Connect with us

Actualitate

A doua zi de Crăciun: Soborul Maicii Domnului. Tradiții la români. Sunt interzise bârfa, răzbunarea și înjurăturile

Publicat

Publicitate

A doua zi de Crăciun: Biserica ortodoxă o prăznuieștie, în 26 decembrie, pe Maica Domnului, cea care L-a născut cu trup pe Hristos Dumnezeu.

Tot pe 26 decembrie, orodocșii il pomenesc pe Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfinţit de la Tismana și pe Sf. Ier. Eftimie Mărturisitorul, episcopul Sardei.

Greco-catolicii marchează în această zi Serbarea Maicii Domnului și îl pomenesc pe Sf. ep. m. Eftimie.

Romano-catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Ştefan, primul martir.

Soborul Maicii Domnului. Semnificații

Soborul sau Adunarea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu reprezintă adunarea (la slujbă) credincioşilor în cinstea Maicii Domnului, potrivit regulii după care a doua zi după marile praznice se face pomenirea acelor persoane sfinte care au contribuit la eveniment sau sunt în directă legătură cu el.

Publicitate

Soborul Macii Domnului, unul din cele cinci mari praznice din anul bisericesc închinate Sfintei Fecioare Maria, a devenit model de sărbătoare şi pentru alţi sfinţi precum Soborul Sfinţilor Ioachim şi Ana, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Soborul Sfinţilor Arhangheli.

Este una din cele mai vechi sărbători în cinstea Fecioarei Maria, care datează încă din secolul al V-lea.

Soborul Maicii Domnului. Ce nu ar fi bine să faci în a doua zi de Crăciun

În tradiția populară, în această zi sunt interzise bârfa, răzbunarea, dar și înjurăturile. Se spune că cei care se răzbună sau doresc să își încheie socotelile cu cei din jur vor suferi pierderi.

De la Crăciun şi până la Bobotează, în casa unde sunt fete de măritat nu se toarce, nu se coase, altfel acestea nu se mărită

Se spune că dacă vântul bate cu putere în această zi, toamna următoare va fi furtunoasă şi ploioasă

Nu se spală haine; se crede că apa va fi folosită pentru vindecarea rănilor

La sate, fetele și flăcăii au obiceiul să joace pe 26 decembrie, în semn de bucurie și recunoștință față de tinerețea pe care o trăiesc.

Se spune că persoanele care dansează de Soborul Maicii Domnului vor fi aprige și sănătoase pentru tot anul care vine.

În a doua zi de Crăciun, oamenii se duc „cu colacul” la naşi. Colacul tradiţional constă din şapte pâini, două sticle cu ţuică, trei sticle de vin, un cocoş, trei pui, o coastă de porc şi şapte coţi de trandafiri (cârnaţi) sau alte mărunţişuri. Când ajung la casa naşului, finul sărută mâna naşei şi de trei ori se îmbrăţişează cu naşul şi spune „De la noi puţin, de la Dumnezeu mult”.

26 decembrie: Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfinţit de la Tismana

Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfinţit de la Tismana era de neam macedo-român, născut din părinţi binecredincioşi la Prilep, în sudul Serbiei, în anul 1320, fiind înrudit cu familia despotului Lazăr şi a domnului Ţării Româneşti, Nicolae Alexandru Basarab.

După ce a primit o bună educaţie în ţara sa a intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos, unde a ajuns mai târziu egumen şi chiar proto-epistat în conducerea Sfântului Munte.

La Athos, Sfântul Nicodim s-a nevoit mai întâi în obşte, apoi singur într-o peşteră în preajma Mănăstirii Hilandar.

În urma unei descoperiri dumnezeieşti, Sfântul Nicodim a venit din Muntele Athos cu mai mulţi ucenici în sudul Dunării, aproape de Vidin, unde a întemeiat două mici aşezări monahale: Vratna şi Mănăstiriţa.

În anul 1364 a trecut în Ţara Românească şi s-a aşezat pe valea râului Vodiţa, unde exista o mică sihăstrie întemeiată de călugări vlahi. Aici, Sfântul Nicodim, cu ajutorul domnitorilor Vlaicu Vodă (1364-1377) şi Radu (1377-1384) şi a sihaştrilor din partea locului, a zidit chilii şi biserică de piatră cu hramul Sfântul „Antonie cel Mare”, care a fost sfinţită în anul 1369.

Pe valea pârâului Tismana, Sfântul Nicodim a înălţat, la locul numit „Cascade”, Mănăstirea voievodală Tismana, între anii 1377-1378. Aici, marele stareţ a format o obşte renumită de zeci de călugări şi a instituit o viaţă monahală potrivit cu regulile din Sfântul Munte.

De la Tismana, Sfântul Nicodim conducea toate mănăstirile organizate de el şi întreţinea corespondenţă cu egumeni şi ucenici din Athos, din Serbia şi din Ţara Românească, precum şi cu patriarhul Eftimie al Tîrnovei, dovedindu-se un mare teolog şi părinte duhovnicesc.

Ajuns în vârstă, Sfântul Nicodim a încredinţat grija celor două mănăstiri, Vodiţa şi Tismana, ucenicului său, ieromonahul Agaton, iar el s-a retras la o viaţă mai aspră în peştera de deasupra mănăstirii.

Pentru sfinţenia vieţii sale şi darul vindecării a tot felul de boli, numele Sfântului Nicodim de la Tismana s-a făcut cunoscut până dincolo de hotarele Ţării Româneşti. În tradiţia mănăstirii se spune că unii bolnavi se vindecau numai cât ajungeau la Tismana. Alţii se tămăduiau cu rugăciunea şi binecuvântarea Cuviosului, s-au numai cât se atingeau de rasa lui.

La sfârşitul secolului al XIV-lea, Sfântul Nicodim, împreună cu câţiva ucenici, a întemeiat Mănăstirea Vişina pe Valea Jiului, în locul unei sihăstrii mai vechi. Iar în anul 1400 a întemeiat Mănăstirea Prislop, în ţinutul Hunedoarei. În această mănăstire a stat Sfântul Nicodim câţiva ani, aici a scris cu mâna sa un Evangheliar slavon (1404-1405).

Sfântul Nicodim s-a mutat la ceruri la o vârstă înaintată, în ziua de 26 decembrie a anului 1406. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”/ Agerpres)

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Țurțuroiul de gheață de la Tudora: O splendoare de iarnă surprinsă de un fotograf talentat

Publicat

Publicitate

În mijlocul iernii, Botoșaniul a oferit un spectacol natural uimitor, iar un fotograf amator, Dan Mocrei, a reușit să capteze esența acestei frumuseți în imagini deosebite. „Țurțuroiul de gheață de la Tudora”, cum l-a numit el, este o adevărată minune a naturii, născută din falia creată de pârâul Pleșu, care străbate an de an această zonă pitorească.

În zilele reci, cu precipitații abundente și temperaturi scăzute, firicelul de apă provenit din platoul Bolohani creează o coloană de gheață spectaculoasă, o adevărată operă de artizanat natural. Cei care au avut norocul să ajungă acolo au fost martori la o frumusețe rară, iar Dan Mocrei, cu ochiul său sensibil și talentul său fotografic, a reușit să imortalizeze magia momentului.

Această „coloană de gheață” nu este însă o cascadă, așa cum ar putea fi interpretată greșit de unii, ci un țurțuroi formidabil, creat de forțele naturii, care se prelinge lent și se transformă într-un spectacol unic. Eugen Ungureanu, un tudorean local, a fost cel care i-a oferit fotografiei denumirea corectă, schimbându-i numele din „țurțure” în „țurțuroi”, iar Dan Mocrei a primit acest sfat cu respect.

Această imagine de iarnă nu este doar un simplu fenomen natural, ci o adevărată lecție despre frumusețea simplă și pură a naturii, surprinsă cu suflet de un om pasionat de tot ceea ce înseamnă Botoșani și de minunile pe care le ascunde acest loc.

Iată și alte câteva imagini fabuloase chiar pe pagina fotografului:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO. Susținătorii lui Georgescu, criticați DUR după ce și-au expus copiii la temperaturi extreme. S-a autosesizat și ANPDCA

Publicat

Publicitate

Imaginile care circulă pe rețelele sociale cu o mamă care și-a expus copilul la temperaturi extrem de scăzute, în scopul de a participa la o provocare populară pe TikTok, lansată de susținătorii candidatului  Călin Georgescu, au stârnit un val de critici și îngrijorare în societatea românească.

În videoclipul șocant, copilul, care pare să aibă nu mai mult de un an, este introdus într-o cădiță umplută cu zăpadă, în timp ce părinții râd și se distrează. Micuțul plânge de durere și disconfort, fiind lăsat să înghețe într-un cadru inuman, în timp ce părinții continuă să înregistreze și să se amuze pe seama suferinței sale.

Scena a fost postată pe pagina femeii, însoțită de un mesaj care promovează ideea că „spartan” ar fi un ideal pe care părinții îl impun copiilor lor, indiferent de pericolele pe care acestea le implică, iar mai multe persoane publice, printre care inclusiv realizatoarea TV Anca Alexandrescu, au răspuns provocării, și a îndemnat fanii să participe la această practică periculoasă, îndemnându-i să se arunce în zăpadă dezbrăcați.

În urma acestui incident, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) s-a autosesizat și a anunțat că va solicita sprijinul instituțiilor competente pentru identificarea celor implicați în postarea și distribuirea acestor imagini. ANPDCA a subliniat că expunerea copiilor la condiții extreme, precum cele din videoclipuri, constituie o încălcare gravă a drepturilor acestora.

Autoritățile vor lua măsuri pentru a contacta părinții și a le reaminti obligațiile legale privind creșterea și protecția copiilor. ANPDCA a reamintit că siguranța și bunăstarea celor mici trebuie să fie o prioritate absolută, iar încălcarea acestora nu poate fi tolerată sub nicio formă, fie că este vorba de o provocare online, fie de alte comportamente periculoase.

Publicitate

Această situație ridică întrebarea despre responsabilitatea celor care promovează astfel de acțiuni și despre impactul pe care viralizarea unor astfel de provocări îl poate avea asupra bunăstării copiilor, în special atunci când este vorba despre părinți care ar trebui să asigure siguranța și protecția celor mici.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendii la Tudor Vladimirescu – Avrămeni și Coțușca. Două familii la un pas de a rămâne fără acoperiș deasupra capului în plină iarnă

Publicat

Publicitate

Ieri după-amiază, alte două familii din localitățile Tudor Vladimirescu (comuna Avrămeni) și Coțușca au fost la un pas să rămână fără acoperiș deasupra capului din cauza unor incendii generate de coșurile de fum pentru necurățate de funingine.

Pompierii din Săveni și Coțușca au intervenit prompt și au stins flăcările înainte de a se înregistra pagube materiale însemnate.

În ultima perioadă, s-a înregistrat o creștere alarmantă a incendiilor provocate de coșurile de fum necurățate de funingine, neprotejate termic față de materialele combustibile sau deteriorate.  Aceste incidente pun în pericol atât viețile oamenilor, cât și bunurile acestora, fiind una dintre principalele cauze ale incendiilor în sezonul rece.

Atragem, din nou, atenția asupra necesității curățării periodice a coșurilor de fum, o măsură esențială pentru prevenirea incendiilor. Depunerile de funingine și gudron se pot aprinde, iar focul se poate extinde rapid la structura acoperișului și la întreaga locuință.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Publicitate

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Citeste mai mult

Eveniment

Sunt naționaliști, dar nu-i fugăresc pe străini: Londra, a treia capitală cu cei mai mulți vorbitori de limbă română

Publicat

Publicitate

Londra se află pe locul trei în lume ca număr de vorbitori de limbă română, a declarat ambasadoarea României în Marea Britanie, Laura Popescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Potrivit acesteia, comunitatea română din Regat numără peste 1,2 milioane de persoane, iar primarul Londrei, Sadiq Khan, a apreciat contribuțiile semnificative ale românilor în viața economică, culturală și spirituală a capitalei britanice.

„Mi-a spus că românii îmbogățesc semnificativ Londra, economic, cultural, spiritual, că sunt foarte bine pregătiți profesional, fiecare în domeniul lui, că sunt harnici, că au o etică deosebită a muncii și că sunt foarte rezilienți”, a explicat diplomatul.

Laura Popescu a spus că afecțiunea Regelui Charles al III-lea pentru România a determinat mulți britanici să descopere, la rândul lor, frumusețea țării noastre.

‘Vizitele sale regulate și implicarea activă în proiecte de conservare, ecoturism și restaurare a satelor transilvănene au adus un plus de vizibilitate internațională României. Prin prezența sa în România, prin mesajele de susținere, a contribuit într-adevăr la aducerea țării noastre pe harta mondială a turismului sustenabil’, a afirmat diplomatul.

În 2025 se împlinesc 145 de ani de relații bilaterale România – Marea Britanie, iar seria aniversară ar putea cuprinde și omagii pentru Regina Maria, care s-a născut acum un secol și jumătate.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending