Ziua internaţională împotriva corupţiei a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) la 31 octombrie 2003 şi este sărbătorită anual la 9 decembrie, conform site-ului https://www.un.org/en/observances/anti-corruption-day.

Semnată de România la 9 decembrie 2003, la Merida (Mexic), şi ratificată prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei (UNCAC) este primul tratat cu vocaţie universală în domeniul combaterii corupţiei.

Declaraţia Primei Conferinţe Anuale şi a Adunării Generale a Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor Anticorupţie, susţinută la 22-26 octombrie 2006, la Beijing (R.P. Chineză), îndeamnă autorităţile competente să aplice prevederile relevante ale Convenţiei pentru a stabili şi întări sistemul de luptă împotriva corupţiei, precum şi încurajarea statelor semnatare cu privire la celebrarea Zilei internaţionale împotriva corupţiei.

Potrivit site-ului ONU, www.un.org, corupţia este un fenomen social, politic şi economic complex care afectează toate ţările şi subminează instituţiile democratice, încetineşte dezvoltarea economică şi contribuie la instabilitatea guvernamentală.

Lumea de astăzi se confruntă cu unele dintre cele mai mari provocări din mai multe generaţii, provocări care ameninţă prosperitatea şi stabilitatea oamenilor de pe tot globul. Corupţia atacă fundaţia instituţiilor democratice prin distorsionarea proceselor electorale, pervertirea statului de drept şi crearea de mlaştini birocratice, al căror singur motiv de existenţă este mita. Dezvoltarea economică este încetinită, deoarece investiţiile străine directe sunt descurajate, iar întreprinderile mici din ţară deseori le este imposibil să depăşească „costurile de pornire” necesare, din cauza corupţiei.

Corupţia are un impact negativ asupra fiecărui aspect al societăţii şi este profund legată de conflict şi instabilitate, punând în pericol dezvoltarea socială şi economică şi subminând instituţiile democratice şi statul de drept. Corupţia nu numai că urmează conflictului, ci este adesea şi una dintre cauzele sale fundamentale. Ea alimentează conflictele şi inhibă procesele de pace prin subminarea statului de drept, agravarea sărăciei, facilitarea utilizării ilicite a resurselor şi oferirea de finanţare pentru conflictele armate.

Prevenirea corupţiei, promovarea transparenţei şi consolidarea instituţiilor sunt esenţiale, dacă se doreşte îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Obiectivele de dezvoltare durabilă.

Ziua Internaţională Anticorupţie din acesta an, urmăreşte să evidenţieze legătura crucială dintre anticorupţie şi pace, securitate şi dezvoltare. La baza ei se află ideea potrivit căreia combaterea acestei infracţiuni este dreptul şi responsabilitatea tuturor şi că numai prin cooperare şi implicarea fiecărei persoane şi instituţii putem depăşi impactul negativ al acestei infracţiuni. Statele, oficialii guvernamentali, funcţionarii publici, agenţii de aplicare a legii, reprezentanţii mass-media, sectorul privat, societatea civilă, mediul academic, publicul şi tinerii, deopotrivă, au un rol de jucat în unirea lumii împotriva corupţiei.

Ziua Internaţională Anticorupţie 2023 aniversează al 12-lea an de la Convenţia ONU împotriva corupţiei. Pe măsură ce sărbătorim această zi, reflectăm asupra schimbărilor pozitive aduse de eforturile colective cerute de Convenţie.

Cu prilejul marcării acestei zile, au loc mai multe evenimente: discursuri ale celor care au fost victime ale corupţiei sau au luptat împotriva ei, concursuri de eseuri pe teme legate de corupţie, difuzarea de afişe, pliante şi alte materiale informative etc. Evenimentele desfăşurate la nivel naţional şi internaţional cuprind şi campanii pentru ratificarea Convenţiei ONU împotriva corupţiei, participarea la diverse conferinţe ce au ca subiect afacerile, drepturile omului şi corupţia, lansarea unui studiu intitulat Barometrul Global, care măsoară atitudinea faţă de corupţie şi viitoarele niveluri de corupţie etc.

* * *

Indicele de percepţie a corupţiei (CPI), calculat anual de organizaţia neguvernamentală pentru drepturile omului Transparency International, arată că în 2022 majoritatea ţărilor nu au reuşit să oprească fenomenele legate de corupţie.

Conform unui comunicat din 31 ianuarie 2023, pentru anul trecut au fost clasificate după CPI 180 de ţări şi teritorii, fiecăreia fiindu-i atribuit un indice de la 0 (foarte corupte) la 100 (foarte corecte).

Media mondială a rămas nemodificată în ultimul deceniu, la valoarea de 43, în timp ce 26 de ţări au atins în 2022 minime istorice. În ciuda eforturilor, 155 de state nu au înregistrat progrese semnificative în combaterea corupţiei, unele aflându-se chiar în declin faţă de 2012.

În ultimii 15 ani, pacea mondială s-a deteriorat, iar corupţia a fost atât una din cauzele principale, cât şi o consecinţă a acestei evoluţii, susţine Transparency International. Organizaţia arată că fenomenul reduce capacitatea guvernelor de a proteja cetăţenii şi erodează încrederea publică, provocând riscuri de securitate mai numeroase şi mai greu de controlat. Pe de altă parte, conflictele creează ocazii de corupţie şi subminează eforturile autorităţilor de a combate corupţia.

Cu toate eforturile şi în ciuda unor progrese obţinute cu greu, CPI pentru anul 2022 arată scara enormă a corupţiei: peste două treimi din ţări (68%) au indici sub 50, calculaţi pe baza a 13 surse de date independente.

Pe primele locuri se clasează state cu instituţii puternice şi democraţii funcţionale – Danemarca (cu un indice de 90), urmată de Finlanda şi Noua Zeelandă (87), Norvegia, Singapore, Suedia, Elveţia, Olanda, Germania, Irlanda şi Luxemburg.

La cealaltă extremitate, statele unde au loc conflicte sau unde drepturile individuale şi politice elementare sunt puternic restricţionate tind să aibă cei mai mici indici. Anul trecut, ultimele clasate au fost Somalia, Siria şi Sudanul de Sud, iar printre ultimele zece state în ordinea CPI mai sunt şi Venezuela, Yemen, Libia, Coreea de Nord, Haiti, Guineea Ecuatorială şi Burundi.

Doar opt ţări au reuşit în ultimii cinci ani să îşi amelioreze semnificativ indicii, în timp ce zece state – inclusiv unele bine situate în ierarhie, cum ar fi Austria, Luxemburg sau Regatul Unit – au coborât vizibil. În restul de 90% din ţări, nivelul corupţiei a fost staţionar; de exemplu, România s-a situat anul trecut pe locul 63 din 180, în urcare cu o poziţie faţă de 2021. AGERPRES/(Documentare – Cristian Anghelache, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.un.org/en