Connect with us

Eveniment

77 de ani de când Stalin ne-a făcut “tovarăși”. Pe 6 martie 1945 Guvernul Petru Groza instaura regimul comunist în România

Publicat

Publicitate

Pe 6 martie 1945, instalarea guvernului Petru Groza la presiunea Moscovei a însemnat instaurarea regimului comunist în România, relatează alba24.ro. A urmat apoi o perioadă neagră pentru români care s-a încheiat doar în decembrie 1989 cu revoluția prin care a fost îndepărat Nicolae Ceaușescu.

În urmă cu exact 77 de ani, la ora 19:30, Petru Groza depunea jurământul de prim-ministru în faţa Regelui Mihai. Stalin reuşise să îşi ducă la îndeplinire prima parte a planului său de sovietizare forţată a României: impunerea unui guvern comunist la conducerea ţării.

„Născut în decembrie 1884 într-un sat din judeţul Hunedoara, Petru Groza urma să împlinească 61 de ani atunci când, la presiunile Moscovei şi ale comuniştilor din Bucureşti, el devenea prim-ministru al ţării, în ziua de 6 martie 1945”, spune istoricul Adrian Cioroianu. În continuare, istoricul îl descrie astfel pe Groza: „Bărbat inteligent şi plin de farmec pentru cei care-i erau prieteni, Petru Groza a fost cel mai bun tovarăş de drum al comuniştilor. Deşi el era sută la sută un capitalist-burghez-moşier, Groza şi-a trădat propria categorie socială şi a devenit instrumentul politic perfect al comuniştilor”.

Cariera politică a lui Petru Groza a început într-un moment deosebit de important pentru România: 1 Decembrie 1918. Membru al Partidului Național Român, Groza a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde s-a hotărât unirea românilor și a tuturor teritoriilor locuite de aceștia cu România.

După 23 august 1944, Partidul Comunist, aflat până atunci în ilegalitate a început să acapareze puterea în România. Un rol deosebit în acest sens la avut și instaurarea guvernului lui Petru Groza format în majoritate din comuniști. Pentru ca Regele Mihai să accepte înlocuirea guvernului Rădescu cu cel condus de Groza, de la Moscova este trimis special, Comisarul Poporului, Andrei Vîșinsky. Odată instat guvernul lui Petru Groza, procesul de comunizare a României începea.

Tot de numele lui Petru Groza se leagă și retrocedarea nord-vestului Transilvaniei, ca urmare a unor discuții avute cu Stalin, astfel că la 9 martie 1945, acest teritoriul revenea României. Tot în 1945, guvernul Groza a decis realizarea unei reforme agrare, astfel că au fost expropiate terenuri care ulterior au fost împărțite țăranilor.

Publicitate

În august 1945, regele Mihai i-a cerut demisia lui Petru Groza, însă în fața refuzului acestuia, monarhul a instituit, începând din 21 august 1945, greva regală și nu a mai acceptat să contrasemneze actele guvernului. Ulterior, în decembrie 1945 s-a decis ca situația să fie rezolvată prin numirea a câte un membru PNL și PNȚ în guvern, apoi să se organizeze alegeri libere. În noiembrie 1946, Blocul Partidelor Democratice, din care făcea parte și Partidul Comunist, a câștigat alegerile prin fraudă.

Un an mai târziu, mai exact în ziua de 30 decembrie 1947, Petru Groza și Gheorghe Gheorgiu-Dej au fost cei care l-au determinat pe regele Mihai să abdice și să plece din țară. În aceeași zi România se proclama Republică Populară.

Câțiva ani mai târziu, la 11 iunie 1948, guvernul condus de Petru Groza a adoptat legea privint naționalizarea industriei, o măsură care a vizat distrugerea proprietății private. Cu această ocazie a fost creat și Comitetul de Stat al Planificării, care asigura dezvoltarea economică pe baze planificate, având la bază centralismul economic. Din anul 1951, acest plan de organizare economică era întocmit pe o perioadă de cinci ani, cunoscut și sub numele de plan cincinal.

Petru Groza și-a păstrat mandatul de prim-ministru până pe  iunie 1952. Acesta a murit în ianuarie 1958, iar înmormântarea sa din Bucureşti a fost oficiată de un sobor mare de preoţi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

sursa: redescoperaistoria.rodigi24.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Când au loc alegerile prezidențiale, în 2025? S-a decis data la care românii vor merge din nou la vot

Publicat

Publicitate

În ședința de Guvern de sâmbătă, 28 decembrie, stabilirea calendarului pentru alegeri a fost una dintre urgențele guvernului proaspăt instalat. Iată care este data la care românii vor merge din nou la vot, scrie cancan.ro.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025 va fi organizat pe 23 martie, urmând ca al doilea tur să aibă loc pe data de 6 aprilie 2025, notează Digi24. Reamintim că alegerile prezidențiale din 2024 vor fi repetate în 2025 după decizia Curții Constituționale a României (CCR) de anulare a primului tur de la finalul lunii noiembrie 2024.

În acest moment, există mai multe date luată în calcul pentru alegerile prezidențiale din 2025. În ședința de vineri, 27 decembrie, la prima reuniune a noului guvern condus de Marcel Ciolacu, deputații au avut mai multe date puse pe masa discuțiilor. Pentru a respecta calendarul electoral, executivul trebuie să stabilească data alegerilor cu 75 de zile înainte, iar asta înseamnă că primul tur ar putea avea loc în a doua jumătate a lunii martie.

Citeste mai mult

Eveniment

Angajații care au copii vor plăti taxe pe muncă mai mici cu până la 5%. Pachet demografic pentru familii în programul de guverna

Publicat

Publicitate

Angajații care au copii vor plăti taxe pe muncă mai mici cu până la 5%, prevede programul de guvernare al Coaliției. Concret, povara fiscală pe muncă va scădea de la 42% la 37%, scrie alba24.ro

Documentul nu prevede deocamdată un mecanism prin care se va realiza acest lucru, însă cel mai probabil se va face printr-o lege suplimentară.

”Reducerea taxelor și impozitelor pe muncă. Reducerea graduală a poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și al familiilor cu copii”, prevede programul de guvernare al Coaliției.

Documentul mai conține și un ”pachet demografic de sprijin pentru familiile cu copii”. Acesta cuprinde, pe lângă prevederea legată de taxe pe muncă mai mici pentru muncă în cazul părinților angajați:

  • Facilități concrete pentru achiziționarea locuințelor, inclusiv programe de subvenționare și garanții pentru credite;
  • Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent;
  • Construirea a 100.000 de locuințe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluții accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere și cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică;
  • Construirea de creșe va continua, pentru a sprijini familiile tinere și a oferi condiții moderne pentru îngrijirea copiilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Voucherele de vacanţă rămân în vigoare, cu condiţia ca, din 1.600 lei, jumătate să fie contribuţia salariatului

Publicat

Publicitate

Voucherele de vacantă rămân în vigoare, cu condiţia ca, din 1.600 lei, jumătate să fie contribuţia salariatului, acestea fiind opţionale, a declarat sâmbătă preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, la Palatul Victoria, după întâlnirea dintre sindicate, patronate şi premierul Marcel Ciolacu despre măsurile fiscale propuse prin „ordonanţa trenuleţ”.

„Datorită şi intervenţiei patronatului s-a decis că voucherele de vacantă rămân în vigoare, cu condiţia ca din 1.600 lei să existe o contribuţie din salariul propriu, a salariatului, pentru a obţine voucherul de 1.600, adică jumătate, 800 de lei. Este opţională obţinerea voucherului de vacanţă. Dacă dai 800 lei vei beneficia de voucher, nu dai 800 de lei, nu beneficiezi de acest lucru. Vrei voucherul de 1.600 de lei, trebuie să contribui cu 800 de lei”, a menţionat Bogdan Hossu.

La rândul său, Gabriel Predica, vicepreşedintele Federaţiei „Solidaritatea Sanitară” a subliniat că Guvernul va subvenţiona cu cel mult 800 de lei voucherele de vacanţă, însă nu au fost oferite detalii din perspectivă fiscală.

„Guvernul propune următorul lucru: el va subvenţiona cu cel mult 800 de lei, aşa este formulat articolul. Nu au ştiut să răspundă, totuşi, ce se va întâmpla din perspectivă fiscală. La momentul actual aceste vouchere de vacanţă sunt supuse impozitului pe venit, respectiv CASS”, a precizat Gabriel Predica.

În 20 decembrie, patronatele şi sindicatele din turism au transmis că protestează faţă de o posibilă eliminare a voucherelor de vacanţă din bugetul statului pe anul 2025, afirmând că această măsură va avea consecinţe catastrofale asupra sectorului, dar şi asupra altor industrii conexe şi „ar arunca România înapoi cu 20 de ani”.

Eliminarea voucherelor de vacanţă va afecta „grav” balanţa valutară, miliarde de euro vor lua drumul Greciei, Turciei, Bulgariei în loc să rămână în ţară, avertizau reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), într-un comunicat transmis AGERPRES.

Publicitate

Potrivit ANAT, sindicatele anticipează revoltele angajaţilor care vor fi lipsiţi atât de prime, creşteri salariale, cât şi de concedii. Totodată, această măsură va avea consecinţe catastrofale pentru sector şi un impact negativ pentru industriile conexe.

Astfel, veniturile din turism, un sector vital pentru economia românească, vor scădea cu 30-40%, iar mii de români – în special cei cu venituri modeste – nu vor mai avea acces la vacanţe, tratamente de recuperare sau odihnă, în condiţiile în care aproape 16% dintre angajaţii din sectorul public au beneficiat pentru prima dată în viaţa lor de o vacanţă datorită acestor vouchere, precizat reprezentanţii ANAT.

Aceştia mai susţin că, prin eliminarea voucherelor de vacanţă, se va pierde încrederea investitorilor privaţi, care vor fi forţaţi să îşi reducă activitatea sau să îşi închidă afacerile, contribuind astfel la creşterea şomajului.

ANAT preciza că acest protest la care s-au alăturat patronatele, federaţiile, alianţele, asociaţiile din turism precum şi sindicatele este un ultim semnal de alarmă către Guvern: „Nu vă atingeţi de voucherele de vacanţă! Tăiaţi risipa şi ineficienţa publică. Dar nu omorâţi găina care dă ouă de aur. Nu omorâţi economia şi nici turismul românesc!”.

Pe de altă parte, Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) a lansat recent un apel către Guvernul României în ceea ce priveşte impactul „devastator” asupra industriei turismului pe care îl vor avea măsurile fiscale propuse prin „ordonanţa trenuleţ”, fără a fi însoţite de politici publice de compensare a impactului negativ şi dezvoltare a turismului de incoming şi susţinere a investiţiilor în domeniu.

FIHR a solicitat adoptarea de urgenţă a unor măsuri precum alocarea unui buget anual de promovare a României ca destinaţie turistică în cuantum de 10% din sumele economisite din eliminarea voucherelor de vacanţă (cu un impact semnificativ de până la 30% din piaţă), pentru a înlocui deficitul de turism intern creat şi pentru atragerea de turişti străini, ducând, astfel, şi la o diminuare a deficitului comercial din domeniu, actualizarea legislaţiei care să permită realizarea de bugete multianuale, fără de care în fiecare an participarea la evenimentele de început de an (târguri internaţionale sau alte manifestări sunt puse sub semnul întrebării şi, de multe ori, anulate), precum şi OPANT nr.65/ 2013, inclusiv clasificarea apartamentelor şi standardele ocupaţionale şi digitalizarea raportărilor – crearea de platforme pentru raportarea datelor, monitorizarea circulaţiei turistice, statistici, colectarea rapoartelor de la platformele online, respectiv evidenţierea aportului în PIB. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Scutire la plata CASS pentru elevii și studenții care lucrează în timpul studiilor. Măsură în programul de guvernare

Publicat

Publicitate

Scutire la plata CASS: Elevii și studenții care lucrează în timpul studiilor nu vor mai fi taxați în ceea ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate. Măsura apare în programul de guvernare al Coaliției PSD – PNL – UDMR. Programul de Guvernare a devenit lege odată cu acordarea votului de încredere Guvernului Ciolacu 2, de către Parlamentul României, scrie Edupedu.ro.

Documentul a fost publicat recent pe site-ul Guvernului și prevede ”zero contribuție la asigurarea de sănătate CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor de licență și masterat”.

Scutire la plata CASS pentru elevii și studenții care lucrează: de această măsură sunt vizați tinerii cu o vârsta mai mică de 26 de ani.

Banii nu rămân la angajați, dar măsura ar putea constitui un stimulent pentru angajator, care ar putea fi convins să angajeze mai mulți tineri.

De asemenea, documentul mai prevede și scutirea de CASS și opțiune la plata la CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending