Connect with us

Eveniment

8 mai 1921: Înființarea Partidului Comunist Român. Povestea lui Gheorghe Cristescu „Plăpumarul”, primul secretar general

Publicat

Publicitate

Pe 8 mai 1921 a fost creat Partidul Comunist Român (PCR), ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric), relatează alba24.ro. Primul său secretar general a fost un mic burghez, care avea un atelier de textile, fiind supranumit în partid ”Plăpumarul”. 

A funcționat în diferite perioade sub diferite denumiri oficiale: între 1921-1945 drept Partidul Comunist din România, și între 1954-1965 drept Partidul Muncitoresc Român. Din 1965 PMR a redevenit Partidul Comunist Român (PCR).

În mai 1921, la Congresul general al Partidului Socialist, desfășurat la București, aripa de extremă stângă a Partidului Social Democrat Român (istoric), (așa numiții maximaliști, conduși de Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Boris Ștefanov și Alecu Constantinescu) profitând de faptul că majoritatea liderilor socialiști erau în pușcărie și în incapacitate de a-și exercita funcțiile, au votat pentru transformarea partidului în Partidul Socialist – Comunist, redenumit apoi Partidul Comunist din România (PCdR).

Acest Congres din 8-12 mai 1921 va fi cunoscut ca primul congres al Partidului Comunist Român. PCdR era profund atașat principiilor fundamentale ale Internaționalei a treia.

Așadar, la 8 mai 1921, din transformarea Partidului Socialist a luat ființă Partidul Comunist din România, afiliat la Internaționala a III-a comunistă.

Raidurile poliției și arestările au forțat abandonarea Congresului la 12 mai, la o zi după votul în favoarea afilierii la Internaționala Comunistă.

Publicitate

În viziunea părinților întemeietori ai comunismului românesc existau toate condițiile pentru o convulsie care ar fi instaurat, după model sovietic, „dictatura muncitorimii și a țărănimii”.

Printre cei care stimulau activ crearea unei „avangarde” leniniste în România se afla și bulgarul Cristian Racovski, figură proeminentă a Cominternului și, anterior, activist socialist în România.

Primul secretar general, un plăpumar

Primul secretar general a fost Gheorghe Cristescu, de meserie plăpumar. Gheorghe Cristescu a fost exclus din Partidul Comunist Român în 1926, a fost închis în perioada 1950 – 1954 dar a fost reabilitat de Nicolae Ceaușescu în 1971. A murit în 1973.

Despre viata lui Cristescu în anii postbelici, informatiile sunt lacunare. În 1950 a fost trimis în lagărul de muncă de la Canal, unde a petrecut patru ani.

Fiica sa a fost ucisă în 1935, de Crăciun. Era iubita lui Liviu Ciulei, tatăl regizorului și un bogat investitor în imobiliare, care a fost suspect de crimă. Cazul a zguduit Bucureștiul, iar acuzațiile au fost lansate chiar de tatăl fetei, Plăpumarul.

Cristescu s-a întâlnit personal cu Lenin, cu care, spunea mai târziu, a avut o controversă legată de conducerea națională sau internațională a partidelor comuniste.

Primii comuniști

Alături de Plăpumar, printre membrii inițiali s-au aflat însă și numeroși intelectuali de valoare, precum Lucrețiu Pătrășcanu, jurist și sociolog sau istoricul Petre Constantinescu-Iași.

În iunie 1921 adevărații lideri ai partidului socialist au amendat hotărârile votate la congresul din mai 1921 și, practic, din acel moment muncitorimea română a fost reprezentată politic de două partide: unul moderat ca doctrină, social-democrat reformist, și celălalt revoluționar, partidul comuniștilor.

Imediat după scindare, nou formatul PCdR s-a afiliat la Internaționala a III-a.

Abia la cel de-al doilea congres al Partidului Comunist, desfășurat la Ploiești, la 3-4 octombrie 1922, au fost puse bazele noului partid comunist.

Despre PCR în perioada interbelică

În România interbelică, PCR a fost o mică organizație politică ilegală, subordonată Cominternului și implicit Uniunii Sovietice care a susținut ideologic revoluția comunistă. O serie de filme realizate în perioada comunistă prezintă acea perioadă, ”a ilegaliștilor”, într-o notă pozitivă.

Partidul comunist și-a început ascensiunea la putere în România după actul de la 23 august 1944, la care a participat în calitate de membru al Blocului Național Democrat (BND).

Apoi, conform strategiei staliniste și cu sprijinul trupelor sovietice, PCR și-a eliminat treptat adversarii. După abdicarea forțată a regelui Mihai I, în urma loviturii de stat de la 30 decembrie 1947, s-a instaurat Republica Populară Română.

Între 1947 și 1989, PCR a fost singurul partid politic oficial care a activat pe scena politică din România.

În articolul 3 al Constituției României din 1965, PCR era numit „forța politică conducătoare a întregii societăți din Republica Socialistă România”.

Sub conducerea PCR în România a fost instaurată dictatura proletariatului, în economie s-a instituit dirijismul, societatea civilă a fost alterată de principiile dictatoriale ale PCR, iar cenzura a inhibat libertatea de exprimare.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Săptămână DECISIVĂ pentru salariul minim. Ce credeți: Guvernul Bolojan îl îngheață sau îl majorează?

Publicat

Publicitate

România intră într-o nouă săptămână tensionată, cu negocieri la cel mai înalt nivel și proteste anunțate în mai multe orașe. Premierul Ilie Bolojan a convocat pentru miercuri, la Palatul Victoria, o reuniune a Consiliului Tripartit, unde vor fi analizate împreună cu sindicatele, patronatele și mediul de afaceri soluțiile privind majorarea salariului minim pe economie.

Tensiunile sociale cresc la început de săptămână. Premierul cheamă sindicatele și patronatele la masa dialogului pentru a discuta despre salariul minim, în timp ce pe străzi se pregătesc noi proteste.

Miza discuțiilor este una majoră: Guvernul trebuie să decidă în următoarele zile nivelul de creștere al salariului minim pe economie, într-un context economic complicat, marcat de presiuni bugetare și de avertismente din partea mediului de afaceri. În același timp, sindicatele cer majorări consistente, invocând inflația și scăderea puterii de cumpărare, în timp ce Executivul invocă nevoia de echilibru financiar și de respectare a angajamentelor internaționale.

În funcție de rezultatele consultărilor de miercuri, Guvernul ar putea anunța o nouă formulă de calcul pentru salariul minim, care să includă și indicatori de productivitate și inflație. Sindicatele avertizează însă că, în lipsa unui acord clar, mișcările de protest vor continua și se pot transforma în greve la nivel național.

Bolojan: „Salariul minim ar trebui să rămână la același nivel”

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că menținerea salariului minim la nivelul actual este cea mai realistă opțiune în condițiile economice actuale, avertizând asupra riscului de închidere a micilor afaceri din județele mai puțin dezvoltate.

„Salariul minim, sigur, e un element de discuţie în această perioadă şi săptămâna viitoare, miercuri, am convocat Consiliul Tripartit pentru a discuta cu sindicatele şi patronatele acest aspect. Aşa cum ştiţi, anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. Or, în condiţiile în care anumite salarii, în sectorul public sau în sectorul privat, sunt calculate pe baza salariului minim, orice mutare a salariului minim are nişte efecte care se bat cap în cap cu plafonarea”, a explicat premierul la Antena 3 CNN, citat de Știri pe Surse.

Publicitate

Salariul minim, o presiune suplimentară

Potrivit lui Bolojan, o eventuală creștere a salariului minim ar genera presiune suplimentară asupra companiilor mici și mijlocii, care deja se confruntă cu o scădere a productivității și cu efecte contracționiste în economie.

„Companiile au spaţii mai mici de mişcare şi orice presiune suplimentară legată de creşterea salariului minim, care nu se bazează pe elemente de productivitate şi de aspecte care ţin de sustenabilitatea unor afaceri, creează probleme unor tipuri de afaceri, în anumite zone ale ţării.

Gândiţi-vă că creşterea salariului minim în IT nu are niciun efect. Sau în zona de construcţii, pentru că acolo salariile sunt mult mai mari. Dar la o fabrică de pantofi, dintr-un judeţ mic din România, într-o zonă mai îndepărtată, unde acel cost al salarizării e un element foarte important de care depinde viabilitatea acelei afaceri cu 50 de angajaţi, 100 de angajaţi, o mutare a salariului minim, care nu este acoperită de o realitate economică, închide fabrica respectivă. Avem zeci de exemple de genul acesta”, a subliniat Bolojan.

Premierul a adăugat că toate partidele din coaliția de guvernare au ajuns la un consens în această privință.

„Am discutat aceste aspecte în coaliţie şi de comun acord, subliniez, am căzut cu toţii: hai să încercăm să ţinem salariul minim la acelaşi nivel. Dacă salariile sunt plafonate, hai să mergem în aceeaşi logică, pentru că nu mai avem foarte mult spaţiu de mişcare. (…) Trebuie să vedem şi să discutăm pe cinstite cu patronatele, cu sindicatele şi să avem toate analizele, ca să vedem – există o posibilitate de o creştere minimă a salariului minim sau nu? În ceea ce priveşte o decizie care se bazează pe nişte componente economice, personal, consultându-mă cu mai mulţi economişti, mi s-a spus cât se poate de clar: spaţiul de creştere nu este foarte mare”, a precizat premierul.

Grindeanu: „Riscăm sancțiuni europene dacă nu creștem salariul minim”

În tabăra social-democraților, poziția este total diferită. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, avertizează că România ar putea intra în procedură de infringement dacă nu respectă directiva europeană privind salariile minime adecvate.

„Să ştiţi că e un angajament european pe care România l-a luat. Am vorbit inclusiv cu Roxana Mânzat, comisarul european, vicepreşedinta Comisiei. Am rugat-o să prezinte un material prin care să luăm deciziile cele mai bune în România, fiindcă riscăm altfel să intrăm într-o zonă de infringement dacă nu vom face această creştere a salariului minim, pe care eu cred că e nevoie să o facem în România”, a declarat Grindeanu.

Liderul social-democrat susține că România trebuie să respecte calendarul stabilit cu Uniunea Europeană și să ofere salariaților un venit decent, adaptat costurilor reale de trai.

Presiuni economice și sociale

Dezbaterile au loc pe fondul unui val de nemulțumiri sindicale, în timp ce guvernul pregătește un nou pachet de măsuri fiscale și de austeritate. Mii de angajați din sănătate, educație și administrație sunt așteptați să protesteze chiar în ziua consultărilor de la Palatul Victoria, cerând majorarea salariilor și protejarea puterii de cumpărare.

Pe de altă parte, mediul de afaceri avertizează că o creștere forțată a salariului minim ar putea duce la închideri de firme, disponibilizări și scăderea investițiilor, mai ales în regiunile cu economie slab dezvoltată.

Miercuri se anunță o zi crucială pentru economia României: între presiunile europene, cererile sindicatelor și rezervele mediului de afaceri, Guvernul Bolojan va trebui să decidă dacă menține salariul minim la nivelul actual sau acceptă o creștere care ar putea schimba echilibrul fiscal și social al țării.

Citeste mai mult

Eveniment

Binecuvântare și recunoștință la Călinești: Sfințirea Casei Praznicale, un moment de sărbătoare pentru întreaga comunitate

Publicat

Publicitate

Zi de sărbătoare și emoție astăzi în satul Călinești, orașul Bucecea. Duminică, la Biserica „Sfântul Nicolae”, a avut loc sfințirea Casei Praznicale, recent renovată în interior, un loc cu o însemnătate aparte pentru viața spirituală și comunitară a localității.

La eveniment a fost prezent și primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, care a transmis un mesaj de recunoștință și binecuvântare pentru toți cei implicați în această lucrare.

„Astăzi, la Biserica ‘Sfântul Nicolae’ din Călinești, am avut bucuria de a participa la sfințirea Casei Praznicale, după renovarea interioară, un loc de o reală importanță pentru viața spirituală a comunității noastre. Această investiție a fost posibilă prin sprijinul Consiliului Local Bucecea, al numeroșilor binefăcători, dar și prin implicarea și dăruirea deosebită a părintelui paroh Ciprian Huțu, cu care Primăria Bucecea are o colaborare exemplară.”, a transmis primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu

Primarul a subliniat că sprijinul pentru proiectele care aduc lumină și speranță în comunitate rămâne o prioritate pentru administrația locală. „Personal, am sprijinit și voi sprijini mereu astfel de inițiative, pentru că ele dau sens comunității și aduc binecuvântare asupra tuturor celor care se implică. Tot ceea ce facem cu credință devine durabil și aducător de lumină.”, a mai adăugat acesta.

Renovarea Casei Praznicale reprezintă un exemplu de colaborare între autoritățile locale, biserică și credincioși, o dovadă că atunci când comunitatea se unește în jurul valorilor spirituale, rezultatele sunt vizibile și pline de semnificație.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Elisabeta Lipă, marea campioană a României, aniversată astăzi cu sute de mesaje de recunoștință și mândrie

Publicat

Publicitate

Întreaga lume sportivă a transmis astăzi gânduri de apreciere și respect pentru Elisabeta Lipă, marea campioană a canotajului românesc, originară din județul Botoșani și unul dintre cei mai mari sportivi din istoria României.

Fosta canotoare, de cinci ori medaliată cu aur olimpic, a primit și în acest an numeroase mesaje de felicitare, urări și cuvinte calde de la colegi, sportivi și prieteni. Pe pagina sa de socializare, Elisabeta Lipă a transmis un mesaj emoționant de mulțumire:

„Și anul acesta, de ziua mea, am primit atât de multe mesaje, gânduri calde și urări frumoase, care mi-au umplut inima de bucurie. Sunt profund recunoscătoare pentru tot ceea ce am — pentru familia mea, pentru sănătate și pentru toți oamenii minunați care fac parte din viața mea. A fost un an extraordinar pentru canotajul românesc, plin de emoții, rezultate deosebite și momente de mândrie națională. Le mulțumesc din inimă celor care alcătuiesc marea familie a canotajului — sportivi, antrenori, colegi și susținători — împreună trăim și scriem, zi de zi, povestea acestui sport minunat!”, a transmis marea canotoare.

Elisabeta Lipă, născută la 26 octombrie 1964, în Siret (județul Suceava), a devenit un simbol al sportului românesc, legându-și cariera de orașul Botoșani, pe care îl reprezintă astăzi ca parlamentar. Cu o carieră impresionantă, a cucerit cinci medalii de aur, două de argint și una de bronz la șase ediții ale Jocurilor Olimpice, fiind considerată una dintre cele mai valoroase canotoare din lume.

După retragerea din activitatea competițională, Elisabeta Lipă s-a dedicat conducerii și dezvoltării sportului românesc, fiind președinta Federației Române de Canotaj și o voce respectată în sprijinul sportivilor tineri. Sub coordonarea sa, canotajul românesc a obținut, în ultimii ani, rezultate excepționale la nivel european și mondial.

Astăzi, de ziua sa, marea campioană a primit mii de mesaje de felicitare și recunoștință — semn al respectului și dragostei pe care întreaga țară i le poartă.

Publicitate

„Vă mulțumesc tuturor pentru gândurile bune și pentru energia frumoasă pe care mi-ați trimis-o! Să vi se întoarcă înzecit, cu sănătate, bucurii și împliniri!”, a mai transmis Elisabeta Lipă.

Citeste mai mult

Eveniment

Campioni naționali la badminton! Performanță remarcabilă pentru sportivii botoșăneni la Campionatul Național U9 și U17

Publicat

Publicitate

Botoșaniul continuă să strălucească pe scena sportului românesc. La Finala Campionatului Național de Badminton, sportivii botoșăneni au reușit rezultate extraordinare, aducând acasă mai multe titluri și medalii care confirmă valoarea și talentul tinerilor sportivi.

Cel mai tânăr campion al echipei este Marcu Tudor, care, la doar 6 ani, a cucerit aurul la categoria U9, obținând primul titlu național al carierei. O performanță impresionantă, care arată nu doar talentul său deosebit, ci și munca intensă din spatele antrenamentelor.

La categoria U17, sportivii botoșăneni au continuat seria succeselor:

  • 🥇 Simplu băieți: Răileanu Claudiu

  • 🥇 Dublu mixt: Răileanu Claudiu & Bianca Onică

  • 🥇 Dublu fete: Bianca Onică & Bianca Istrate

    Publicitate

Rezultatele confirmă progresul constant al tinerilor sportivi și munca de echipă care stă în spatele fiecărei reușite. „Am demonstrat încă o dată că Botoșaniul a câștigat respectul și admirația întregii țări prin performanțele noastre și prin pasiunea cu care promovăm badmintonul”, au transmis reprezentanții clubului.

Organizatorii au transmis mulțumiri speciale partenerilor pentru sprijinul și colaborarea oferite în dezvoltarea tinerelor talente.

Campionatul Național U9 și U17 a fost un nou prilej de afirmare pentru badmintonul botoșănean, care continuă să dovedească faptul că sportul de performanță se construiește prin pasiune, perseverență și spirit de echipă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending