Connect with us

Eveniment

9 MAI, triplă semnificaţie: Ziua Europei, a Independenţei României și sfârșitul celui de-al doilea război mondial

Publicat

Publicitate

În fiecare an, pe data de 9 mai se aniversează Ziua Europei. Pe lângă această aniversare, 9 mai marchează şi Ziua Independenţei României şi a sfârşitului celui de-al doilea război mondial: Ziua Victoriei.

Ziua Uniunii Europene marchează declarația istorică de la 9 mai 1950, făcută de ministrul francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Pe parcursul istoriei, data de 9 mai a marcat evoluția României prin proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877 și  Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945.

9 mai – Ziua Independenței de Stat a României

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.

În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”.

Publicitate

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorulCarol I şi publicată în Monitorul Oficial.

După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat.

România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor.

Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.

Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’.

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.

Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

9 Mai – Ziua Victoriei în cel de-al doilea Război Mondial

Cel de-al doilea eveniment care marchează ziua 9 mai, este în anul 1945, când Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.

După cotropirea Poloniei, în 1939, liderul nazist Adolf Hitler ordonase pregătirea într-un timp cât mai scurt a unei ample campanii în vest, iar pentru a-şi crea condiţii favorabile în vederea acţiunilor militare acesta a hotărât să ocupe Danemarca şi Norvegia.

Prin cucerirea Danemarcei şi a Norvegiei, Germania îşi asigura baze bune pentru submarine şi aviaţie şi condiţii favorabile pentru transportul minereului de fier din Suedia, materie primă vitală pentru industria ei de război.

Pentru ocuparea celor două ţări, comandamentul german a destinat şapte divizii de infanterie, un regiment blindat şi câteva batalioane independente, cărora li se adăugau 1.300 de avioane, constituite în Flota 5 aeriană, precum şi forţe ale flotei maritime militare, potrivit lucrării ”Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial” (Editura Politică, Bucureşti, 1971).

În 9 mai se împlinesc 77 de ani de la încheierea celui de al Al Doilea Război Mondial.

La București, la parada militară și defilarea muncitorilor, dedicat zilei de 9 Mai 1945 – Ziua Victoriei, au luat parte: dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri, Ivan Zaharovici Susaikov, general-colonel al armatei sovietice, Majestatea Sa, Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu Dej, ministrul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice, membrii ai guvernului, precum și reprezentanți ai Națiunilor Unite.

 9 Mai – Ziua Europei

Un fragment din textul propunerii prezentate de ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman, care a stat la baza creării Uniunii Europene din ziua de astăzi este următorul: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.

Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice…. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie”.

În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre.

În 2022, această dată marchează și finalul Conferinței privind viitorul Europei, potrivit Parlamentului European.

Sesiunea finală din Strasbourg a Conferinței privind viitorul Europei va încununa călătoria în care timp de un an am adunat și dezbătut împreună cu cetățenii idei despre cum ar trebui să folosească UE oportunitățile și provocările viitoare.

Raportul final va fi prezentat președinților Parlamentului European, Consiliului și Comisiei pentru a ajuta la stabilirea viitoarei agende a UE.

Sesiunea din data de 9 mai poate fi urmărită în direct aici:

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Câte E-uri poate conține un grătar de 1 Mai. Valorile nutriționale pentru o porție de mici, muștar și pâine. Analiza InfoCons

Publicat

Publicitate

Se apropie Ziua de 1 Mai, zi în care românii obișnuiesc să sărbătorească această zi cu un grătar tradițional. ”Vedetele” unei mese la grătar de 1 Mai vor fi mici, pâine și muștar. Totuși, o astfel de masă poate conține până la 9 aditivi alimentari (E-uri), 46,2 grame de zahăr și 11,1 grame de sare.

InfoCons a realizat un studiu privind ingredientele și valorile nutriționale ale produselor specifice acestei zile: micii, muștarul și pâinea. În urma centralizării și analizării datelor, au rezultat următoarele informații:

Aditivi alimentari (E-uri), pe categorii de produse:

  • Mici: între 0 și 5 E-uri
  • Muștar: între 0 și 6 E-uri
  • Pâine: între 0 și 8 E-uri

Conținutul de zaharuri (la 100g de produs):

  • Mici: între 0 g și 3,2g zahăr
  • Muștar: între 0,9g și 34g zahăr
  • Pâine: între 0,18g și 9g zahăr

Conținutul de sare (la 100g de produs):

  • Mici: între 1,07g și 2,6g sare
  • Muștar: între 0,82g și 6,5g sare
  • Pâine: între 0,003g și 2g sa

Citeste mai mult

Eveniment

Moaștele Sfintei Împărătese Elena, de miercuri, în România. Pentru câteva ore vor fi depuse la Catedrala Patriarhală

Publicat

Publicitate

Moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, vor fi aduse, începând de miercuri și până pe 8 mai, în pelerinaj din Veneția la Mănăstirea Pantocrator din Teleorman, pentru câteva ore acestea urmând să fie așezate spre închinare în Baldachinul Sfinților din proximitatea Catedralei Patriarhale.

‘Este un an semnificativ pentru Biserica Ortodoxă Română – avem 140 de ani de la Autocefalie, 100 de ani de Patriarhat și 1.700 de ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din 325. Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Mănăstirea Pantocrator se va continua tradiția pelerinajului în Duminica Mironosițelor. Pentru că noi, aici, în Mănăstirea Pantocrator, avem o tradiție a Pelerinajului la Duminica Mironosițelor. De ce aceasta? Pentru că principala ocrotitoare a mănăstirii este Sfânta Mironosiță, și-ntocmai cu Apostolii, Maria Magdalena. (…) Anul acesta este un an special, deoarece vom avea bucuria de a avea, aici, trupul întreg al Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin’, declara, pentru AGERPRES, recent, vicarul administrativ al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, Serafim Baciu.

Deși Sfânta a fost inițial înmormântată la Roma, sfintele ei moaște au fost mutate la Constantinopol, iar în anul 1211 au fost duse la Veneția de către cavalerii cruciați, abia în 2017, acestea fiind scoase pentru prima dată în pelerinaj, în Grecia, informează, marți, Agenția Basilica a Patriarhiei Române.

România devine, astfel, a doua țară ortodoxă care găzduiește moaștele Sfintei Împărătese Elena de la mutarea lor în Apus. Evenimentul are loc în contextul pelerinajului anual organizat la Mănăstirea Pantocrator cu prilejul Duminicii Femeilor Mironosițe.

Potrivit sursei citate, programul evenimentului liturgic desfășurat, miercuri, la Catedrala Patriarhală este următorul:

* 14:00 – sosirea delegației ce va aduce în România racla ce adăpostește Cinstitul Trup al Sfintei Împărătese Elena;

Publicitate

*14:30 – 15:00 – deplasare către Catedrala Patriarhală din București;

* 15:00 – sosirea delegației și a Sfintelor Moaște la Catedrala Patriarhală;

* 15:10 -15:30 – săvârșirea unei slujbe specifice în Catedrala Patriarhală;

* 15:30 -18:00 – așezarea Sfintelor moaște, spre închinare, în Baldachinul Sfinților din proximitatea Catedralei Patriarhale;

* 18:00 – plecarea Sfintelor Moaște de la Catedrala Patriarhală către Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești-Vlașca;

La Mănăstirea Pantocrator, delegația Patriarhiei de Veneția și cinstitele moaște ale Sfintei Împărătese Elena vor fi întâmpinate de către Episcopul Alexandriei și Teleormanului, Preasfințitul Părinte Galaction.

Potrivit Biroului de Presă al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, începând de miercuri și până pe 8 mai, Mănăstirea Pantocrator va fi deschisă în permanență pentru pelerini.

***
Mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, Sfânta Elena, atașată mult de valorile religiei creștine, a trăit acum aproape două milenii, între anii 250 – 330 d.Hr. Prin râvna ei a fost descoperit locul Golgotei și s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos.

Sfânta Împărăteasă Elena a ridicat lăcașuri de închinare pentru creștini atât la Ierusalim, cât și la alte locuri sfinte, mai întâi dorind însă a se zidi, la Ierusalim, Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt.

Pentru marea contribuție la răspândirea și înflorirea creștinismului, Constantin și mama sa, Elena, au fost trecuți de Biserica Ortodoxă în rândul sfinților și sunt socotiți ‘întocmai cu apostolii’.

Veneția găzduiește Moaștele Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin. Când a murit, Împărăteasa a fost îngropată la Roma, apoi corpul său a fost transferat la Constantinopol. În 1211 Moaștele Sfintei Elena au fost furate de venețieni, în timpul uneia dintre cruciade. De atunci, Moaștele au rămas în Veneția.

Sfânta Împărăteasă Elena este sărbătorită în Biserica Ortodoxă Română și în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, la data de 21 mai, împreună cu Sfântul Împărat Constantin cel Mare. În Biserica Romano-Catolică este sărbătorită la 18 august. AGERPRES

Citeste mai mult

Educație

Proiecte Erasmus de anvergură la Colegiul A.T. Laurian din Botoșani

Publicat

Publicitate

În anul şcolar 2024-2025, în Colegiul  Naţional „A. T. Laurian” din Botoşani, activităţile în cadrul Programului Erasmus+ se continuă, prin proiectul de acreditare, educaţie şcolară, Erasmus+, anul al III-lea de implementare, proiectul de acreditare, formare profesională, Erasmus+, anul al II-lea de implementare, proiectul de parteneriat pentru cooperare, Erasmus+, coordonat de Université de Bretagne Occidentale, anul al II-lea de implementare, precum și8 prin  mai multe proiecte eTwinning.

În al treilea an al proiectului de Acreditare, Erasmus+, Mobilităţi, acţiunea cheie 1, în domeniul Educaţiei şcolare, cu nr. de referinţă 2024-1-RO01-KA121-SCH-000217506 trei cadre didactice vor participa la cursul Education for Sustainability, organizat de ITC International Training Center, care se va desfăşura în Praga, Republica Cehă, în perioada 09-13.06.2025, cu scopul de a învăţa noi metode pedagogice care să motiveze creativitatea şi inovarea. Totodată, un cadru didactic va participa la un Job-shadowint (stagiu de observare), la Kauno Maironio Universitetinė Gimnazija, din Kaunas, Lituania, în perioada 03-11.05.2025, pentru a-şi dezvolta competenţele profesionale în domeniul managementului educaţional. În același timp,19 elevi vor participa la Mobilităţi de grup-elevi, pentru a-şi îmbunătăţi competenţele sociale şi civice, spiritul de iniţiativă şi antreprenoriat. Dintre aceștia, zece elevi vor fi însoţiţi de două cadre didactice, la  Lycée Général et Technologique Coubertin, din Calais, Franţa, în perioada 03-12.05.2025, iar alți nouă, însoţiţi de două cadre didactice, la Kauno Maironio Universitetinė Gimnazija, din Kaunas, Lituania, în perioada 03-11.05.2025.

Temele abordate în cadrul mobilităţilor de grup-elevi vor fi: interculturalitatea, cetăţenia europeană, voluntariatul, noul context de învăţare.

Ȋn anul şcolar precedent, un grup de zece elevi, însoțiți de doi profesori, au participat la o mobilitate de grup-elevi. Participarea la viața democratică şi la cetățenia europeană este o valoare dezvoltată în cadrul mobilităților Erasmus +.  Este esențial pentru viitorul Uniunii Europene, ca tinerii să participe la viața democratică. Mobilităţile au permis elevilor să îşi dezvolte abilități și aptitudini necesare pentru a deveni cetățeni europeni activi.

Mobilitatea de grup-elevi a avut un mare impact asupra mea, de la dezvoltarea abilităților de comunicare în limba engleză, la legarea unor conexiuni cu elevi minunați și îmbogățirea culturii generale.ˮ, „Această mobilitate m-a ajutat să îmi dezvolt abilități precum: comunicare și dezbatere în limba engleză și vorbitul în fața unui public.ˮ, „Consider că, prin intermediul acestei mobilități, am avut ocazia de a înțelege în primul rând diversitatea culturală interacționând cu elevi ce provin din țări și medii diferite. De asemenea, participând la orele de curs, am identificat si diferențele si asemănările dintre metodele de învățământ din România și Franța.”, „Mi-am dezvoltat competențele lingvistice, am învățat sa colaborez pentru realizarea unui proiect în echipă și am asistat la orele de curs, activitate în urma căreia am dobândit cunoștințe noi.”, sunt câteva dintre impresiile cu care au rămas elevii participanţi la mobilităţile Erasmus+, în anul şcolar precedent, la Angliiska Ezikova Gimnaziya „Geo Milev”, din Ruse (Bulgaria) şi la Liceul François Villon, din Paris (Franţa):

Proiectul de parteneriat pentru cooperare în domeniul educaţiei şcolare, « Dispositifs inclusifs de coopération » (DISCO+), Erasmus+, implementat de Université de Bretagne Occidentale din Franţa, în colaborare cu instituţii educaţionale din Franţa, Italia, Lituania, România, Spania şi Ungaria, are drept obiectiv conceperea și implementarea la nivel local a unor situații de învățare incluzivă în domeniul ştiinţelor, pentru dezvoltarea profesională a personalului didactic, analiza reflexivă asupra efectelor ingineriei cooperative transnaționale și aprofundarea noțiunii de educație incluzivă prin prisma sistemelor și culturilor educaționale ale fiecărei țări partenere.

Publicitate

Ȋn semn de recunoaştere a proiectelor europene şi a activităţilor desfăşurate, Colegiul Naţional „A. T. Laurian” din Botoşani a obţinut, în 2024, titlul de „Şcoală Europeană” precum şi titlul de „Şcoală eTwinning”.

„Colegiul Național ‘A.T. Laurian’ are o tradiție de excelență academică și o deschidere constantă către inovație și parteneriate internaționale. Implicarea activă în proiecte Erasmus+ este o componentă strategică a dezvoltării noastre. Incluziunea socială, protecția mediului, competențele digitale și multiculturalitatea sunt vizate prin aceste proiecte, tinerii noștri dezvoltându-și competențe esențiale de la comunicare în limbi străine, până la toleranță, gândire critică și responsabilitate civică. În același timp, proiectele contribuie la modernizarea educației, aduc metode inovatoare în clasă și oferă cadrelor didactice oportunități de formare. Prin aceste proiecte, Colegiul Laurian formează nu doar elevi performanți, ci tineri europeni activi, responsabili și creativi, pregătiți pentru provocările viitorului.”, a explicat Dr Mihaela Prăjinariu, directorul adjunct al colegiului botoșănean.

Erasmus+ este programul Uniunii Europene în domeniile educației, formării, tineretului și sportului pentru perioada 2021-2027, se axează pe impactul său calitativ și contribuie la crearea unor societăți mai favorabile incluziunii și cu un nivel mai mare de coeziune, mai ecologice și mai pregătite din punct de vedere digital.

Mai multe informaţii sunt publicate pe site-ul liceului: https://laurian.ro/proiecte-2/proiecte-europene.

Citeste mai mult

Eveniment

ChatGPT introduce funcția „cumpărături”. Utilizatorii pot vedea prețuri și recenzii

Publicat

Publicitate

ChatGPT își extinde capabilitățile prin adăugarea unor funcții de cumpărături, extinzând influența inteligenței sale artificiale (AI) într-un domeniu dominat în mod tradițional de site-uri media și rivali tehnologici precum Amazon și Google, informează alba24.ro.

Compania a anunțat că actualizarea le va permite utilizatorilor să vadă mai ușor prețurile și recenziile, precum și să găsească linkuri directe pentru a achiziționa produse recomandate personalizat, transmite BBC.

OpenAI, care a declanșat frenezia legată de AI în 2022 prin progresele sale tehnologice, a lansat anul trecut propriul său instrument de căutare.

Compania a afirmat că este una dintre cele mai populare și cu cea mai rapidă creștere funcționalități, înregistrând peste un miliard de căutări web în ultima săptămână.

Google rămâne, de departe, jucătorul dominant în domeniul căutărilor, deținând aproximativ 89% din traficul global, potrivit estimărilor analiștilor. Totuși, cota sa de piață a început să scadă ușor în ultimele luni.

Prin adăugarea funcției de cumpărături în cadrul căutărilor, OpenAI intră într-o competiție și mai directă cu Google, dar și cu alte site-uri care oferă recenzii de produse, precum New York Times și alți editori.

Publicitate

Amazon a lansat anul trecut propriul său asistent de cumpărături bazat pe AI generativă, în timp ce firma rivală Perplexity dispune, de asemenea, de un instrument similar.

OpenAI a declarat că scopul actualizării este să facă „mai rapidă găsirea, compararea și cumpărarea produselor”. Compania a menționat că funcția va fi disponibilă pentru toți utilizatorii, dar implementarea completă va dura câteva zile.

Această modificare este una dintre mai multe anunțate luni, ca parte a unei actualizări mai ample a produsului său de căutare.

OpenAI a mai dezvăluit și o funcție care le va permite utilizatorilor să trimită mesaje text către ChatGPT pentru a primi scoruri în timp real de la evenimente sportive și care va oferi mai multe surse pentru răspunsurile furnizate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending