Pentru cei mai mulți locuitori ai județului Botoșani creșterea animalelor și cultivarea pământului reprezintă singura sursă de trai. În condițiile în care apa este tot mai greu de procurat din cauza investițiilor insuficiente iar câmpurile tot mai arse de soare, mulți vor să renunțe și să emigreze, relatează Adevărul.
Județul Botoșani este al doilea din România ca suprafață a luciului de apă, după Tulcea, având 3.600 de hectare cu apă, o rețea hidrografică cu sute de iazuri și două râuri mari precum Siretul și Prutul. Cu toate acestea, în mod paradoxal, oamenii din mediul rural mai ales mor de sete. Situația este gravă pentru că într-un județ eminemente agricol ca Botoșaniul, lipsa apei face ca multe comunități să se afunde într-o sărăcie lucie.
Majoritatea sătenilor trăiesc din munca câmpului și din creșterea animalelor. Terenurile arse de soare și lipsa unei infrastructuri capabile să aducă apa în sate îi duc la disperare pe fermieri, mai ales că anul acesta seceta a venit mai devreme.
„Începea prin luna iunie, așa, pe la sfârșit sau chiar prin iulie. Mai rezistam noi două luni, până la ploile din septembrie. Dar așa, dacă a luat-o din mai, cu trei luni de secetă suntem gata. Sărăcie și muncă la străini scrie pe noi”, mărturisește disperat un cioban din zona Săveniului.
„Aducem apă cu cisternele de la 13 kilometri”
În comuna Drăgușeni, de exemplu, singura sursă de venit a localnicilor sunt animalele, în special oile și vacile. Anul acesta, seceta i-a lovit mai puternic ca niciodată. Temperaturile ridicate au uscat complet imașurile, iar iazurile de mici dimensiuni aproape au secat. În comună nu există nicio picătură de apă pentru animalele însetate, cum nu există nicio mână de iarbă proaspătă pe câmpurile arse de soare.
Publicitate
Ciobanii spun că situația este gravă FOTO Cosmin Zamfirache
Cristi Dutcă, fermier, dar și președinte al Asociației Crescătorilor de Animale din Drăgușeni, spune că situația este extremă.
„A venit prea repede seceta. De la începutul lunii mai. Efectiv nu avem sursă de apă. Uitați-vă cum arată și imașul! Este foarte grav. Oamenii din asta trăiesc, din creșterea animalelor”, spune Cristi Dutcă.
În comună, sunt peste 5.000 de capete de oi și peste 2.000 de capete de bovine. În disperare de cauză, fermierii, în frunte cu Cristi Dutcă și ajutați de autoritățile locale, cară zilnic cisterne întregi cu apă de la peste 13 kilometri, doar pentru ca animalele și ei împreună cu familiile lor să poată supraviețui.
„Ieri am adus zece transporturi, adică 120 de tone am adus numai eu. În localitate nu avem apă deloc, aducem de la iazul Ichimeni”, mărturisește fermierul.
”Dacă mai ține așa o lună, oamenii renunță la animale”
În ciuda strădaniei fermierilor, dar și a oamenilor de la Primărie, la Drăgușeni, situația este critică. Fermierii mărturisesc că dacă lucrurile persistă vor fi nevoiți să vândă animalele, pentru că nu au cum să le adapte și să le hrănească.
„Nu știu ce o să facă oamenii. Dacă mai ține o lună așa, vor renunța la animale și la tot. Eu, unul, renunț”, spune Cristi Dutcă.
Perspectivele sunt sumbre, fără animale și fără sursă de întreținere oamenii vor alege să plece la muncă în străinătate.
„A plecat un val de-au lăsat satele pe jumătate goale. Au mai rămas și oameni gospodari și au animale și se întrețin cu ele, unii mai bine, alții mai rău, dar nu murea nimeni de foame. În condițiile astea, fără apă și cu seceta pe noi, plecăm toți câți am mai rămas. Sate de moșnegi o să rămână”, mărturisește un alt fermier.
„Trebuie investiții”
Dincolo de încălzirea globală și temperaturile tot mai ridicate, județul Botoșani suferă și la capitolul investiții majore în rețeaua de apă. Practic, magistralele care alimentează diferitele zone ale județului sunt, în mare parte, vechi, subdimensionate și deteriorate, așa încât nu mai fac față numărului de utilizatori.
Situații catastrofale au fost înregistrate atât în zona Drăgușeniului, cât și la Ungureni și Flămânzi. Responsabili de reabilitarea sau înlocuirea acestor magistrale este socieatea Nova Apaserv, operator de apă cu capital de stat.
Fermierii aduc apă cu cisterna FOTO Cosmin Zamfirache
De altfel, reprezentanții Nova Apaserv recunosc că magistralele principale nu mai fac față numărului mare de utilizatori din comunele branșate în ultimii ani. La Flămânzi, de exemplu, numai 13% din apa pompată în țevi ajunge la destinație. Pierderile pe rețea ajung și la 80%. Cei de la Nova Apaserv spun că urmează să se facă investiții majore în cadrul masterplanului pe fonduri europene, însă deocamdată totul este doar teoretic.
În tot acest timp, localnicii din al doilea județ din România în privința suprafeței luciului de apă se chinuie să supraviețuiască atât ei, cât și animalele lor care le asigură traiul.
„Ar trebui o aducțiune cu apă. Trebuie investiții”, este concluzia lui Cristi Dutcă.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Trei tineri cu vârste cuprinse între 20 și 23 de ani, din comuna Șendriceni, au fost reținuți de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale pentru 24 de ore, fiind acuzați de fals informatic, complicitate la fals informatic și participare la jocuri de noroc online prin metode ilegale pentru a ascunde identitatea reală a beneficiarilor câștigurilor financiare, a anunțat astăzi IJP Botoșani.
Cum au acționat cei trei tineri
Investigațiile desfășurate pe o perioadă de patru luni, din august până în prezent, au scos la iveală faptul că suspecții au utilizat un sistem informatic pentru a introduce în mod ilegal datele de identificare ale mai multor persoane pe platforme de jocuri de noroc. Aceste date au fost folosite pentru a obține câștiguri în valoare de peste 30.000 de euro, care au fost retrase ulterior, figurând ca venituri ale persoanelor ale căror identități au fost utilizate fără consimțământ.
Prin aceste metode, câștigurile obținute nu puteau fi urmărite de autorități ca venituri ale adevăraților beneficiari, ceea ce a complicat identificarea operațiunilor financiare ilegale.
Percheziții și rețineri
Pe 28 decembrie, polițiștii au efectuat trei percheziții domiciliare la locuințele celor bănuiți, unde au fost găsite și ridicate telefoane mobile, carduri bancare și diverse înscrisuri relevante pentru anchetă. Cei trei tineri au fost aduși la sediul poliției pe baza mandatelor de aducere, iar ulterior au fost reținuți pentru 24 de ore.
Publicitate
Acțiunea poliției și acuzațiile
Polițiștii îi acuză pe cei trei de:
Fals informatic – utilizarea neautorizată a datelor altor persoane pe platforme de jocuri de noroc;
Complicitate la fals informatic – sprijinirea activităților frauduloase;
Participare ilegală la jocuri de noroc online – prin disimularea identității reale a beneficiarilor.
Ancheta continuă pentru a stabili întreaga dimensiune a activității infracționale și a identifica toate persoanele implicate.
Comuna Vorona, cunoscută pentru păstrarea cu sfințenie a tradițiilor românești, va găzdui pe 31 decembrie 2024 Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă.
Evenimentul este considerat una dintre cele mai mari parade ale portului popular din ultimii ani, aducând în prim-plan frumusețea costumelor tradiționale și bogăția obiceiurilor păstrate de generații.
Spectacolul tradițiilor: Ce ne așteaptă la festival
Evenimentul va începe la ora 10:00, în Piața Comunală din Vorona, și va reuni zeci de tineri din comunele Vorona, Tudora și Corni. Aceștia vor purta costume populare autentice și vor prezenta tradiții transmise de sute de ani, transformând festivalul într-un adevărat spectacol cultural.
Primarul Sergiu Dascălu a subliniat că manifestarea beneficiază de suportul întregii comunități, care s-a implicat activ pentru a asigura succesul acestui regal al datinilor și obiceiurilor de iarnă.
Un tezaur de tradiții românești
Publicitate
Vorona, alături de comunele Tudora și Corni, reprezintă un bastion al tradițiilor românești. Anual, această zonă este gazda unui spectacol unic, care include cete de urători, dansuri ritualice cu urși, jocuri de haiduci și alte obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă. Participanții și vizitatorii vor avea ocazia să asiste la o desfășurare impresionantă de costume, sunete și ritmuri tradiționale, care aduc în prim-plan spiritul autentic al sărbătorilor românești.
Așteptări mari pentru 2024
Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă atrage în fiecare an sute de participanți, iar organizatorii estimează că ediția din 2024 va depăși toate recordurile de participare. Oamenii vin nu doar din zonă, ci și din alte regiuni ale țării pentru a trăi atmosfera magică a acestui eveniment.
Importanța culturală și turistică
Festivalul este mai mult decât o simplă manifestare locală; el este un simbol al identității culturale și o ocazie de a promova turismul cultural în regiune. Păstrarea și promovarea tradițiilor contribuie la consolidarea legăturii dintre generații și oferă vizitatorilor o perspectivă autentică asupra moștenirii culturale românești.
Evenimentul este deschis tuturor celor care doresc să participe, fie ca spectatori, fie ca parte activă a manifestării. Piața Comunală din Vorona va deveni un adevărat centru al tradițiilor, unde costumele populare, muzica, dansurile și atmosfera festivă vor crea o experiență de neuitat.
Acest festival nu este doar o celebrare a trecutului, ci și o reafirmare a valorilor care unesc comunitatea în jurul tradițiilor. Toți cei interesați sunt invitați să fie parte din această poveste a iernii românești autentice.
Din prima zia anului viitor, 2025, benzina și motorina vor avea prețuri mai mari, în urma creșterii accizelor cu aproximativ 6%, conform unui document al Ministerului Finanțelor. Astfel, prețul benzinei va crește cu 0,17 lei pe litru, iar cel al motorinei cu 0,16 lei pe litru.
Pe parcursul acestui an, accizele au fost majorate în două etape, la 1 ianuarie și 1 iulie, cu un total de 0,72 lei pentru benzină și 0,65 lei pentru motorină. Noile scumpiri vor fi resimțite imediat, din prima zi a anului 2025. Spre exemplu, un plin de 50 de litri va costa cu 8,5 lei mai mult.
Pentru a sprijini transportatorii, autoritățile au decis prelungirea ajutorului de stat de 20 de bani pe litru pentru motorina achiziționată, măsură valabilă până la 30 iulie 2025.
Justificarea măsurii de către Guvern
Conform notei de fundamentare a proiectului, această măsură este necesară pentru a limita creșterile prețurilor la transportul de mărfuri și persoane, prevenind astfel majorările în lanț ale altor produse și servicii. Totodată, se dorește menținerea competitivității transportatorilor români și evitarea migrației spre alimentarea cu carburant în alte țări.
Impactul economic și fiscal
Publicitate
Accizele la carburanți reprezintă o taxă indirectă inclusă în prețul combustibililor, reglementată atât de legislația europeană, cât și națională. Ele au rolul de a genera venituri pentru bugetul de stat, dar și de a încuraja utilizarea eficientă a energiei și reducerea emisiilor de carbon.
În 2024, nivelul accizelor în România este următorul:
Benzină fără plumb: aproximativ 2,6 lei/litru.
Motorină: aproximativ 2,4 lei/litru.
GPL: aproximativ 1,2 lei/litru.
Pe lângă accize, prețul final al carburanților include și TVA (19%), dar și alte costuri legate de piață, precum prețul petrolului și cheltuielile de distribuție.
Această majorare va adăuga presiune asupra șoferilor și industriei transporturilor, într-un context economic deja dificil, marcat de inflație și incertitudini.
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben de ceaţă valabilă duminică dimineaţă în mai multe judeţe din Moldova, Muntenia şi Ardeal.
Potrivit avertizării este vorba despre ceaţă ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m şi izolat sub 50 m ce va favoriza, în funcţie de condiţiile locale, formarea gheţuşului sau chiciurei.
Codul de Ceaţă este valabil în judeţele Botoşani şi Iaşi, dar şi în zona joasă a judeţului Suceava.
Avertizarea cod galben este valabilă duminică, până la ora 10.00.