Connect with us

Eveniment

9 Mai, zi cu triplă semnificație: Ziua Europei, finalul celui de-al doilea război mondial – Ziua Victoriei și Ziua Independenței

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

În fiecare an, la 9 mai se sărbătorește Ziua Europei, o zi ce sărbătoreşte pacea şi unitatea în Europa. Această zi mai are însă două semnificații: marchează şi Ziua Independenţei României şi a sfârşitului celui de-al doilea război mondial: Ziua Victoriei.

În 1950, la această dată, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman (1948-1952), propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, evitând astfel izbucnirea unui nou conflict militar între naţiunile Europei, potrivit europa.eu.

9 mai, Ziua Europei – Declarația Schuman

Propunerea, cunoscută sub numele de „Declaraţia Schuman”, este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

„Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto.” declara ministrul Robert Schuman.

La 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Acestui amplu proiect i s-au alăturat, de-a lungul timpului, încă 22 de state europene: Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria (2004), Bulgaria şi România (2007) şi Croaţia (2013), ceea ce a dus la crearea unei imense pieţe unice (denumită şi piaţa internă). La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană.

Publicitate

9 mai, Ziua Europei – Tratatul privind Uniunea Europeană

Comunitatea Economică Europeană (CEE) a devenit Uniunea Europeană (UE), prin intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht). Documentul reprezintă actul constitutiv al Uniunii Europene.

În 2022, având în vedere agresiunea militară neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, Ziua Europei este un moment şi mai important pentru a reafirma ataşamentul faţă de pace, de a arăta unitatea şi solidaritatea cu Ucraina şi poporul ucrainean şi de a susţine valorile universale, cum ar fi libertatea şi democraţia într-o ordine globală bazată pe reguli.

Cele două evenimente majore – Anul European al Tineretului 2022 şi Conferinţa privind viitorul Europei – reprezintă un moment oportun pentru a discuta despre provocările cu care se confruntă europenii dar şi despre propunerile de înfruntare a acestora. Conferinţa, lansată la începutul anului 2019, a fost un exerciţiu fără precedent de democraţie deliberativă, în care cetăţeni din toate colţurile Europei îşi spun cuvântul cu privire la viitorul Europei, dezbat provocările şi priorităţile Uniunii şi dialoghează cu factorii de decizie politică cu privire la sugestiile lor. La Strasbourg, de Ziua Europei, un raport cu rezultatul Conferinţei va fi înaintat preşedinţilor Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei.

Ideea privind marcarea unei Zile a Europei a fost introdusă de Consiliul Europei în 1964. Comunităţile Europene au luat decizia, în 1985, de a institui această zi la data de 9 mai. Începând din 1993, sărbătorirea acestei zile a crescut semnificativ. Luxemburg este primul stat membru al UE care a declarat Ziua Europei, în 2019, drept sărbătoare naţională, marcând faptul că omul de stat Robert Schuman s-a născut la Luxemburg la 29 iunie 1886, potrivit Agerpres.

9 mai – Ziua Independenței de Stat a României

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.

În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”.

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorulCarol I şi publicată în Monitorul Oficial.

După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat.

România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor.

Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.

Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’.

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.

Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

9 Mai – Ziua Victoriei în cel de-al doilea Război Mondial

Cel de-al doilea eveniment care marchează ziua 9 mai, este în anul 1945, când Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.

După cotropirea Poloniei, în 1939, liderul nazist Adolf Hitler ordonase pregătirea într-un timp cât mai scurt a unei ample campanii în vest, iar pentru a-şi crea condiţii favorabile în vederea acţiunilor militare acesta a hotărât să ocupe Danemarca şi Norvegia.

Prin cucerirea Danemarcei şi a Norvegiei, Germania îşi asigura baze bune pentru submarine şi aviaţie şi condiţii favorabile pentru transportul minereului de fier din Suedia, materie primă vitală pentru industria ei de război.

Pentru ocuparea celor două ţări, comandamentul german a destinat şapte divizii de infanterie, un regiment blindat şi câteva batalioane independente, cărora li se adăugau 1.300 de avioane, constituite în Flota 5 aeriană, precum şi forţe ale flotei maritime militare, potrivit lucrării ”Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial” (Editura Politică, Bucureşti, 1971).

În 9 mai se împlinesc 77 de ani de la încheierea celui de al Al Doilea Război Mondial.

La București, la parada militară și defilarea muncitorilor, dedicat zilei de 9 Mai 1945 – Ziua Victoriei, au luat parte: dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri, Ivan Zaharovici Susaikov, general-colonel al armatei sovietice, Majestatea Sa, Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu Dej, ministrul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice, membrii ai guvernului, precum și reprezentanți ai Națiunilor Unite.

surse: Agerpres, istoriamilitara.org

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Pagube importante în urma incendiului de la depozitul de cereale din Dorohoi. 450 de tone de cereale, salvate de pompieri

Publicat

acum 4 ore

joi, 03.07.2025

de

Publicitate

Incendiul izbucnit la stația de condiționare a unui depozit de cereale din municipiul Dorohoi a provocat pagube semnificative, în ciuda intervenției rapide a pompierilor.

Flăcările au distrus bunurile aflate în interiorul stației, aproximativ 250 de metri liniari de bandă transportoare și materialele combustibile din structura acoperișului pe o suprafață de circa 20 de metri pătrați.

De asemenea, au fost degradate în urma incendiului alți 100 de metri pătrați de bandă transportoare, inclusiv rolele aferente acestora. Intervenția echipajelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, sprijinite de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Dorohoi, a reușit însă să limiteze proporțiile dezastrului.

„Grație mobilizării rapide și eforturilor susținute ale pompierilor, au fost salvate aproximativ 450 de tone de cereale depozitate în incintă. Autoritățile urmează să stabilească în perioada următoare cauza probabilă a incendiului, în cadrul anchetei deschise pentru clarificarea circumstanțelor producerii evenimentului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

ISU Botoșani reamintește tuturor operatorilor economici obligația de a respecta normele de prevenire a incendiilor, mai ales în spații de depozitare și procesare a materialelor combustibile.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu puternic la un depozit de cereale din Dorohoi: Intervenție contracronometru a pompierilor

Publicat

acum 5 ore

joi, 03.07.2025

de

Publicitate

Pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani intervin în aceste momente  pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un depozit de cereale din municipiul Dorohoi.

Flăcările au cuprins o magazie legată prin benzi transportoare de cauciuc de stația de condiționare a cerealelor, incendiul manifestându-se cu degajări mari de fum.

La fața locului au fost mobilizate trei autospeciale de stingere, autospeciala de salvare și lucru la înălțime, o ambulanță SMURD, precum și echipajele Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dorohoi. Pompierii au constatat că ard bunuri aflate în interiorul magaziei, dar și banda transportoare pe o distanță de aproximativ 150 de metri.

Din fericire, nu sunt persoane surprinse în interiorul depozitului. Incendiul a fost localizat rapid, însă echipajele acționează în continuare pentru lichidarea completă a focarelor și limitarea pagubelor. Intervenția este dificilă din cauza materialelor combustibile și a fumului dens care îngreunează accesul în anumite zone ale depozitului.

Autoritățile recomandă cetățenilor să evite zona pentru a permite accesul autospecialelor și buna desfășurare a operațiunilor de stingere. Ancheta privind cauzele producerii incendiului urmează să fie declanșată după finalizarea intervenției.

În jurul orei 20.30 incendiul a fost lichidat.

Publicitate

„Cauza probabilă este în curs de stabilire”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Iată și câteva imagini de la fața locului:

Citeste mai mult

Administratie

Poliția Locală Botoșani: Amenzi de peste 24.000 lei pentru mizerie, neglijență și comerț ilegal

Publicat

acum 6 ore

joi, 03.07.2025

de

Publicitate

În ultimele două săptămâni, polițiștii locali de la Botoșani au aplicat nu mai puțin de 12 sancțiuni contravenționale, însumând 8800 lei, pentru nerespectarea regulamentelor privind curățenia și întreținerea spațiilor publice din municipiul reședință de județ.

Printre faptele sancționate s-au numărat aruncarea deșeurilor la întâmplare și folosirea necorespunzătoare a mobilierului urban, încălcând prevederile HCL nr. 44/2025.

În intervalul 15–30 iunie 2025, au fost identificate 11 proprietăți neîntreținute sau neigienizate, iar proprietarii au fost sancționați cu amenzi totale de 14.500 lei. Poliția Locală reamintește că proprietarii sunt obligați să asigure curățenia clădirilor, curților și anexelor gospodărești, inclusiv efectuarea lucrărilor de salubrizare, dezinsecție și deratizare.

Totodată, pe linia activităților comerciale din piețele municipiului, în aceeași perioadă au fost aplicate 16 sancțiuni în valoare totală de 1600 lei pentru neafișarea prețurilor și comercializarea produselor în zone neautorizate, adiacente piețelor.

Poliția Locală anunță că verificările vor continua zilnic și face apel la toți cetățenii și agenții economici să respecte normele de igienă, gospodărire și comerț. „Menținerea unui oraș curat și civilizat este o responsabilitate comună”, au subliniat reprezentanții instituției.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Proiect: Rovinieta, mai scumpă de la 1 septembrie. Care sunt noile tarife pentru mașini, autoutilitare și camioane

Publicat

acum 6 ore

joi, 03.07.2025

de

Publicitate

Rovinieta, tariful pentru utilizarea drumurilor naționale de către autovehicule, va crește începând cu 1 septembrie. Pentru autoturisme, taxa va fi de 3,5 euro pe zi și 50 de euro pe an, conform unui proiect de lege , publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor care stabilește noi măsuri fiscal-bugetare, relatează alba24.ro.

Rovinieta – tariful de utilizare a drumurilor naționale pentru autovehicule, se scumpește de la 1 septembrie.

Pentru autoturisme va fi de 3,5 euro pentru o zi, iar pentru un an de 50 de euro, potrivit unui proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Prin acest act normativ, se propune modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Cuantumul amenzii contravenționale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile pentru autoturisme va fi între 500 lei și 1.000 lei.

„Totodată, tarifele de utilizare achitate anterior intrării în vigoare a noilor tarife, respectiv data de 1 septembrie 2025, își mențin valabilitatea”, se arată în proiect.

Publicitate

Rovinieta se scumpește de la 1 septembrie. Nivelul tarifului de utilizare a drumurilor naţionale

Astfel, pentru autoturisme rovinieta va costa:

  • o zi – 3,5 euro (în prezent 2,5 euro)
  • 10 zile – 6 euro (în prezent 3,3 euro)
  • 30 de zile – 9,5 euro (în prezent 5,3 euro)
  • 60 de zile – 15 euro (în prezent 8,4 euro)
  • 12 luni – 50 euro (în prezent 28 de euro)

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone

  • 1 zi – 8,6 euro
  • 10 zile – 11,5 euro
  • 30 de zile – 18,2 euro
  • 60 de zile – 28,8 euro
  • 12 luni – 96 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone

  • 1 zi – 4 euro
  • 7 zile – 16 euro
  • 30 de zile – 32 euro
  • 12 luni – 320 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12,0 tone

  • 1 zi – 7 euro
  • 7 zile – 28 euro
  • 30 de zile – 56 euro
  • 12 luni – 560 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv)

  • 1 zi – 9 euro
  • 7 zile – 36 euro
  • 30 de zile – 72 euro
  • 12 luni – 720 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv)

  • 1 zi – 11 euro
  • 7 zile – 55 euro
  • 30 de zile – 121 euro
  • 12 luni – 1.210 euro

Vehicul de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto)

  • 1 zi – 4 euro
  • 7 zile – 16 euro
  • 30 de zile – 32 euro
  • 12 luni – 320 euro

Vehicul de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto)

  • 1 zi – 7 euro
  • 7 zile – 28 euro
  • 30 de zile – 56 euro
  • 12 luni – 560 euro

Valoarea amenzii contravenţionale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile

Tipul vehiculului – Cuantumul amenzii contravenţionale (lei) Minim/Maxim

  • Autoturisme – 500 lei / 1.000 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone – 950 lei / 1.900 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone – 1.550 lei / 3.100 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12,0 tone – 2.750 lei / 5.500 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv) – 3.550 lei / 7.100 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv) – 5.950 lei / 11.900 lei
  • Vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) – 1.550 lei / 3.100 lei
  • Vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) – 2.750 lei / 5.500 lei

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending