Connect with us

Eveniment

9 MAI, triplă semnificaţie: Ziua Europei, a Independenţei României și sfârșitul celui de-al doilea război mondial

Publicat

Publicitate

În fiecare an, pe data de 9 mai se aniversează Ziua Europei. Pe lângă această aniversare, 9 mai marchează şi Ziua Independenţei României şi a sfârşitului celui de-al doilea război mondial: Ziua Victoriei.

Ziua Uniunii Europene marchează declarația istorică de la 9 mai 1950, făcută de ministrul francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Pe parcursul istoriei, data de 9 mai a marcat evoluția României prin proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877 și  Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945.

9 mai – Ziua Independenței de Stat a României

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.

În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”.

Publicitate

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorulCarol I şi publicată în Monitorul Oficial.

După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat.

România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor.

Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.

Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’.

A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.

Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

9 Mai – Ziua Victoriei în cel de-al doilea Război Mondial

Cel de-al doilea eveniment care marchează ziua 9 mai, este în anul 1945, când Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.

După cotropirea Poloniei, în 1939, liderul nazist Adolf Hitler ordonase pregătirea într-un timp cât mai scurt a unei ample campanii în vest, iar pentru a-şi crea condiţii favorabile în vederea acţiunilor militare acesta a hotărât să ocupe Danemarca şi Norvegia.

Prin cucerirea Danemarcei şi a Norvegiei, Germania îşi asigura baze bune pentru submarine şi aviaţie şi condiţii favorabile pentru transportul minereului de fier din Suedia, materie primă vitală pentru industria ei de război.

Pentru ocuparea celor două ţări, comandamentul german a destinat şapte divizii de infanterie, un regiment blindat şi câteva batalioane independente, cărora li se adăugau 1.300 de avioane, constituite în Flota 5 aeriană, precum şi forţe ale flotei maritime militare, potrivit lucrării ”Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial” (Editura Politică, Bucureşti, 1971).

În 9 mai se împlinesc 77 de ani de la încheierea celui de al Al Doilea Război Mondial.

La București, la parada militară și defilarea muncitorilor, dedicat zilei de 9 Mai 1945 – Ziua Victoriei, au luat parte: dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri, Ivan Zaharovici Susaikov, general-colonel al armatei sovietice, Majestatea Sa, Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu Dej, ministrul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice, membrii ai guvernului, precum și reprezentanți ai Națiunilor Unite.

 9 Mai – Ziua Europei

Un fragment din textul propunerii prezentate de ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman, care a stat la baza creării Uniunii Europene din ziua de astăzi este următorul: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.

Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice…. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie”.

În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre.

În 2022, această dată marchează și finalul Conferinței privind viitorul Europei, potrivit Parlamentului European.

Sesiunea finală din Strasbourg a Conferinței privind viitorul Europei va încununa călătoria în care timp de un an am adunat și dezbătut împreună cu cetățenii idei despre cum ar trebui să folosească UE oportunitățile și provocările viitoare.

Raportul final va fi prezentat președinților Parlamentului European, Consiliului și Comisiei pentru a ajuta la stabilirea viitoarei agende a UE.

Sesiunea din data de 9 mai poate fi urmărită în direct aici:

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Cei 7 tineri din Efes: Maximilian, Exacustodian, Iamvlih, Martinian, Dionisie, Ioan şi Constantin

Publicat

Publicitate

Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în zilele de 4 august şi 22 octombrie pe cei 7 tineri din Efes: Maximilian, Exacustodian, Iamvlih, Martinian, Dionisie, Ioan şi Constantin.

În timpul împăratului Deciu (249-251), în toamna anului 249, a fost emis un edict de persecuţie generală a creştinilor. Împăratul Deciu a venit în anul 250 în Efes şi a impus aplicarea imediată a Edictului. Între cei identificaţi ca fiind creştini, au fost şi cei 7 tineri pe care îi pomenim. Împăratul a încercat printr-un interogatoriu direct să-i determine să se lepede de credința creștină, însă, văzând că aceştia refuză, le-a dat un timp de gândire. Cei 7 tineri s-au retras într-o peşteră din muntele Ohlon (azi muntele Pion) din imediata apropiere a Efesului.

Cel mai tânăr dintre ei, Iamvlih, cobora din când în când în Efes pentru a cumpăra hrană şi pentru a aduce haine de schimb. Împăratul Deciu, întorcându-se în Efes, şi aflând că cei şapte nu au părăsit credința, ci din contră s-au ascuns într-o peşteră din imediata apropiere a oraşului, a ordonat să fie zidită intrarea în peşteră pentru ca cei 7 tineri să moară prin asfixiere şi prin lipsa hranei. Timpul a trecut, aceste persecuții au încetat, la conducerea imperiului au venit împărați creștini.

După 372 de ani, în anul 622, când Imperiul Bizantin era condus de împăratul Heraclie (610-641), un anume Adolie care stăpânea muntele Ohlonului a luat pietrele cu care fusese zidită intrarea în peşteră şi a descoperit intrarea. Trezindu-se ca dintr-un somn de o noapte, cei 7 tineri l-au trimis ca de obicei pe Iamvlih să cumpere de mâncare şi pentru a mai aduce veşti. Foarte uimit de schimbările pe care le vedea în oraş, dar mai ales de bisericile şi crucile mari care stăteau la vedere, Iamvlih socotea că este într-un alt oraş, şi nu în Efes.

Negustorii erau miraţi să vadă o monedă de argint atât de veche, cu chipul împăratului Decius pe ea, aşa încât l-au dus pe Iamvlih în faţa proconsului şi a episcopului, sub motivul că au găsit o comoară de demult. Realizând din convorbirea cu episcopul Ştefan, cel care păstorea cetatea Efesului în acea vreme, că nu mai trăieşte sub domnia lui Decius, Iamvlih i-a condus pe toţi cei de faţă la peşteră. Ajuns la peşteră, episcopul a găsit tăbliţele cu viaţa lor şi a dat laudă lui Dumnezeu pentru că în acest fel le-a fost luminată mintea şi le-a fost arătat adevărul despre învierea morţilor. Chemat de către episcop, împăratul a venit şi el la peşteră, s-a închinat sfinţilor şi I-a mulţumit lui Dumnezeu pentru ceea ce le-a descoperit.

Cei şapte tineri au mai trăit încă şapte zile, iar apoi au adormit întru Domnul, fiind înmormântaţi cu mare cinste de către întregul popor.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

MAE: Atenționare de călătorie – Posibile perturbări ale transportului rutier, feroviar și aeronautic în nordul Angliei și Țării Galilor

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în zona de nord a Angliei și a Țării Galilor asupra riscului ridicat de perturbări ale transportului rutier, feroviar și aeronautic pentru data de 4 august, în contextul condițiilor meteorologice nefavorabile (furtuna Floris).

MAE recomandă cetățenilor români să verifice în permanență comunicările oficiale ale companiilor de transport, precum și pagina de Internet a autorității meteorologice locale Met Office (https://www.metoffice.gov.uk).

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Manchester: 00441612360478; 00441612369687; 00441612371546; 00441612375513; 00441612368995; 00441619234947, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de permanență al oficiului consular: 00447535604342.

MAE recomandă consultarea paginilor de Internet https://mae.ro și https://manchester.mae.ro/. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhul României: Rostul lucrării social-filantropice a creștinului nu este cultivarea imaginii sale în lume, ci a iubirii

Publicat

Publicitate

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a subliniat, duminică, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale, că rostul activității social-filantropice a creștinului este cultivarea iubirii, nu cultivarea imaginii personale, relatează basilica.ro.

Patriarhul României a explicat, în cuvântul de învățătură, că binele trupesc este precedat de binele sufletesc și că înainte de a fi hrăniți cu cele materiale, avem nevoie de hrană pentru suflet.

„Așadar, Domnul oferă celor veniți la El mai întâi hrană pentru suflet, vindecare de boli și apoi hrană pentru trup. Iisus le-a vorbit mai întâi mulțimilor adunate despre taina dobândirii vieții veșnice, prin credință, apoi i-a vindecat pe bolnavii aduși la El, și după aceea le-a spus ucenicilor, care L-au rugat să dea drumul mulțimilor să meargă să își cumpere mâncare din sate, «dați-le voi să mănânce», iar ei au spus că au doar cinci pâini și doi pești”, a spus Preafericirea Sa.

Sufletul se hrănește cu Cuvântul lui Dumnezeu

„Primul adevăr al Evangheliei de astăzi este acesta: trebuie să ne hrănim mai întâi sufletul cu ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu și să cerem de la Hristos vindecare sufletească și trupească”, a adăugat Patriarhul României.

Cuvântul lui Dumnezeu este hrana de care are nevoie omul, ca „ființă rațională, liberă și iubitoare, compusă din suflet și trup. Trupul se hrănește din produsele materiale, iar sufletul se hrănește cu ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu, a Evangheliei vieții veșnice”.

Publicitate

Dumnezeu a sădit în noi dorul după veșnicie, așa cum ne învață Sfânta Scriptură.

„Omul este creat după lui Dumnezeu, cel veșnic viu. Aici este toată taina identității persoanei umane, că este creată după chipul Persoanelor Divine ale Sfintei Treimi, veșnic vii și ca atare, omul este chemat la viață veșnică, pentru că este creat după chipul Dumnezeului celui Veșnic”, a mai spus Părintele Patriarh.

Patriarhul României a slujit duminică 3 august, la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale din București. Foto: Ziarul Lumina

Biserica întreagă trebuie să aibă grijă de cei aflați în nevoi

Mântuitorul arată, prin minunea săvârșită, că distinge, dar nu desparte hrana sufletească de cea ce trupească.

Mai mult, suntem datori să avem grijă de cei aflați în dificultate.

„Al doilea adevăr pe care îl învățăm din Evanghelia de astăzi este acela că Domnul distinge, dar nu desparte hrana duhovnicească de cea trupească. El acordă prioritate hranei sufletești, dar nu uită că omul este și trup care nu trebuie neglijat, ci îngrijit. Învățăm din acest episod că ucenicii lui Hristos și, deci, Biserica întreagă trebuie să aibă grijă de cei flămânzi, însetați sau aflați în nevoi”, a menționat Patriarhul României.

Creștinii îi urmează lui Hristos atunci când aduc daruri la biserică, „spre binecuvântare și împărțire, pe lângă pâinile pentru Euharistie și alimente pentru cei săraci și bolnavi. Așa s-a dezvoltat, deodată cu Liturghia euharistică, și filantropia socială. Împreună cu rugăciunea comună din biserică, s-a organizat și fapta cea bună. Prin urmare, opera de caritate a Bisericii își are rădăcina în iubirea milostivă a lui Dumnezeu arătată oamenilor în și prin Iisus Hristos”.

Comuniune sufletească, nu falsă siguranță materială

Ce sunt cuvintele Mântuitorului pentru noi?

„Ceea ce spus Iisus nu sunt simple informații, ci legătură vie, relație cu Dumnezeu cel Viu, de aceea izvorăsc bucurie și daruri multe, care hrănesc sufletul omului cu sensuri sau înțelesuri duhovnicești, care sunt cuprinse tainic în Sfânta Euharistie, așa cum sunt cuprinse tainic și în Sfânta Scriptură”, răspunde Patriarhul României.

O a treia învățătură desprinsă din Evanghelia de azi este aceea că Hristos nu dorește să creeze o falsă siguranță, bazată pe acumularea de materie, ci vrea comuniunea între oameni și Dumnezeu.

„Adevărata minune este săvârșită de Hristos pentru a fi cultivată nu falsa siguranță, ci comuniunea de iubire între Dumnezeu și oameni, precum și dărnicia oamenilor față de cei nevoiași”, a spus Patriarhul Daniel.

Din acest motiv, „rostul lucrării social-filantropice a creștinilor nu este cultivarea egoistă a imaginii lor individuale în societate, ci ei cultivă iubirea milostivă în sufletele lor pentru a deveni mâinile iubirii milostive a lui Hristos spre ajutorarea oamenilor aflați în nevoi”.

Citeste mai mult

Actualitate

Wizz Air cedează presiunii clienților: Procedură schimbată oficial

Publicat

Publicitate

Compania aeriană Wizz AirWizz Air a schimbat o procedură, după sesizări ale clienților. Este vorba despre o practică comercială problematică. Centrul European al Consumatorilor din România a intervenit în urma mai multor reclamații, scrie alba24.ro

Problema era că atunci când un client român upgrada la un abonament superior Wizz Discount. Noul pachet păstra termenul de valabilitate al celui vechi în loc să înceapă o perioadă nouă de un an, scrie Mediafax.

Dacă cineva făcea upgrade-ul cu 3 zile înainte de expirarea abonamentului vechi, cel nou dura doar 3 zile, deși plătea câteva sute de euro pentru el.

Centrul European al Consumatorilor din România a sesizat compania maghiară despre această neconformitate, care afecta financiar consumatorii români. După câteva luni de discuții, Wizz Air a recunoscut problema și a ajustat sistemul de calculare a valabilității noilor pachete.

Compania va anunța în scris toți consumatorii afectați despre schimbarea politicii de discount.

Sebastian Hotca, președintele interimar al ANPC, consideră că deschiderea companiei către remediere voluntară este un semnal pozitiv pentru întreg sectorul aviatic.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending