Județul Botoșani pierde astăzi unul dintre cei mai devotați oameni ai culturii: istoricul, cercetătorul și muzeograful Gheorghe Median, o personalitate care și-a legat întreaga viață de istoria acestui ținut și de oamenii lui.

Născut pe 11 octombrie 1949, în Nucșoara de Jos, județul Prahova, Gheorghe Median a urmat Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde s-a remarcat prin inteligență, rigoare și pasiune pentru adevărul istoric. Destinul avea însă să-l poarte departe de locurile natale, spre nordul țării, la Muzeul Județean Botoșani, unde avea să-și petreacă peste o jumătate de secol din viață.

Aici, în orașul lui Nicolae Iorga, Gheorghe Median și-a găsit menirea. Cu o modestie rară și o dragoste sinceră pentru oameni, el a transformat fiecare document, fiecare fotografie și fiecare amintire într-o mărturie vie a identității botoșănene. A fost muzeograf la Casa Memorială „Nicolae Iorga”, iar apoi coordonator al secției de istorie contemporană a Muzeului Județean Botoșani, contribuind decisiv la organizarea și valorificarea patrimoniului istoric local.

Lucrarea sa, „Nicolae Iorga și Botoșanii – legături epistolare”, premiată cu Premiul Național de Istorie „Nicolae Iorga”, rămâne o dovadă a profundei sale admirații pentru marele savant și a dragostei pentru locurile care l-au inspirat.

Prin pasiune, seriozitate și un spirit enciclopedic, Gheorghe Median a devenit un reper moral și profesional al culturii botoșănene. Cei care l-au cunoscut vorbesc despre el ca despre un om al blândeții, al echilibrului și al tăcerii pline de sens, un om care nu căuta lumina reflectoarelor, ci pe cea a cunoașterii.

Într-un interviu acordat în 2024, istoricul mărturisea cu emoție:

„Sunt recunoscător Botoșanilor pentru că sunt sigur că, dacă eram în altă parte a țării, nu aș fi făcut ceea ce am făcut la Botoșani, nu aș fi cunoscut oamenii pe care i-am cunoscut și nu m-aș fi legat atât de tare de o localitate cum am făcut-o cu Botoșanii.”

Cuvintele sale par astăzi o confesiune testamentară, o declarație de dragoste pentru orașul care l-a adoptat și pe care l-a slujit cu demnitate și devotament.

Gheorghe Median pleacă dintre noi, dar lasă în urmă o moștenire culturală de neprețuit și un exemplu de viață dedicată cunoașterii și adevărului.

Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace!
Sincere condoleanțe familiei, colegilor și tuturor celor care l-au prețuit.

O treime dintre medicii și asistentele medicale din Europa recunosc că suferă de depresie. Sunt concluziile unui sondaj publicat vineri de filiala europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), transmite AFP, informează alba24.ro.

”Unul din trei medici și asistente medicale raportează simptome de depresie sau anxietate”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, citat într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Această rată este de cinci ori mai mare comparativ cu cea măsurată în rândul populației europene, a precizat organizația ONU.

”Mai mult de unul din 10 s-a gândit să își ia viața sau să se rănească”, a insistat Kluge. A adăugat că ”aceasta este o povară inacceptabilă pentru cei care au grijă de noi”.

Depresie, anxietate și dependențe

Asistentele medicale și femeile medic sunt mai predispuse la depresie și anxietate, în timp ce medicii bărbați sunt mai predispuși să dezvolte dependență de alcool, se arată în raport.

Lucrătorii din domeniul sanitar din Letonia și Polonia raportează cele mai ridicate niveluri de depresie. Aproape jumătate dintre respondenți ating pragul pentru o tulburare depresivă. În schimb, Danemarca și Islanda prezintă cea mai scăzută rată a depresiei (în jur de 15%).

Intimidări sau amenințări la locul de muncă
O treime dintre medici și asistente medicale s-au confruntat cu intimidări sau amenințări violente la locul de muncă. Actele de violență au fost raportate cel mai frecvent în Cipru, Grecia și Spania.

În plus, 10% s-au confruntat cu violență fizică și/sau hărțuire sexuală în ultimul an.

În toate țările, unul din patru medici lucrează mai mult de 50 de ore pe săptămână.

32% dintre medici și un sfert dintre asistentele medicale au contracte de muncă temporare, ceea ce le amplifică anxietatea cu privire la siguranța locului de muncă.

Sondajul se bazează pe 90.000 de răspunsuri de la profesioniști din domeniul sanitar, colectate din cele 27 de țări ale Uniunii Europene (UE), Islanda și Norvegia.

Măsuri
Pentru Kluge, ”criza de sănătate mintală în rândul lucrătorilor din domeniul sanitar este o criză de securitate sanitară care amenință integritatea sistemelor noastre de sănătate”.

Directorul OMS pentru Europa propune mai multe căi, inclusiv toleranță zero pentru violența și hărțuirea în spitale, o reformă privind orele suplimentare și acces garantat la servicii de sănătate mintală confidențiale.

Aceste măsuri sunt cu atât mai necesare, având în vedere deficitul de lucrători sanitari din Europa.

”În condițiile în care Europa se confruntă cu o lipsă de aproape un milion de lucrători din domeniul sanitar până în 2030, nu ne putem permite să-i pierdem din cauza epuizării, disperării sau violenței”, a insistat Hans Kluge.

Anul 2025 a avut a treia cea mai călduroasă lună septembrie înregistrată vreodată. Au fost temperaturi ridicate în apropierea polilor și în Europa de Est, potrivit datelor publicate marți de observatorul european Copernicus, informează AFP.

La fel ca lunile iulie și august 2025, ”septembrie 2025 a fost al treilea cel mai călduros septembrie”, nu departe de recordul stabilit în 2023 și de al doilea cel mai cald septembrie în 2024, a precizat Copernicus într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Luna septembrie, cu o temperatură medie de 16,11 grade Celsius, a fost cu 1,47 grade Celsius peste nivelul perioadei preindustriale (1850-1900), înainte ca activitatea umană să provoace o încălzire durabilă a climei.

”Contextul global al temperaturilor rămâne același, cu valori constant ridicate pe uscat și la suprafața mărilor, reflectând influența continuă a acumulării de gaze cu efect de seră în atmosferă”, a comentat Samantha Burgess, expertă în climă la Copernicus.

Recorduri de temperatură

Cele mai intense călduri, raportate la măsurătorile care datează din 1940, au afectat o parte a Europei, țările nordice și Europa de Est, de la statele baltice până în Balcani.

”În afara Europei, temperaturile au depășit cel mai mult mediile climatice în Canada, în anumite regiuni din Groenlanda, în extremitatea nord-vestică a Siberiei și în zonele de coastă apropiate, precum și în vaste regiuni ale Antarcticii”, a adăugat Copernicus.

Acest program științific al Uniunii Europene publică lunar bilanțuri meteorologice pentru întreaga planetă, pe baza unor analize care combină măsurători prin satelit, observații de la sol și modele climatice. Datele, care acoperă ultimii 85 de ani, permit urmărirea lună de lună a tendinței de creștere a temperaturilor pe Pământ.

În privința precipitațiilor, Copernicus a semnalat ploi deosebit de abundente în numeroase regiuni ale Europei – atât în Scandinavia, cât și în Italia, Croația, Spania sau pe coasta estică a Mării Negre.

În schimb, mai multe țări de pe continentul american (Canada, Statele Unite, Mexic, Brazilia și Uruguay), partea asiatică a Rusiei și nordul subcontinentului indian au avut un septembrie mult mai sec decât de obicei.

Casele a două familii din localitățile Păun și Broșteni au fost în pericol, în ultimele ore, din cauza unor incendii izbucnite în jurul coșurilor de fum.

Dacă la Broșteni a ars funinginea depusă pe pereții interiori ai coșului de fum, la Păun flăcările au distrus aproximativ cinci de metri pătrați din acoperișul casei.

Pentru stingerea incendiilor au acționat echipaje din cadrul Gărzilor de Intervenție Ștefănești și Trușești, cu două autospeciale de stingere, dar și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Mihălășeni și Durnești.

La Păun, proprietara casei a suferit un atac de panică. Aceasta a fost preluată de echipajul SMURD și transportată la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.).