Connect with us

Eveniment

9 MAI, triplă semnificaţie: Ziua Europei, a Independenţei României și sfârșitul celui de-al doilea război mondial

Publicat

Publicitate

În fiecare an, pe data de 9 mai se aniversează Ziua Europei. Pe lângă această aniversare, 9 mai marchează şi Ziua Independenţei României şi a sfârşitului celui de-al doilea război mondial: Ziua Victoriei.

Ziua Uniunii Europene marchează declarația istorică de la 9 mai 1950, făcută de ministrul francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Pe parcursul istoriei, data de 9 mai a marcat evoluția României prin proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877 și  Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945.

9 mai – Ziua Independenței de Stat a României

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.

În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”.

Publicitate

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorulCarol I şi publicată în Monitorul Oficial.

După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat.

România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor.

Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.

Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’.

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.

Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

9 Mai – Ziua Victoriei în cel de-al doilea Război Mondial

Cel de-al doilea eveniment care marchează ziua 9 mai, este în anul 1945, când Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.

După cotropirea Poloniei, în 1939, liderul nazist Adolf Hitler ordonase pregătirea într-un timp cât mai scurt a unei ample campanii în vest, iar pentru a-şi crea condiţii favorabile în vederea acţiunilor militare acesta a hotărât să ocupe Danemarca şi Norvegia.

Prin cucerirea Danemarcei şi a Norvegiei, Germania îşi asigura baze bune pentru submarine şi aviaţie şi condiţii favorabile pentru transportul minereului de fier din Suedia, materie primă vitală pentru industria ei de război.

Pentru ocuparea celor două ţări, comandamentul german a destinat şapte divizii de infanterie, un regiment blindat şi câteva batalioane independente, cărora li se adăugau 1.300 de avioane, constituite în Flota 5 aeriană, precum şi forţe ale flotei maritime militare, potrivit lucrării ”Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial” (Editura Politică, Bucureşti, 1971).

În 9 mai se împlinesc 77 de ani de la încheierea celui de al Al Doilea Război Mondial.

La București, la parada militară și defilarea muncitorilor, dedicat zilei de 9 Mai 1945 – Ziua Victoriei, au luat parte: dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri, Ivan Zaharovici Susaikov, general-colonel al armatei sovietice, Majestatea Sa, Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu Dej, ministrul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice, membrii ai guvernului, precum și reprezentanți ai Națiunilor Unite.

 9 Mai – Ziua Europei

Un fragment din textul propunerii prezentate de ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman, care a stat la baza creării Uniunii Europene din ziua de astăzi este următorul: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.

Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice…. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie”.

În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre.

În 2022, această dată marchează și finalul Conferinței privind viitorul Europei, potrivit Parlamentului European.

Sesiunea finală din Strasbourg a Conferinței privind viitorul Europei va încununa călătoria în care timp de un an am adunat și dezbătut împreună cu cetățenii idei despre cum ar trebui să folosească UE oportunitățile și provocările viitoare.

Raportul final va fi prezentat președinților Parlamentului European, Consiliului și Comisiei pentru a ajuta la stabilirea viitoarei agende a UE.

Sesiunea din data de 9 mai poate fi urmărită în direct aici:

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Atenție, șoferi! Meteorologii au anunțat COD GALBEN de ceață. Pe alocuri, vizibilitatea este redusă sub 50 de metri

Publicat

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou Cod galben de ceață și polei, valabil până la ora 09:00, pentru o parte din județul Botoșani.

 

Din această cauză, pe drumurile din Dorohoi, Ungureni, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Manoleasa, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Vlăsinești, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Nicșeni, Corlăteni, Leorda, Cândești, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Brăești, Săveni, Concești, Văculești, Lozna, Mitoc, Dimăcheni, Adășeni și Bucecea se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

 

În funcție și de condițiile locale, fenomenul va favoriza formarea ghețușului.

 

Publicitate

✅️ Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, vă recomandăm:

▪️conduceți prudent;

▪️reduceți viteza;

▪️măriți distanța dintre autovehicule;

▪️evitați orice manevră riscantă;

▪️dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!

 

În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați imediat la 1️⃣1️⃣2️⃣!

 

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

 

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinţii 10 Mucenici din Creta

Publicat

Publicitate

  Aceşti sfinți au pătimit pe timpul lui Deciu împăratul, în insula Creta şi nu erau toţi din acelaşi oraş, ci din mai multe părţi. Din mitropolia Gortinei erau cinci: Teodul, Satornin, Evpor, Ghelasie şi Evnichian; din Cnos, unul: Zotic; din Epinia Panormului, Agatopus; din Chionia Vasilide şi din Iraclia: Evarest şi Pompie.

Ei au fost daţi de necredincioşi ighemonului insulei, care a poruncit călăului să-i ducă la altarele idoleşti ca să jertfească. Vreme de treizeci de zile, Sfinţii au fost chinuiţi, batjocoriţi şi târâţi pe jos prin gunoaie, de necredincioşi, iar la 23 decembrie, au fost duşi la judecată. Au fost din nou bătuţi, loviţi cu pietre, pălmuiţi, scuipaţi, dar au rămas neînduplecaţi şi tari în credinţa Lui Hristos.

După ce au fost chinuiţi, dregătorul a dat osânda de moarte, prin sabie. Ei au făcut rugăciune şi ziceau: „Iartă Doamne, pe robii Tăi şi primeşte vărsarea sângelui nostru, pentru noi, pentru rudeniile şi prietenii noştri şi pentru toată ţara, ca să scape de întunericul nerecunoştinţei şi cu ochi curaţi să vadă credinţa cea bună şi să te cunoască pe tine, lumina cea adevărată, veşnice Împărat.

Aşa rugându-se i s-a tăiat fiecăruia capul, iar după tăiere, cunoscuţii au adunat Sfintele trupuri şi le-au îngropat cu cinste.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cine sunt miniștrii propuși în NOUL Guvern Ciolacu. Care sunt propunerile de miniștri din partea PSD, PNL și UDMR

Publicat

Publicitate

Duminică, partidele conduse de Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR) au convenit asupra repartizării finale a ministerelor în viitorul Executiv. Noul Guvern Ciolacu va include 16 ministere, dintre care opt vor reveni PSD, șase PNL și două UDMR, relatează alba24.ro.

Ministerul Economiei va fi comasat cu cel al Digitalizării, nu cu cel al Energiei, cum a fost propunerea iniţială.

Duminică au fost stabiliți și șefii celor două camere ale Parlamentului. Camera Deputaţilor va fi condusă de Daniel Suciu (PSD), iar Senatul de Ilie Bolojan, preşedintele PNL.

Luni se vor face anunțurile oficiale iar președintele Iohannis va desemna şi premierul, ce va fi conform surselor Marcel Ciolacu.

Noul Guvern Ciolacu. Cum vor fi împărțite ministerele

PSD va avea opt ministere, după cum urmează:

  • Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr
  • Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan
  • Ministerul Sănătății – Alexandru Rafila
  • Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu
  • Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu
  • Ministerul Culturii – Natalia Intotero
  • Ministerul Agriculturii – Florin Barbu
  • Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu

PNL va avea șase ministere, după cum urmează:

Publicitate
  • Ministerul Afacerilor Interne – Cătălin Predoiu, care va avea și calitatea de vicepremier
  • Ministerul de Externe – Emil Hurezeanu (fost ambasador al României în Germania)
  • Ministerul Fondurilor Europene – Marcel Boloș
  • Ministerul Energiei – Sebastian Burduja
  • Ministerul Mediului – Mircea Fechet
  • Ministerul Educației și Cercetării – Daniel David (rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca)

UDMR va avea două ministere:

  • Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila
  • Ministerul Finanțelor – Tanczos Barna

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănean trimis în judecată pentru tentativă de omor după ce și-a bătut cu parul un cunoscut în Centrul Istoric din Botoșani

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a anunțat că a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului D.F., în vârstă de 45 de ani, din mun./jud. Botoşani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de „tentativă de omor” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.

S-a reţinut că, în ziua de 07.04.2023, în jurul orei 13.25, în timp ce se afla în zona Centrul Vechi din mun. Botoșani, pe fondul unor neînțelegeri anterioare, inculpatul a aplicat o lovitură cu o bâtă din lemn în direcția capului persoanei vătămate F.B., care s-a apărat cu brațul stâng, la care a suferit o fractură pentru vindecarea căreia a necesitat 55-65 de zile de îngrijiri medicale.

“Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”,a transmis Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending