Connect with us
Publicitate

Eveniment

9 Mai, zi cu triplă semnificație: Ziua Europei, finalul celui de-al doilea război mondial – Ziua Victoriei și Ziua Independenței

Publicat

Publicitate

În fiecare an, la 9 mai se sărbătorește Ziua Europei, o zi ce sărbătoreşte pacea şi unitatea în Europa. Această zi mai are însă două semnificații: marchează şi Ziua Independenţei României şi a sfârşitului celui de-al doilea război mondial: Ziua Victoriei.

În 1950, la această dată, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman (1948-1952), propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, evitând astfel izbucnirea unui nou conflict militar între naţiunile Europei, potrivit europa.eu.

9 mai, Ziua Europei – Declarația Schuman

Propunerea, cunoscută sub numele de „Declaraţia Schuman”, este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Publicitate

„Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto.” declara ministrul Robert Schuman.

La 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Acestui amplu proiect i s-au alăturat, de-a lungul timpului, încă 22 de state europene: Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria (2004), Bulgaria şi România (2007) şi Croaţia (2013), ceea ce a dus la crearea unei imense pieţe unice (denumită şi piaţa internă). La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană.

Publicitate

9 mai, Ziua Europei – Tratatul privind Uniunea Europeană

Comunitatea Economică Europeană (CEE) a devenit Uniunea Europeană (UE), prin intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht). Documentul reprezintă actul constitutiv al Uniunii Europene.

În 2022, având în vedere agresiunea militară neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, Ziua Europei este un moment şi mai important pentru a reafirma ataşamentul faţă de pace, de a arăta unitatea şi solidaritatea cu Ucraina şi poporul ucrainean şi de a susţine valorile universale, cum ar fi libertatea şi democraţia într-o ordine globală bazată pe reguli.

Cele două evenimente majore – Anul European al Tineretului 2022 şi Conferinţa privind viitorul Europei – reprezintă un moment oportun pentru a discuta despre provocările cu care se confruntă europenii dar şi despre propunerile de înfruntare a acestora. Conferinţa, lansată la începutul anului 2019, a fost un exerciţiu fără precedent de democraţie deliberativă, în care cetăţeni din toate colţurile Europei îşi spun cuvântul cu privire la viitorul Europei, dezbat provocările şi priorităţile Uniunii şi dialoghează cu factorii de decizie politică cu privire la sugestiile lor. La Strasbourg, de Ziua Europei, un raport cu rezultatul Conferinţei va fi înaintat preşedinţilor Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei.

Publicitate

Ideea privind marcarea unei Zile a Europei a fost introdusă de Consiliul Europei în 1964. Comunităţile Europene au luat decizia, în 1985, de a institui această zi la data de 9 mai. Începând din 1993, sărbătorirea acestei zile a crescut semnificativ. Luxemburg este primul stat membru al UE care a declarat Ziua Europei, în 2019, drept sărbătoare naţională, marcând faptul că omul de stat Robert Schuman s-a născut la Luxemburg la 29 iunie 1886, potrivit Agerpres.

9 mai – Ziua Independenței de Stat a României

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.

În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”.

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorulCarol I şi publicată în Monitorul Oficial.

După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat.

România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor.

Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.

Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’.

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.

Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

9 Mai – Ziua Victoriei în cel de-al doilea Război Mondial

Cel de-al doilea eveniment care marchează ziua 9 mai, este în anul 1945, când Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.

După cotropirea Poloniei, în 1939, liderul nazist Adolf Hitler ordonase pregătirea într-un timp cât mai scurt a unei ample campanii în vest, iar pentru a-şi crea condiţii favorabile în vederea acţiunilor militare acesta a hotărât să ocupe Danemarca şi Norvegia.

Prin cucerirea Danemarcei şi a Norvegiei, Germania îşi asigura baze bune pentru submarine şi aviaţie şi condiţii favorabile pentru transportul minereului de fier din Suedia, materie primă vitală pentru industria ei de război.

Pentru ocuparea celor două ţări, comandamentul german a destinat şapte divizii de infanterie, un regiment blindat şi câteva batalioane independente, cărora li se adăugau 1.300 de avioane, constituite în Flota 5 aeriană, precum şi forţe ale flotei maritime militare, potrivit lucrării ”Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial” (Editura Politică, Bucureşti, 1971).

În 9 mai se împlinesc 77 de ani de la încheierea celui de al Al Doilea Război Mondial.

La București, la parada militară și defilarea muncitorilor, dedicat zilei de 9 Mai 1945 – Ziua Victoriei, au luat parte: dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri, Ivan Zaharovici Susaikov, general-colonel al armatei sovietice, Majestatea Sa, Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu Dej, ministrul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice, membrii ai guvernului, precum și reprezentanți ai Națiunilor Unite.

surse: Agerpres, istoriamilitara.org

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Cătălin Silegeanu și Ariadna Cîrligeanu sprijină producătorii locali din Ștefănești

Publicat

Publicitate

Astăzi, Cătălin Silegeanu, Prim Vicepreședinte AUR și candidat la Senat, alături de Ariadna Cîrligeanu, candidat la Camera Deputaților, au vizitat piața din Ștefănești, unde s-au întâlnit cu producătorii locali pentru a discuta despre problemele cu care aceștia se confruntă și pentru a le oferi sprijinul necesar.

Cătălin Silegeanu a declarat: „Ne dorim să implementăm un cadru legal care să protejeze acești fermieri autentici de revânzătorii, cunoscuți sub numele de ‘samsari’, care nu produc, ci doar dețin un certificat de producător. Este esențial să asigurăm un mediu echitabil pentru cei care aduc pe piață produse de calitate.”

Ariadna Cîrligeanu a subliniat importanța susținerii micilor producători și a comunităților locale: „Este crucial să sprijinim inițiativele care contribuie la bunăstarea comunităților locale, sprijinind pe cei care muncesc pământul și aduc produse sănătoase pe masa fiecărui consumator.”

Publicitate

În cadrul discuțiilor, comercianții și-au exprimat îngrijorările în legătură cu scăderea puterii de cumpărare, o problemă care afectează activitatea piețelor locale și veniturile producătorilor. „Mulți oameni reușesc să facă cumpărături doar în zilele de salariu, ceea ce împiedică prosperitatea comunităților,” a adăugat Silegeanu.

AUR Botoșani se angajează să rămână alături de micii producători și să promoveze politici care să sprijine sustenabilitatea și dezvoltarea comunităților rurale din România.

CMF 11240014

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 14 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 14 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 14 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 11, 21, 18, 30, 10, 24

Publicitate

Loto 5/40: 12, 19, 34, 15, 29, 22

Joker: 14, 5, 13, 45, 6 + 4

Noroc: 0 8 7 2 7 3 3

Publicitate

Noroc Plus: 4 2 8 2 4 4

Super Noroc: 3 6 1 8 3 2

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cine ar putea intra în turul II cu Marcel Ciolacu în alegerile prezidențiale. Sondaj INSCOP Research cu clasamentul pe procente

Publicat

Publicitate

Un nou sondaj INSCOP Research pentru alegerile prezidențiale arată că Marcel Ciolacu (PSD) conduce în clasamentul intenţiei de vot pentru turul I al alegerilor prezidenţiale, cu 25,3%, urmat de George Simion (AUR), cu 19,1%. Sondajul a fot realizat la comanda cotidianului „Libertatea” în perioada 7-12 noiembrie 2024, relatează alba24.ro.

Potrivit sursei citate, pe locurile următoare figurează Elena Lasconi (USR), 14,3%, Mircea Geoană (independent), 13,3%, urmat de Nicolae Ciucă (PNL), 9,1%.

Publicitate

„Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur la vot (74,6% din total eşantion) 25,3% dintre alegători ar vota pentru Marcel Ciolacu (PSD), 19,1% pentru George Simion (AUR), 14,3% pentru Elena Lasconi (USR), 13,3% pentru Mircea Geoană (independent), 9,1% pentru Nicolae Ciucă (PNL).

Rezultate asemănătoare în privința primelor două poziții au relevat și rezultatele unui sondaj CURS, de acum o săptămână.

Publicitate

Pentru Călin Georgescu (independent) ar opta 5,4% dintre alegători, pentru Cristian Diaconescu (independent) 4,6%, pentru Kelemen Hunor (UDMR) – 4,1%, pentru Cristian Terheş (PNCR) – 2,1%, pentru Ludovic Orban (PMP şi FD) – 1%.

Ana Birchall (independent) ar obţine 0,8%, Alexandra Păcuraru (ADN) – 0,6%. 0,3% dintre respondenţi indică alt candidat”, precizează comunicatul INSCOP Research, transmis joi AGERPRES.

Conform aceleiaşi surse, raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă şi declară că vin sigur la vot (56,4% din total eşantion), 24,8% dintre alegători ar vota pentru Marcel Ciolacu (PSD), 21,3% pentru George Simion (AUR), 14,3% pentru Elena Lasconi (USR), 12,2% pentru Mircea Geoană (independent), 8,8% pentru Nicolae Ciucă (PNL).

Publicitate

Pentru Călin Georgescu (independent) ar opta 5,5% dintre alegători, pentru Cristian Diaconescu (independent) ar opta 4,5%, pentru Kelemen Hunor (UDMR) – 4,3%.

Pentru Cristian Terheş (PNCR) ar vota 2% dintre alegători, pentru Ludovic Orban (PMP şi FD) ar vota 0,7%. Ana Birchall (independent) ar obţine 0,7%, iar Alexandra Păcuraru (ADN) 0,7%. 0,2% dintre respondenţi indică alt candidat.

„Sondajul INSCOP realizat la comanda Libertatea arată faptul că Marcel Ciolacu şi George Simion continuă să se afle pe primele două locuri. Prezenţa estimată raportată la populaţia rezidentă în România este de 56%.

Elementele de noutate sunt: ponderea nehotărâţilor (14% raportat la total eşantion şi aproape 10% raportat la respondenţii care declară că vor merge sigur la vot), ceea ce creşte nivelul de incertitudine cu privire la rezultatul final al alegerilor prezidenţiale şi ascensiunea oarecum neaşteptată a candidatului Călin Georgescu, care depăşeşte 5%, posibil pe fondul unei prezenţe active în spaţiul online, dar fără apariţii consistente în mass-media tradiţionale.

Pe simulările de tur 2, candidaţii care performează cel mai bine sunt Marcel Ciolacu şi Mircea Geoană, dar scorurile sunt foarte strânse”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al ESOMAR, la comanda cotidianului Libertatea.

Datele au fost culese în perioada 7-12 noiembrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.95%, la un grad de încredere de 95%, precizează INSCOP Reserch.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Florin Gavril: PSD e singurul partid cu măsuri de stimulare a tinerilor care se angajează pentru prima dată și a companiilor

Publicat

Publicitate

Am participat la scrierea programului de guvernare pentru următorii 4 ani și am stabilit alături de colegii mei din toată țara că e nevoie de măsuri fiscale concrete prin care tinerii să fie sprijiniți să se angajeze pentru prima dată, când toate firmele cer experiență, iar aceștia nu o au ca proaspăt absolvenți. Soluțiile noastre sunt: prime de stabilitate pentru 2 ani pentru fiecare nou angajat, subvenție pentru companiile care îi angajează pe tinerii fără experiență pe piața muncii și programe de ucenicie pentu tinerii care vor să învețe o meserie”, a declarat Florin Gavril candidat PSD pentru Camera Deputaților.

Principalele măsuri prin care PSD susține tinerii absolvenți pentru primul loc de muncă:

  • Primă de stabilitate pe 2 ani pentru tinerii absolvenți care se angajează pentru prima dată pe un loc de muncă, cu contract pe perioadă nedeterminată. Valoarea primei este de 1.000 de lei lunar în primele 12 luni și 1.250 de lei lunar, în următoarele 12 luni.
  • Subvenție de 2.250 lei acordată angajatorilor timp de 12 luni pentru fiecare tânăr angajat pentru prima dată pe piața muncii sau un tânăr, cu vârsta sub 30 de ani, aflat în șomaj pe termen lung, de peste 6 luni, cu condiția menținerii raporturilor contractuale de muncă 18 luni de la data încadrării în muncă.
  • Programe pentru ucenicie destinate tinerilor. 320 milioane de lei pentru sprijinirea antreprenorilor care au nevoie să angajeze personal calificat, urmând ca angajatorul să asigure calificarea la locul de muncă pentru cei angajați.

PSD e singurul partid cu măsuri de stimulare a tinerilor care se angajează pentru prima dată și a companiilor care le oferă joburi stabile. Față de toate celelalte partide politice, PSD a organizat la nivel național consultări cu tinerii și companiile pentru a veni cu un program dedicat absolvenților de liceu și facultate, care nu au experiența cerută de toți angajatorii. Aceste măsuri sunt singura șansă de a integra sute de mii de tineri pe piața muncii într-un timp foarte scurt și de a beneficia de forță de muncă calificată și bine plătită pe domeniile de interes pentru companiile românești și internaționale care activează în țara noastră”, a subliniat candidatul PSD Botoșani pentru Camera Deputaților.

Publicitate

https://www.facebook.com/share/p/LgaBxQStdy3D9Xwq/

CMF11240017

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending