Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Botoșani informează potenţialii beneficiari că până la data de 31 ianuarie 2025 inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură aferente trimestrului IV al anului 2024 (perioada 01 octombrie – 31 decembrie 2024).

Cererile se depun la Centrul Judeţean Botoșani, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 2,079 lei/litru.

Instrucțiunile de depunere a cererilor, documentele necesare, precum și alte informații  suplimentare se regăsesc pe site-ul APIA și în cuprinsul Ghidului solicitantului privind acordarea ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură Editia 1, disponibil la următorul link: https://apia.org.ro/ajutoare-specifice/masuri-de-sprijin-finantate-de-la-bugetul-national/ajutorul-de-stat-pentru-reducerea-accizei-la-motorina-utilizata-in-agricultura-pentru-anul-2024/.

Legislație:

• Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările si completările ulterioare;
• Hotărârea  1228/08.12.2023 pentru prelungirea perioadei de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare;
• OMADR 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare.

Prin definiție, ziua de 15 ianuarie este despre Mihai Eminescu este ziua în care s-a născut marele nostru poet național. Pentru  botoșăneni este o datorie de onoare de a omagia mare lui personalitate.

Consiliul Local Botoșani a votat astăzi acordarea titlului de „Cetățean de onoare” celui de al XXXIV-lea laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, care va fi decernat în cadrul spectacolului din această seară de la Teatrul „Mihai Eminescu”.

Depunerea de jerbe de flori și un scurt Te-Deum au avut loc la Biserica Uspenia, unde a fost botezat marele nostru poet, cel care a transformat limba română într-o operă de artă și care prin capodoperele sale a devenit, așa cum frumos l-a catalogat Nicolae Iorga: „expresia integrală a sufletului românesc”.

Seria evenimentelor se va încheia cu Gala de decernare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia.
Poeții nominalizați la Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, ediția a XXXIV-a sunt Marian Drăghici, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Grete Tartler, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.
Laureatul va fi ales de juriul național de acordare a premiului din care fac parte Grațiela Benga, Alexandru Cistelecan, Daniel – Cristea Enache, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Irina Petraș și Vasile Spiridon.
Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia a fost înființat în 1991, prin Decizia Consiliului Local Botoșani și se acordă unui poet român contemporan pentru întreaga operă poetică, constând într-o coroniţă de lauri și o diplomă unicat, însoțite de o sumă de bani.
Municipalitatea finanțează editarea unei antologii din întreaga operă poetică a fiecărui poet laureat iar Consiliul Local îi acordă Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani.
Laureatul ediției precedente este Lucian Vasiliu.

Vacanța de schi în 2025. După vacanța de iarnă, elevii și profesorii au început cursurile celui de-al treilea modul de învățare. Potrivit programei școlare, următoarea vacanța de schi sau vacanța mobilă, cu o durată de o săptămână. Intervalul acesteia variază în funcție de județ. Mai exact, fiecare inspectorat școlar din țară a decis când va fi organizată vacanța de schi, în perioada 10 februarie – 28 februarie 2025, scrie alba24.ro.

Potrivit calendarului, elevii din Alba se vor putea bucura de vacanță și de sporturile de iarnă în perioada 24 – 28 februarie 2025. Școala va începe apoi cu modulul 4 de luni, 3 martie 2025. 

Vacanța de schi în 2025

Vacanța mobilă este stabilită de fiecare inspectorat școlar în funcție de consultările cu părinții, elevii și partenerii instituționali și a fost instituită prima dată în anul școlar 2022-2023 la presiunea patronilor de resorturi de schi și instalații de transport pe cablu, scrie Edupedu.ro.

Perioadele în care vor avea loc vacanțele de schi în 2025 au fost stabilite de către inspectoratele școlare astfel:

• În săptămâna 10 – 14 februarie 2025:
  • Bistrița-Năsăud
• În săptămâna 17 – 21 februarie 2025:
  • Argeș
  • Bihor
  • Buzău
  • Brăila
  • București
  • Călărași
  • Cluj
  • Caraș-Severin
  • Dâmbovița
  • Gorj
  • Giurgiu
  • Hunedoara
  • Ialomița
  • Ilfov
  • Mehedinți
  • Olt
  • Prahova
  • Sălaj
  • Teleorman
  • Timiș
  • Vaslui
  • Vâlcea
  • Vrancea
• În săptămâna 24 – 28 februarie 2025:
  • Alba
  • Arad
  • Bacău
  • Botoșani
  • Brașov
  • Constanța
  • Covasna
  • Dolj
  • Galați
  • Harghita
  • Iași
  • Maramureș
  • Neamț
  • Satu Mare
  • Sibiu
  • Suceava
  • Tulcea

După această vacanță, cursurile vor continua până la vacanța de Paști, care va avea loc între 18 și 27 aprilie. Anul școlar se va încheia pe 20 iunie, iar vacanța de vară va începe imediat și se termină pe 7 septembrie.

Trei producători de produse tradiționale din Botoșani participă în zilele următoare la expoziția internațională „Săptămâna verde 2025”
Produsele expuse sunt: „Cașcaval de Saveni”, „Cozonac domnesc”, „Dulceața Mihaelei”.

În perioada 17 – 26 ianuarie 2025, se desfășoară la Berlin, Germania, cea de-a 89-a ediție a expoziției „Săptămâna Verde 2025” (Grüne Woche). Anual, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) participă la această expoziție cu un stand de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în cadrul căruia experți din MADR promovează produsele agroalimentare românești recunoscute la nivel național și european.

Astfel, în cadrul standului MADR vor fi promovate și oferite spre degustare mostre din produse înregistrate pe sisteme de calitate europene sau în curs de înregistrare, respectiv Magiun de prune Topoloveni –IGP, Salam de Sibiu –IGP, Telemea de Ibăneşti – DOP, Novac afumat din Țara Bârsei – IGP, Scrumbie de Dunăre afumată – IGP, Cârnaţi de Pleşcoi – IGP, Telemea de Sibiu – IGP, Caşcaval de Săveni – IGP, Salată cu icre de știucă de Tulcea – IGP, Salată tradițională cu icre de crap – STG, Plăcintă dobrogeană – IGP, Pită de Pecica – IGP, Salinate de Turda – IGP, Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România – STG, din categoria băuturilor spirtoase Indicație Geografică – Pălincă și Țuică Zetea de Medieșul Aurit.

De asemenea, printre produsele de la stand se vor regăsi băutura spirtoasă care în anul 2024 a pornit pe drumul înregistrării europene, Țuică de prune Sordony de Horezu, ca Indicație Geografică, dar și Vinars Jidvei – Indicație Geografică Protejată Național și cidru – băutură fermentată liniștit. Totodată, spre degustare vor fi oferite produse montane și ecologice, precum și produse înregistrate pe scheme de calitate naționale.

Alte produsele românești ce vor fi expuse la ediția 2025 a expoziției ”Săptămâna Verde” sunt cele care sunt în proces de înregistrare pe un sistem de calitate european, precum: Babic de Buzău pentru dobândirea IGP, Batog deltaic de sturion pentru dobândirea IGP, Cârnați din topor din Vâlcea pentru dobândirea IGP, Brânză frământată de Teaca pentru dobândirea IGP și Salam Poiana Mărului pentru dobândirea IGP, dar și produse a căror denumiri vor urma etapele înregistrării pe un sistem de calitate european: Cârnați măcelarului de Pașcani, Iaurt de oaie din Câlnic, Cașcaval de Pojorâta, Răstăuțe maramureșene (cu spanac sau sfeclă), Cașcaval Brădet, Cașcaval din lapte de oaie Horezu, Brânzeturile de Colțești, Zacuscă pescărească din legume de Blăgești și păstrăv de Blăgești, Magiun de dovleac sau din măr Topoloveni, Ceafă nobilă de Bistrița, Carne afumată la garniță din Vâlcea, Brânză în coajă de brad de Bran, Salam de Nădlac, Mere de Cândești din bazinul pomicol Voinești, prune afumate la lojniță de Vrancea și Zacuscă cu păstrăv afumat de pe Sălăuța.

Între alte preparate pregătite pentru degustare la standul MADR menționăm: ghiudem, batog de crap argintiu și de somn, pastramă de crap argintiu și de somn, zacuscă cu pește și diferite sortimente de siropuri din Șugag, gemuri sau dulcețuri de fructe, produse de panificație și patiserie (cozonaci, cornulețe cu gem, biscuiții Eugenia cu diverse umpluturi, biscuiți digestivi cu ovăz, cereale, stafide, biscuiți cu umpluturi de cremă de vanilie și cacao, paste făinoase etc.), zahăr Bod, produse din carne de pui, diverse sortimente de miere certificate ecologic sau înregistrate ca produse montane (din salcâm, tei, polifloră, alte produse ale stupului, sortimente de uleiuri presate la rece, diverse sortimente de fructe deshidratate (căpșuni, zmeură, merișoare, prune), ceaiuri de plante sub marca Bunătăți uscate. Din categoria băuturilor spirtoase înregistrate ca Indicație Geografică, România va expune – Pălincă și Țuică Zetea de Medieșu Aurit, precum şi vin alb, roze şi roşu din cramele Cotnari, Histria și Jidvei, iar standul va fi înveselit de flori colorate de la producătorii români.

Expoziția „Săptămâna Verde 2025” reprezintă atât o platformă de afaceri, cât și un festival al tradițiilor gastronomice și folclorice cu impact mediatic de anvergură în Europa, cât și pe plan mondial.

Participarea țării noastre la această manifestare cu un stand de prezentare a devenit o tradiție, întrucât “Grϋne Woche” face posibilă expunerea politicilor și strategiilor din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, a potențialului agricol și al oportunităților de investiții, al dezvoltării de noi relații comerciale, cu impact pozitiv asupra creșterii competitivității și implicit a exporturilor pe piețele internaționale, în scopul echilibrării balanței comerciale.

Potrivit Raportului final al ediției din anul 2024, la evenimentul organizat în anul 2024, au fost prezenți peste 1.400 de expozanți, din 60 de țări, care au atras aproximativ 300.000 de vizitatori.