnavi, bătrâni, femei cu probleme în familiile lor, cu toții au găsit alinare la părintele duhovnic Ioan Alupoaiei care este recunoscut pentru blândețea cu care i-a ascultat pe cei care i0au cerut ajutor, de multe ori cu lacrimi grele pe obraz. Și mulți dintre cei ajutați se întorc să mulțumească.

În data de 16 Septembrie 2024, la ora 17:40:18, ora locală a României, zona seismică Vrancea-Buzău a fost zguduită de un cutremur semnificativ cu magnitudinea de 5.5 pe scara Richter, care a fost ulterior revizuit la 5,2 pe scara Richter, scrie realitatea.net.

Epicentrul seismului a fost localizat la o adâncime de 140. km, ceea ce sugerează că evenimentul a avut loc în straturile profunde ale crustei terestre.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a generat replici resimțite în mai multe orașe din apropiere. Iată distanțele aproximative față de epicentru:

• 52 km SE de Sfântu Gheorghe
• 54 km E de Brașov
• 62 km NV de Buzău
• 70 km V de Focșani
• 72 km N de Ploiești
• 97 km NE de Târgoviște

Aceste informații evidențiază faptul că seismul a avut o arie de influență semnificativă, având potențialul de a afecta o populație considerabilă.

Conform surselor, cutremurul a fost simțit și în Capitală.

Nu există deocamdată raportări oficiale privind pagubele materiale sau victimele umane, însă cutremurele din zona Vrancea sunt cunoscute pentru intensitatea lor și pentru riscurile asociate. Autoritățile și organizațiile locale sunt pregătite să intervină în cazul în care va fi necesar, iar cetățenii sunt sfătuiți să rămână calmi și să se informeze despre măsurile de siguranță în caz de seism.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Centrul Județean Botoșani informează fermierii că în prezent se desfășoară a doua acțiune de monitoring (sistemul de monitorizare -checks by monitoring a suprafețelor declarate în cererile de plată depuse în Campania 2024).

Acest control prin monitorizare are trei obiective principale:

1. Detectareadin timp a condițiilor de eligibilitate neîndeplinite aferente cererilor de sprijin;
2. Informarea fermierilor de condițiile de eligibilitate neîndeplinite, de prezența unor suprafețe neeligibile, de folosirea neeligibilă a terenului sau modificarea categoriei de folosință agricolă;
3. Posibilitatea modificării de către fermieria cererilor de sprijin fără aplicarea  sancțiunilor.

Astfel, se clarifică neconformitățile identificate, cum ar fi prezența unei/unor alte culturi, prezenţa unor suprafeţe neeligibile, modificarea categoriei suprafeţei agricole, prezenţa unei utilizări neeligibile a terenurilor etc.

Tinând cont de articolul 7 din Regulamentul 1173/2022, în conformitate cu prevederile art. 11 din Ordinul nr. 125/2024, cererile de ajutor pot fi modificate sau retrase total sau parţial, fără penalități, de către fermieri, în cazul intervenţiilor care fac obiectul sistemului de monitorizare a suprafeţelor, pâna la data de 20 septembrie 2024. 

Prin acțiunile de clarificare, APIA dorește eliminarea tuturor discrepanțelor/ neconformităților până la finalul perioadei de control, respectiv 11 octombrie 2024, astfel încât la data de 15 octombrie 2024 să poată face plățile în avans așteptate de toți fermierii, fără a exista nicio suspiciune de fraudare a fondurilor europene.