Connect with us

Eveniment

9 MAI, triplă semnificaţie: Ziua Europei, a Independenţei României și sfârșitul celui de-al doilea război mondial

Publicat

Publicitate

În fiecare an, pe data de 9 mai se aniversează Ziua Europei. Pe lângă această aniversare, 9 mai marchează şi Ziua Independenţei României şi a sfârşitului celui de-al doilea război mondial: Ziua Victoriei.

Ziua Uniunii Europene marchează declarația istorică de la 9 mai 1950, făcută de ministrul francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Pe parcursul istoriei, data de 9 mai a marcat evoluția României prin proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877 și  Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945.

9 mai – Ziua Independenței de Stat a României

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.

În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”.

Publicitate

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorulCarol I şi publicată în Monitorul Oficial.

După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat.

România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor.

Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.

Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’.

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.

Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

9 Mai – Ziua Victoriei în cel de-al doilea Război Mondial

Cel de-al doilea eveniment care marchează ziua 9 mai, este în anul 1945, când Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.

După cotropirea Poloniei, în 1939, liderul nazist Adolf Hitler ordonase pregătirea într-un timp cât mai scurt a unei ample campanii în vest, iar pentru a-şi crea condiţii favorabile în vederea acţiunilor militare acesta a hotărât să ocupe Danemarca şi Norvegia.

Prin cucerirea Danemarcei şi a Norvegiei, Germania îşi asigura baze bune pentru submarine şi aviaţie şi condiţii favorabile pentru transportul minereului de fier din Suedia, materie primă vitală pentru industria ei de război.

Pentru ocuparea celor două ţări, comandamentul german a destinat şapte divizii de infanterie, un regiment blindat şi câteva batalioane independente, cărora li se adăugau 1.300 de avioane, constituite în Flota 5 aeriană, precum şi forţe ale flotei maritime militare, potrivit lucrării ”Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial” (Editura Politică, Bucureşti, 1971).

În 9 mai se împlinesc 77 de ani de la încheierea celui de al Al Doilea Război Mondial.

La București, la parada militară și defilarea muncitorilor, dedicat zilei de 9 Mai 1945 – Ziua Victoriei, au luat parte: dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri, Ivan Zaharovici Susaikov, general-colonel al armatei sovietice, Majestatea Sa, Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu Dej, ministrul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice, membrii ai guvernului, precum și reprezentanți ai Națiunilor Unite.

 9 Mai – Ziua Europei

Un fragment din textul propunerii prezentate de ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman, care a stat la baza creării Uniunii Europene din ziua de astăzi este următorul: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.

Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice…. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie”.

În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre.

În 2022, această dată marchează și finalul Conferinței privind viitorul Europei, potrivit Parlamentului European.

Sesiunea finală din Strasbourg a Conferinței privind viitorul Europei va încununa călătoria în care timp de un an am adunat și dezbătut împreună cu cetățenii idei despre cum ar trebui să folosească UE oportunitățile și provocările viitoare.

Raportul final va fi prezentat președinților Parlamentului European, Consiliului și Comisiei pentru a ajuta la stabilirea viitoarei agende a UE.

Sesiunea din data de 9 mai poate fi urmărită în direct aici:

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Părintele Gheorghe Grigorași, parohul Bisericii „Întâmpinarea Domnului” din Botoșani, a împlinit 70 de ani în Duminica Recunoștinței

Publicat

Publicitate

Enoriașii Parohiei „Întâmpinarea Domnului” din municipiul Botoșani au trăit, duminică, alese momente de bucurie duhovnicească cu prilejul aniversării a 70 de ani de viață a părintelui-profesor Gheorghe Grigorași, păstorul acestei comunități din inima orașului. 

Ziua a început cu Sfânta și dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în sobor de preoți veniți din județele Moldovei, special pentru a fi aproape de colegul lor de seminar și prieten de o viață, părintele Gheorghe Grigorași.  La slujbă au participat numeroși credincioși, care au ținut să fie aproape de părintele lor duhovnicesc.

Bucuria părintelui a fost cu atât mai mare cu cât în duminica în care a împlinit o cifră „evanghelică” s-a rostit pericopa evanghelică de la Sfântul Luca, capitolul XVII, cunoscută  ca „Vindecarea celor 10 leprosi”. Textul este destul de cunoscut și are în centru o învățătură care s-a potrivit cu aniversarea: RECUNOȘTINȚA, despre care părintele Gheorghe Grigorași a vorbit în predica sa, în stilul său caracteristic, extrem carismatic și în același tip pragmatic. Pigmentat cu povești întâlnite în viața de zi cu zi, cuvântul părintelui a evidențiat situațiile în care se cuvine să fim recunoscători.

Slujba a continuat cu Sfânta Epicleză, un moment de intensă trăire duhovnicească, când părintele Gheorghe a ridicat mâinile și l-a chemat pe Sfântul Duh, așa cum a făcut de sute de ori în peste 30 de ani de slujire. Copilașii și credincioșii care au primit binecuvântare au luat Sfânta Împărtășenie. La finalul slujbei, părintele Nicolae Horga, prietenul său de peste jumătate de veac, a ținut un scurt cuvânt, în care a evocat personalitatea parohului de la Rosseti.

„Părintele Gheorghe Grigorași a format aici o comunitate foarte frumoasă. Noi, părintele Mihai Amarghioalei, fost protoiereu la Hârlău părintele profesor Ioan Stan, fost preot paroh la Mitocul Dragomirnei, lângă mănăstire și subsemnatul (pr. Nicolae Horga, părinte inspector la Arhiscopia Sucevei și Rădăuțiului) îl cunoaștem pe părintele din 1970. Știți cum l-am văzut pe părintele? Era omul rugăciunii, la Paraclisul seminarului, un om studios,  care era, ca și acum, la Sfânta Liturghie, foarte meticulos. Așa a fost o viață întreagă! Să nu rămână nimic nefăcut. S-a căsătorit cu doamna Lenuța care a crescut în zona aceea a mănăstirilor și l-a binecuvântat Dumnezeu cu o familie foarte frumoasă. Părintele dumneavoastră, pe lângă că slujește și predică frumos, este o enciclopedie. Știe foarte multe lucruri și și-e drag să stai lângă ei. Am venit cu mare drag să-i fim alături, dar vrem să fim și la 80 și la 90, că este de unde. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să reverse din din izvorul desăvârșit al iubirii și al milostivirii SALE tot harul de care avem nevoie pentru mântuire”, a spus părintele Nicolae. După frumoasele cuvinte s-a dat startul cadourilor și buchetelor superbe de flori, evidențiindu-se un coș imens de trandafiri albi, 71 la număr, din partea enoriașilor din parohie.

Printre darurile primite a strălucit o Sfântă Evanghelie cu coperta de metal auriu si argintiu si inserții de catifea culoare visinie, primită din partea familiei. Un moment extrem de amuzant l-a avut ca protagonist pe părintele Vasile Acatrinei de la Biserica Sfântul Spiridon, care i-a adus în dar un baston cu cocardă tricoloră, urându-i sugestiv „bătrânețe îndelungată”.

Publicitate

Părintele protopop Petru Fercal s-a alăturat mulțimii de credincioși și în fața Sf. Altar a citit părintelui și frumoasei sale familii o rugăciune specifică de binecuvântare și RECUNOȘTINȚĂ, împlinind astfel cuvântul duminicii de azi, raportat la binefacerile primite pe parcursul vieții sale.

Misiunea

Părintele Gheorghe Grigorași a primit misiunea de a călăuzi spre mântuire sufletele credincioșilor din Parohia „Întâmpinarea Domnului” din municipiul Botoșani într-un context vitregit de diverși factori. Un prim obstacol a fost ateismul de dinainte de 1990, care i-a învățat pe oameni să stea departe de slujbele bisericii, unii de frică alții din necredință.  La începutul lunii octombrie 1992 a fost săvârșită prima slujbă în biserica din inima orașului, un lăcaș în stare jalnică, fără gard, împrejmuită cu niște boscheti pe lângă care noaptea îti era frică să treci.

Părintele Gheorghe Viorel Grigorași nu s-a lăsat descurajat. Spiritul său gospodăresc, antrenat și de firea hotărâtă și bătăioasă a preotesei sale, a transformat locul în ceva de nerecunoscut în doar câțiva ani. Stilul său unic, carismatic pe alocuri, de a predica despre Dumnezeu și credința ortodoxă, cu intervenții tranșante în încercarea de a trezi conștiința, i-a adus la biserică chiar pe cei mai necredincioși din parohie.

Vlăstar altoit pe vița lui Hristos, părintele Gheorghe i-a îndreptat pe cei căzuți, pe cei în deznădejde i-a mângâiat, pe cei slabi i-a încurajat, pe cei aflaţi pe calea cea bună i-a întărit, pe cei bogaţi i-a învăţat milostenia, pe cei în nevoi i-a învăţat răbdarea. Mulțimea de oameni care a ținut duminică să îi fie alături la aniversarea a 70 de ani vorbește de la sine despre jertfa sa pe aștarul iubirii de Hristos.

Părintele Gheorghe Grigorași s-a născut la data de 19.01.1955, în satul Mândrești, com. Vlădeni, jud. Botoșani.  A studiat la Seminarul Teologic „Veniamin Costache” de la Mănăstirea Neamţ între anii 1970-1975, iar în perioada – 1976 – 1980 a urmat cursurile Institutului Teologic de Grad Universitar București, cursuri finalizate cu teza de licenţă Starea sufletului în opera De civitate Dei la Fericitul Augustin, alcătuită sub îndrumarea Domnului Prof. Dr. Cezar Vasiliu. În 1992 i-a fost încredințată spre păstorire PArohia „Întâmpinarea Domnului” din Botoșani, după ce între anii 1977-1988 fusese preot paroh la Mândrești și Hrișcani, dipă care timp de patru ani preot paroh la Vlădeni și Huțani.

Scurt istoric

Biserica cu hramul ”Întâmpinarea Domnului” este zidită în anul 1826 de către Costache Roset, vornic de Botoșani și soția sa Maria, născută Gheucă, cum atestă inscripția de deasupra ușii de la intrare precum și alte inscripții și însemnări pe obiecte de cult, pe cărți de ritual și pe clopotele bisericii.

Biserica, ca și slujitorii ei, au fost întreținuți de ctitor cât a fost în viață, adică între anii 1826-1862, lăsând după moartea sa (1862) prin testament, o parte din moșia Tomeștilor din ținutul Botoșani și 10 dugheni în târgul vitelor din Botoșani pentru întreținerea bisericii, a slujitorilor și școlii de psaltichie, înființată tot de ctitor pe lângă această biserică în anul 1851, septembrie 1.

Biserica a fost închinată, conform voinței sale testamentare ca metoc al Mănăstirii Vorona, ținutul Botoșanilor, situație care a durat scurt timp (1862-1864), căci prin Legea Secularizării averilor mănăstirești (1864), biserica nu mai administrează moșia care trece în patrimoniul statului urmând să fie întreținută pe seama comunei oraș Botoșani.

Același ctitor a zidit în anul 1849 pe lângă biserică mai multe clădiri în număr de 3, azi există numai casa parohială, servind, două din ele pentru locuința personalului bisericesc iar una din ele pentru școala de psaltichie.

Aceste clădiri aflate inițial în curtea bisericii au fost separate în 1932 printr-o stradă nouă denumită astăzi Octav Onicescu.

Alături de biserică, lângă altar, este mormântul fiicei ctitorului, Maria C. Roset, moartă în 1846, iunie 15, cum arată inscripția de pe piatra mormântului, săpată în patru limbi: română (caractere chirilice), greacă, franceză și germană.

Biserica era înconjurată de un parc mare, teren donat de ctitori în suprafață de circa 2 ha cu pomi ornamentali și fructiferi și alei de flori, suferind între timp trei exproprieri: una în 1890 prin alinierea bulevardului luându-se 2082 mp, a doua în anul 1932 când s-a deschis strada nouă care a despărțit biserica de clădirile bisericești și a treia în 1970 când au fost expropriați 8338 mp pentru construirea de blocuri.

Astăzi curtea bisericii mai are o suprafață de 1782 mp. Până prin anii 1892-1894 curtea bisericii a servit și de cimitir care devenind maidan de gunoaie s-a închis.

În 1894 s-au dezgropat din curtea bisericii și osemintele ctitorilor care s-au pus într-o criptă din zidul bisericii înspre miazăzi unde sunt și astăzi.

După căderea comunismului din 1989, odată cu venirea preotului Gheorghe Grigorași, în anul 1992, s-au efectuat ample lucrări.

Pentru început s-a împrejmuit biserica. Între anii 1995 – 1996 s-a zidit capela mortuară cu casa praznicală.

Între anii 2002 – 2004 s-a executat pictarea bisericii de echipa condusă de pictorul Ioan Preutu din Iași, iar la 4 noiembrie 2004, biserica a fost sfințită de PF. Părinte Patriarh Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

În toamna anului 2010 biserica a fost reparată și exterior.

Biserica are formă de navă, împărțită în patru încăperi: vestibul, pronaos, naos și altar și are un singur turn care servește de clopotniță. Este prevăzută cu un amvon situat deasupra stranei din stânga, iar cafasul lipsește din lipsă de spațiu. Tot din lipsă de spațiu, catapeteasma este în zigzag, lucru mai rar întâlnit.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Copilă de 15 ani din Botoșani, căutată de familie cu poliția după ce a dispărut de acasă. Dacă o vedeți sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei minore de 15 ani, din municipiul Botoșani, care, în noaptea de 18 spre 19 ianuarie a.c., a părăsit domiciliul, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.

GURIUC CLAUDIA ELENA are următoarele semnalmente: 1,65 m înălțime, 60 de kg, păr castaniu, tuns la nivelul umerilor, ochi căprui.

Vestimentație la momentul plecării: geacă de fâș neagră, blugi albaștri, adidași negri.

„Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult

Economie

Comisia Națională de Strategie și Prognoză: Câștigul salarial mediu net lunar va crește cu 6,2% în 2025; câștigul real se va majora cu 1,6%

Publicat

Publicitate

Câștigul salarial mediu net lunar se va majora în 2025 cu 6,2%, până la 5.355 lei, iar cel real va crește cu 1,6%, conform Prognozei 2024-2028, varianta de toamnă, a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, relatează agerpres.ro.

În 2026, câștigul salarial mediu net lunar va înregistra un avans de 6,7%, la 5.712 lei (+3,3% câștigul real), în 2027 de 6,4%, la 6.079 lei (plus 3,3% câștigul real), iar în 2027 va crește cu 6,1%, la 6.449 lei (+3% câștigul real).

Potrivit CNSP, în 2025 câștigul salarial mediu brut lunar va ajunge la 8.620 lei, în 2026 la 9.195 lei, în 2027 la 9.786 și în 2027 la 10.381 lei.

Conform Ordonanței de urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, în acest an, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel acordat pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Citeste mai mult

Eveniment

Meciul zilei: Măsuri stricte de ordine publică la meciul F.C. Botoșani – CFR Cluj

Publicat

Publicitate

Duminică, 19 ianuarie 2025, de la ora 18:00, stadionul Municipal din Botoșani va fi gazda unui meci important din etapa a XXII-a a Superligii României, unde F.C. Botoșani se va confrunta cu echipa CFR Cluj. În acest context, autoritățile au anunțat măsuri stricte pentru menținerea ordinii și siguranței publice.

Pentru buna desfășurare a evenimentului, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” din Bacău, alături de Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani și alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, vor fi mobilizate pentru a garanta un climat de securitate atât în zona arenei sportive, cât și pe traseele de deplasare ale suporterilor.

Controale sporite și reguli stricte de acces

În vederea prevenirii incidentelor, autoritățile vor implementa măsuri suplimentare, printre care:

  • Verificarea minuțioasă a autovehiculelor care intră în zona stadionului, pentru a împiedica introducerea materialelor pirotehnice sau a altor obiecte interzise.
  • Control corporal preventiv pentru toți spectatorii. Accesul pe stadion va fi permis începând cu ora 16:00, pentru a se evita aglomerația la porțile de intrare.

„Recomandăm tuturor spectatorilor să vină din timp la stadion, astfel încât accesul să se desfășoare în condiții optime. Este important să respectăm regulile stabilite pentru siguranța tuturor participanților”, au transmis reprezentanții autorităților.

Un apel la fair-play și respect

Publicitate

Pe lângă măsurile de securitate, organizatorii fac apel la suporterii ambelor echipe să respecte indicațiile forțelor de ordine și să contribuie la menținerea unei atmosfere de fair-play, atât în tribune, cât și în afara stadionului.

„Acest meci este o sărbătoare a fotbalului, iar împreună putem să ne bucurăm de spectacolul sportiv într-un cadru civilizat și sigur”, au adăugat aceștia.

Partida dintre F.C. Botoșani și CFR Cluj promite să fie una intensă, cu tribune pline de suporteri entuziasmați. Indiferent de rezultat, autoritățile și organizatorii își propun să facă din acest eveniment o experiență pozitivă pentru toți participanții.

Pentru evitarea oricăror incidente, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani transmit următoarele recomandări:

– pentru reducerea timpului de așteptare și evitarea aglomerărilor, colaborați cu personalul de ordine în momentul efectuării controlului de acces în arena sportivă;

– nu vă implicați în incidente care pot tulbura ordinea și liniștea publică și delimitați-vă de orice formă de violență, orice încălcare a legii fiind sancționată cu fermitate de către forțele de ordine.

Pentru a evita producerea unor situații neplăcute, vă reamintim că:

– este interzis accesul în stadion cu obiecte pirotehnice și sticle de orice fel;

– este interzisă afișarea de inscripții care incită la ură națională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel și la violență.

– este interzisă staționarea spectatorilor pe coronamentul arenei sportive și pe scările de acces către scaune, pentru a nu se bloca intervenția pompierilor, în cazul producerii unor situații de urgență.

– este strict interzisă pătrunderea spectatorilor/suporterilor pe spațiul de joc, atât în timpul partidei de fotbal cât și la finalul acesteia.

Recomandăm tuturor participanților la această manifestare sportivă să se comporte civilizat și să respecte prevederile legale în vigoare.

În acest sens, vă reamintim câteva dintre prevederile Legii nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive.

Art.20-

Spectatorilor le este interzis:

  1. m) să săvârşească fapte, acte sau gesturi obscene, să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum şi ameninţări cu acte de violenţă împotriva celorlalţi spectatori, oficiali, jucători sau a bunurilor acestora;
  1. n) să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă.

În aceste două cazuri, în conformitate cu articolul 22 din legea 4/2008, faptele săvârșite de către spectatori sau de către oficiali, în incinta bazei sau a arenei sportive, constituie contravenţii, dacă nu s-au produs vătămări ale integrităţii corporale sau ale sănătăţii ori pagube materiale, constituie contravenţii și se sancționează cu amendă de la 150 lei la 400 lei sau prestarea a 70-120 ore de activităţi în folosul comunităţii.

  1. o) să ameninţe cu acte de violenţă forţele de ordine sau personalul de ordine şi siguranţă.

În acest caz, în aceleași condiții de mai sus, sancțiunea prevăzută este amendă de la 250 lei la 750 lei sau prestarea a 100-150 ore de activităţi în folosul comunităţii, precum şi sancţiunea contravenţională complementară de interzicere a accesului la competiţiile şi jocurile sportive de genul celor la care aceştia au săvârşit fapta pe o perioadă de 6 luni.

 

Vă asigurăm că prioritatea forțelor de ordine este asigurarea condițiilor de siguranță pentru toți participanții la manifestările sportive, precum și a tuturor persoanelor prezente în spațiul public, atât înaintea începerii acestora, cât și după încheierea lor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending