Connect with us

Eveniment

FOTO Botoșani: Seceta și lipsa de investiții îi împing pe fermieri în sapă de lemn. „Dacă mai ține așa o lună, oamenii renunță”

Publicat

Publicitate

Pentru cei mai mulți locuitori ai județului Botoșani creșterea animalelor și cultivarea pământului reprezintă singura sursă de trai. În condițiile în care apa este tot mai greu de procurat din cauza investițiilor insuficiente iar câmpurile tot mai arse de soare, mulți vor să renunțe și să emigreze, relatează Adevărul.

Județul Botoșani este al doilea din România ca suprafață a luciului de apă, după Tulcea, având 3.600 de hectare cu apă, o rețea hidrografică cu sute de iazuri și două râuri mari precum Siretul și Prutul. Cu toate acestea, în mod paradoxal, oamenii din mediul rural mai ales mor de sete. Situația este gravă pentru că într-un județ eminemente agricol ca Botoșaniul, lipsa apei face ca multe comunități să se afunde într-o sărăcie lucie.

 

Majoritatea sătenilor trăiesc din munca câmpului și din creșterea animalelor. Terenurile arse de soare și lipsa unei infrastructuri capabile să aducă apa în sate îi duc la disperare pe fermieri, mai ales că anul acesta seceta a venit mai devreme.

„Începea prin luna iunie, așa, pe la sfârșit sau chiar prin iulie. Mai rezistam noi două luni, până la ploile din septembrie. Dar așa, dacă a luat-o din mai, cu trei luni de secetă suntem gata. Sărăcie și muncă la străini scrie pe noi”, mărturisește disperat un cioban din zona Săveniului.

„Aducem apă cu cisternele de la 13 kilometri”

În comuna Drăgușeni, de exemplu, singura sursă de venit a localnicilor sunt animalele, în special oile și vacile. Anul acesta, seceta i-a lovit mai puternic ca niciodată. Temperaturile ridicate au uscat complet imașurile, iar iazurile de mici dimensiuni aproape au secat. În comună nu există nicio picătură de apă pentru animalele însetate, cum nu există nicio mână de iarbă proaspătă pe câmpurile arse de soare.

Publicitate
Ciobanii spun că situația este gravă FOTO Cosmin Zamfirache
Ciobanii spun că situația este gravă FOTO Cosmin Zamfirache

Cristi Dutcă, fermier, dar și președinte al Asociației Crescătorilor de Animale din Drăgușeni, spune că situația este extremă.

„A venit prea repede seceta. De la începutul lunii mai. Efectiv nu avem sursă de apă. Uitați-vă cum arată și imașul! Este foarte grav. Oamenii din asta trăiesc, din creșterea animalelor”, spune Cristi Dutcă.

În comună, sunt peste 5.000 de capete de oi și peste 2.000 de capete de bovine. În disperare de cauză, fermierii, în frunte cu Cristi Dutcă și ajutați de autoritățile locale, cară zilnic cisterne întregi cu apă de la peste 13 kilometri, doar pentru ca animalele și ei împreună cu familiile lor să poată supraviețui.

„Ieri am adus zece transporturi, adică 120 de tone am adus numai eu. În localitate nu avem apă deloc, aducem de la iazul Ichimeni”, mărturisește fermierul.

”Dacă mai ține așa o lună, oamenii renunță la animale”

În ciuda strădaniei fermierilor, dar și a oamenilor de la Primărie, la Drăgușeni, situația este critică. Fermierii mărturisesc că dacă lucrurile persistă vor fi nevoiți să vândă animalele, pentru că nu au cum să le adapte și să le hrănească.

„Nu știu ce o să facă oamenii. Dacă mai ține o lună așa, vor renunța la animale și la tot. Eu, unul, renunț”, spune Cristi Dutcă.

Perspectivele sunt sumbre, fără animale și fără sursă de întreținere oamenii vor alege să plece la muncă în străinătate.

„A plecat un val de-au lăsat satele pe jumătate goale. Au mai rămas și oameni gospodari și au animale și se întrețin cu ele, unii mai bine, alții mai rău, dar nu murea nimeni de foame. În condițiile astea, fără apă și cu seceta pe noi, plecăm toți câți am mai rămas. Sate de moșnegi o să rămână”, mărturisește un alt fermier.

„Trebuie investiții”

Dincolo de încălzirea globală și temperaturile tot mai ridicate, județul Botoșani suferă și la capitolul investiții majore în rețeaua de apă. Practic, magistralele care alimentează diferitele zone ale județului sunt, în mare parte, vechi, subdimensionate și deteriorate, așa încât nu mai fac față numărului de utilizatori.

Situații catastrofale au fost înregistrate atât în zona Drăgușeniului, cât și la Ungureni și Flămânzi. Responsabili de reabilitarea sau înlocuirea acestor magistrale este socieatea Nova Apaserv, operator de apă cu capital de stat.

Fermierii aduc apă cu cisterna FOTO Cosmin Zamfirache
Fermierii aduc apă cu cisterna FOTO Cosmin Zamfirache

De altfel, reprezentanții Nova Apaserv recunosc că magistralele principale nu mai fac față numărului mare de utilizatori din comunele branșate în ultimii ani. La Flămânzi, de exemplu, numai 13% din apa pompată în țevi ajunge la destinație. Pierderile pe rețea ajung și la 80%. Cei de la Nova Apaserv spun că urmează să se facă investiții majore în cadrul masterplanului pe fonduri europene, însă deocamdată totul este doar teoretic.

În tot acest timp, localnicii din al doilea județ din România în privința suprafeței luciului de apă se chinuie să supraviețuiască atât ei, cât și animalele lor care le asigură traiul.

„Ar trebui o aducțiune cu apă. Trebuie investiții”, este concluzia lui Cristi Dutcă.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (365)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

 Revista „Țara de Sus” este editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea  Culturii Tradiționale Botoșsni Numărul dublu 3-4 (75-76) din 2024 are o ținută impozantă prin cele peste 90 de pagini color în care semnează unul sau mai multe articole de o ținută literar-științifică incontestabilă:  Mariana Ichim-Hodan,  Daliana Bejan, Iustina Irimia-Cenușă, Theodora Gheorghiu, Georgiana Ciotoi, Talida Grunzac, Ion Oloieru și Mihai Chelărescu. Revista se deschide cu o prezentare făcută de Mariana Ichim- Hodan lui Dumitru Gânga (Mitruță – Vornicul) din Cristești, declarat în 2024  de Ministerul Culturii ca „Tezaur Uman Viu”. Autoarea,  în acest articol gen laudatio, menționează: „Peste patruzeci de ani a tot cutreierat satele cu vorbele sale dulci și picante uneori, dar plăcut tuturor, versuri în care fie că era vorba de critică, fie de întâmplări mai puțin plăcute. Mitruță avea grijă să nu jignească pe careva, să nu incite spiritele la ură sau scandal, să nu supere pe nimeni ci doar să binedispună. Buna rânduială cu care organiza nunțile, i-a adus multă împlinire”. Din articolul Marianei Ichi-Hodan  aflăm că Dumitru Gânga 9acum de 84 de ani) a compus peste 100 de texte, urături, colăcoria, iertăciunea etc.  Sunt amintite o serie de lucrări scrise de Dumitru Gânga: „Sfânta iertăciune”, „Colocăria”, „La o nuntă-n sat străin”, „Cum vă puteți găsi un prieten”,  „Lecții de viață”, „Un flăcău ca fiecare”, „Țăranul și șmecherul”,  „Țiganul fericit”, „Vecinii și vecinele”, „Urături”, „Jocul caprei” etc.

Daliana Bejan scrie despre poeta Lucia Olaru Nenati, autoare a peste 40 de cărți de poezie, proză, eseu, literatură pentru copii, cercetare și istorie literară. Eseul este asezonat  cu puncte de vedere exprimate de Mihai Cimpoi, Constantin Ciopraga și Nicolae Dabija.  Mihai Cimpoi vede în lirica poetei în discuție „o mare încredere în rostul Poetului, taina fiind toposul cheie”. Mai mult, crede Mihai Cimpoi, Lucia Olaru Nenati „are o empatică și fină comunicare  cu Natura, cu Lumea, cu Totul Cosmic”.  Constantin Ciopraga vede în Lucia Olaru Nenati  „o autoare completă: și lirică, și cogitativă, și documentată istoric”. Nicolae Dabija observă că poemele acestei poete „par desprinse din continentul eminescian, care mai așteaptă să fie descoperit de exegeții viitorului în adevărata lui dimensiune.”

Revista, în fapt, se vrea un raport asupra proiectelor C.J.C.P.C.T. Botoșani desfășurate în anul 2024: „Târgul meșterilor populari” (Daliana Bejan),  „Satule, mândră grădină” (Mariana Ichim-Hodan), „Porni Luceafărul…” (Iustina Irimia-Cenușă), „Ziua Iei”(Daliana Bejan),  „„Mlădițe dângenene”(Mariana Ichim-Hodan), Festivalul Concurs „Constantin Lupu” (Mariana Ichim-Hodan), „Un penel pentru credință” (Daliana Bejan),  Salonul Internațional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza” (Theodora Gheorghiu), Cursul de cusut (Daliana Bejan), Gala Excelenței „Tezaur folcloric” (Theodora Gheorghiu), Festivalul Concurs „Mihail Sorbul” (Georgiana Ciotoi), „Atelierul de Muzică Psaltică” (Mariana Ichim-Hodan), „Chipuri în Lumină” (Theodora Gheorghiu), „Folclor coregrafic din Hlipiceni” (Mihai Chelărescu și Ion Oloieru).  Dorel Mihai Gaftoneanu face un bilanț sumar al Asociației Culturale „Steaua Nordului” la 10 ani de activitate,  Autorul pune accent pe cercetările făcute privindu-l pe Eminescu prin cele 15 teme propuse.  O activitate intensă, adulată de unii, printre care mă număr și eu, contestată de alții, Din această perspectivă, moto-ul din Mihai Eminescu sintetizează perfect problematica: „Oamenii se împart în două categorii: unii caută toată viața și nu găsesc, alții găsesc și nu sunt mulțumiți”. Revista se încheie cu o iconografie care vizează pe tinerii soliști vocali colaboratori ai C.J.C.P.C.T. Botoșani: Elisabeta Șeremet, Teodor Gireadă, Sorina Avasiloaie, Ionela Prîsneac, Diana Penciuc, Amalia Șarpe,  Maria Dandea Furnică, Ella Pădureț,Anastasia Ailoaie, Anda Hîrjoi, Gabriela Dumitriu, Andreea Târnaucă,  Amalia Știrbu, Iustina Lipovanu, Gabriela Simionesei, Antonia Gavril, Denisa Măntăluță,  Andreea Macuc, Delia Ciubotariu, Codruț Știrbu, Denisa Sănduleac, Alexandra Andronic, Alexandra Hoidrag, Alina Spătaru, Teodora Grumeza, Șerban Ilaș și Alessia Maria Maxim.  (GEORGICĂ MANOLE)

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Mucenic Iachint

Publicat

Publicitate

Sfântul Mucenic Iachint era postelnic al în palatul imperial de la Roma în timpul împăratului Traian (98-117). Împratul dăduse pentru prima oară ordinul ca toţi supuşii imperiului să aducă jertfă idolilor iar cei care refuză să fi forţaţi prin ameninţări şi tortură să aducă jertfă sau să moară. Pe când Iachint avea numai 20 de ani împăratul a poruncit celebrarea necuraţilor zei prileji pentru ca toţi cetăţenii să aducă jertfă idolilor.

În timp ce toţi slujitorii palatului îl însoţeai pe împărat la templu, Ianichint care avea o viaţă înţeleaptă de creştin adevărat ce îi slujea în taină lui Hristos, ocupându-se cu înfrânarea, curăţia, blândeţea şi toate lucrurile cele bune, s-a retras într-o cămăruţă tainică unde se închina adevăratului Dumnzeu. Un oarecare Urvechie, care slujea tot ca postelnic, l-a văzut, l-a urmărit şi a auzit rugăciunea lui iar apoi s-a dus întins la împărat şi i-a povestit ceea ce aflase. Împăratul l-a chemat pe Iachint şi i-a poruncit să mănânce din carnea adusă ca jertfă, dar acesta şi-a făcut semnul crucii şi l-a înfruntat pe împărat spunând că el nu va mânca niciodată din mâncarea spurcată. Cei aflaţi de faţă s-au mâniat de îndrăzneala Sfântului Iachint şi au tăbărât pe el de l-au bătut până nu a mai putut mişca.

Împăratul Traian a poruncit ca bătaia să înceteze iar lui Iachint să să i se bage mâncarea cu forţa pe gât. Pentru că nu au reuşit săi deschidă gura a poruncit să fie aruncat în închisoare şi să i se dea de mâncare numai mâncăruri din cele jertfite. 38 de zile a petrecut sfântul Ianichint în închisoare, hrănindu-se numai cu rugăciune, chiar dacă păzitorii lui îl îmbiau cu tot felul de mâncăruri din cele spurcate. În a 38-a zi gardienii, când veneau să-i aducă mâncarea jertfită idolilor au văzut încăperea luminată şi doi îngeri care stăteau împreună cu Iachint, s-au speriat şi au fugit la împărat să-i spună ce au văzut.

Când au venit alţi soldaţi nu au găsit nimic decât trupul sfântului fără suflare aşa că l-au luat şi l-au aruncat afară din cetate pentru a fi hrană animalelor şi păsărilor. Un preot, pe nume Timotei a luat sfintele moaşte şi le-a păstrat cu cinste până la moartea sa, iar apoi le-a încredinţat unei creştine credincioase, văduvă, care la rândul ei le-a păstrat cu credinţă şi cinste.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Lecții de curaj și prietenie: Jandarmii botoșăneni, aproape de tinerii români din diaspora

Publicat

Publicitate

În această după-amiază, jandarmii botoșăneni s-au întâlnit cu participanții la prima serie a celei de-a XVI-a ediții a Programului de Tabere ARC, destinat elevilor, studenților și tinerilor români din afara granițelor țării.

Centrul de Agrement Codrii de Aramă de la Agafton este una din cele nouă locații din România in care se desfășoară Programul de Tabere ARC 2025, organizat la nivel național de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cu sprijinul Agenției Naționale pentru Sport și al Patriarhiei Române, în perioada 1 iulie – 2 septembrie.

Participarea jandarmilor la cele șase serii ale taberei reprezintă o bună oportunitate de a-i familiariza pe elevii și tinerii români de pretutindeni cu privire la istoria Jandarmeriei Române și a Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, competențele legale și misiunile specifice, dar și de a le prezenta procedee de autoapărare, exerciții de disciplină canină și de intervenție pentru prinderea și imobilizarea unui infractor, precum și mijloacele de intervenție și autospecialele de serviciu.

În total, aproximativ 780 de elevi și tineri români din Ucraina și Republica Moldova vor petrece zile frumoase de vacanță pe meleaguri botoșănene și vor plecat spre casă cu amintiri plăcute și cu prieteniile legate în această perioadă.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: O gospodărie din Frumușica a fost la un pas să se facă scrum

Publicat

Publicitate

Un incendiu de vegetație uscată a pus în pericol o gospodărie din localitatea Boscoteni, comuna Frumușica. Casa și o anexă au fost la un pas de a fi cuprinse de flăcări. Pompierii de la Punctul de Lucru Flămânzi au acționat rapid și au stins incendiul înainte ca acesta să se extindă.

Au ars aproximativ 500 de metri pătrați de vegetație uscată. Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind folosirea focului deschis în spații deschise.

Reamintim faptul că potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Recomandăm fumătorilor să nu arunce resturile de la țigară la întâmplare (de exemplu pe geamul autoturismului) pentru că pot incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii, iar incendiile pot ajunge la proprietăți sau, în cele mai grave situații, pot provoca și victime.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending