Enoriașii Parohiei „Izvorul Tămăduirii” Botoșani au trăit duminică emoții copleșitoare la ceremonia de învestire a noului preot paroh Daniel-Constantin Țăranu, închizându-se astfel o rană a sufletului comunității greu încercate după plecarea în veșnicie a regretatului duhovnic Ionică Alupoaiei. Părintele protopop Petru Fercal a ținut un cuvânt electrizant și extrem de emoționant, în care a îndemnat la rugăciune și la frecventarea slujbelor bisericii, la păstrarea valorilor tradiționale ale familiei, având convingerea că „Fără Dumnezeu nu poți face nimic! Oricine ai fi”. Evenimentul a fost onorat de mai mulți preoți, printre aceștia regăsindu-se părintele Florin Lucian Marcu, din parohia vecină, „Duminica MAre”, părintele Mihail Ulman, parohul Bisericii „Pentru și Pavel II”, șeful cercului misionar din care face parte Parohia Izvorul Tămăduirii”.

Un buchet imens de flori vii, cadoul pentru părintele Daniel

În Duminica Floriilor, la o zi după ce  a împlinit 46 de ani, părintele Daniel a preluat oficial moștenirea lăsată de părintele Ionică Alupoaiei, o biserică măreață de zid și o biserică vie, formată din sute de suflete care au rămas unite în încercarea care a îndoliat un oraș întreg. Săptămâni la rând au îngenuncheat, în lacrimi și s-au rugat la Dumnezeu să le dea un păstor cu inimă bună, „în duhul părintelui Ionică”. Oamenii cred că fostul lor paroh a mijlocit la Tronul împărătesc, pentru că dorința li s-a împlinit. Au acum un nou călăuzitor pe calea mântuirii, un preot cu inimă caldă și credință profundă.

Sărbătoarea a început cu Sfânta și dumnezeiasca Liturghie, oficiată de părintele Constantin Bolohan și părintele Daniel-Constantin Țăranu. Credincioșii i-au făcut o surpriză noului paroh și au împodobit biserica ca pe o adevărată mireasă, cu flori albe care au înfrumusețat catapeteasma. Dar cele mai frumoase flori au fost credincioșii care au umplut biserica până la refuz, cea mai frumoasă cunună lăsată moștenire de părintele Ionică Alupoaiei.

„Mulțumim, părintelui Constantin Bolohan”

Interimatul până la venirea părintelui Daniel, l-a asigurat părintele Constantin Bolohan, un preot blajin și carismatic, care a încercat să țină comunitatea unită. A primit ascultarea de la părintele protopop de Botoșaniși a dus-o cu rezultate bune până la capăt, osteneala sa fiind recunoscută de oamenii prezenți la slujbă care l-au petrecut cu flori. Râvna părintelui Constantin Bolohan a fost răplătită și de părintele protopop Petru Fercal, în cuvântul său, dar și de noul paroh Daniel Țăranu. De mâine, părintele Constantin Bolohan se va întoarce în Parohia Pacea din municipiul Botoșani, în calitate de coslujitor.

Macheta bisericii, darul fiicei părintelui Alupoaiei

Ceremonia de învestire a noul paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii” a fost presărată cu momente de neuitat. Între credincioșii prezenți la slujbă, au asistat într-o smerenie absolută preoteasa Eusebia Alupoaiei, fiica ei Teofana Costea și soțul ei, Ovidiu. Îmbrăcați în haine cernite, nu mai aveau pe chip imaginea cruntă a durerii care a persistat multă vreme. La momentul cuvenit, și-au prezentat omagiul oferind un buchet de flori și o frumoasă machetă a bisericii, gestul fiind asemuit de cei către prezenți ca o predare de ștafetă, o reunoaștere a faptului că frumoasa ctitorie a părintelui lor se află acum pe mâini bune.

Părintele Cleopa, îndrumător în chip nevăzut al părintelui Daniel Țăranu

Smerită, într-un loc ferit, neștiută de nimeni, a asistat la ceremonia emoționantă mama părintelui Daniel, venită de la Bacău, special pentru eveniment, împreună cu alți membri ai familiei, printre care și fratele părintelui paroh. Cu lacrimi de bucurie, fosta educatoare, a mulțumit Maicii Domnului că și-a văzut fiul fericit și împlinit. „Ce simt? O mare mulțumire sufletească. Știu cât de mult și-a dorit și acum am satisfacția aceasta de a-l vedea bucuros”, a spus mama părintelui Danil. A dezvăluit apoi că și-a dus fiul la biserică imediat cum a prins merge în piciorușe. Dumnezeu a lucrat în chip nevăzut cu părintele Daniel care a crescut ascultând, în timp ce se juca, casetele cu predicile Sfântului Cuvios Ilie Cleopa, care era de loc din Botoșani. Astfel încât, în clasa a opta, și-a surprins mama când i-a spus că vrea să încerce să intre la Seminarul de la Dorohoi, cu toate că locuința lor era în Bacău. Ca o plasă de siguranță, parcă neîncrezătoare, mama a pregătit o a doua opțiune, pentru un liceu din orașul de domiciliu. Însă, din voia lui Dumnezeu, viitorul părinte Daniel a intrat fără probleme la seminarul dorit, cu toate că a fost o concurență acerbă.

Părintele Daniel Constantin Țăranu a trecut prin furcile caudine ale unui examen foarte complex pentru a deveni noul paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii”. Absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă ”Dumitru Stăniloae” Iași, acum 25 de ani, părintele Daniel are în spate o vastă experiență căpătată în Parohia Sf. Ilie Cristesti, Botosani.

Acum, noii săi ucenici au așteptări mari de la duhovnicul lor. Cunoscut ca fiind un bun administrator, om cu inimă bună, dar și aspru dacă circumstanțele o cer, părintele Daniel este chemat să pună în ordine lucrurile răscolite în parohie după moartea părintelui Ionică. Alături îi va sta în misiunea sa preoteasa Gabriela-Mihaela Țăranu, care este psiholog, o prezență discretă în primă fază, dar cu spirit de inițiativă și spirit de sacrificiu dus la extrem.

***

Părintele Ionică a zidit doar o biserică, nu a pus doar cărămidă peste cărămidă, ci a pus suflete peste suflete, inimi peste inimi, lacrimi peste lacrimi și lasă în urmă construcție atât de frumoasă și o biserică vie, a credincioșilor, de care se va îngriji și după moarte din postura de rugător la Tronul împărătesc. O dovadă în acest sens este noul paroh Daniel Țaranu, un apărător al credinței strămoșești și a tradițiilor autentice.

Redacția Botoșani24.ro urează părintelui Daniel Constantin Țăranu slujire rodnică, să ducă această cruce cu credință lucrătoare și să fie în permanentă stare de trezvie și ascultare!

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 13 aprilie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 13 aprilie 2025:

Loto 6/49: 11, 29, 20, 3, 43, 16

Loto 5/40: 13, 22, 7, 3, 6, 5

Joker: 16, 40, 18, 32, 29 + 8

Noroc: 7 2 7 5 6 9 0

Noroc Plus: 2 5 1 9 2 6

Super Noroc: 1 3 0 9 8 1

În perioada 7–13 aprilie 2025, la Alba Iulia, s-a desfășurat etapa națională a Olimpiadei de Limba Germană Modernă, eveniment organizat de Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar Județean Alba, în colaborare cu Institutul Goethe din București.

Județul Botoșani a fost reprezentat de două eleve extraordinare, pasionate de limba germană: Zaharia Denisa Ioana, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani și Apopei Ecaterina-Maria, elevă în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială „Elena Rareș” Botoșani.

Domnul profesor Cezar Ciobîcă, de la Școala Gimnazială „Elena Rareș” Botoșani, a fost cel care, cu implicare, dăruire și profesionalism, a pregătit cele două eleve.

Premiată la etapa națională a Olimpiadei de Limba germană modernă a fost eleva Apopei Ecaterina-Maria, care a obținut Premiul al II-lea la proba scrisă și Premiul al III-lea la proba de proiect.

Profesorul însoțitor de lot la această etapă a fost domnul Ovidiu Doctorescu de la Liceul Teoretic „Grigore Antipa” Botoșani.

„Suntem mândri de performanța excepțională obținută de eleva noastră. Acest rezultat remarcabil reflectă atât talentul și determinarea elevilor din județul Botoșani, cât și efortul susținut al profesorilor care îi ghidează spre excelență.” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general ISJ Botoșani.

Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos începe în Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului, în acest an în ziua de 13 aprilie, relatează agerpres.ro.

Caracteristica liturgică a Săptămânii Mari este reprezentată de Denii. Prin felul și conținutul lor, deniile sunt slujbe unicat în cultul divin ortodox. Cuvântul denie vine de la slavonescul ‘vdenie ‘ și înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă.

Deniile sunt slujbe de dimineață (utrenie) care se săvârșesc în seara zilei precedente ca o formă de priveghere prelungită a zilei, ca umplere a serii cu lumina duhovnicească a rugăciunii și a cântării. (‘Deniile din Postul Mare’, Ed. Trinitas, 1999)

Cu alte cuvinte, denia face ca seara să fie ziuă și lumină de priveghere. Deniile sunt specifice zilelor de joi și sâmbătă din săptămâna a cincea din Postul Paștilor, precum și întregii săptămâni a Sfintelor Patimi, care precede sărbătoarea Învierii Domnului.

Deniile din Săptămâna Patimilor încep, de fapt, duminică seara cu Denia de luni și se termină cu vinerea patimilor seara, când are loc slujba Deniei de sâmbătă, în care se cântă și Prohodul Domnului.

Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Mare, pentru că în aceste zile s-au săvârșit niște lucruri cât se poate de mari: patimile și moartea Dumnezeu-Omului pentru neamul omenesc.

‘Aceste lucruri sunt atât de mari și au atât de multă însemnătate încât de nu s-ar fi săvârșit, lumea și neamul omenesc ar fi pierit precum Sodoma și Gomora sau precum lumea dintru început, cea nimicită prin potop. Lumea dăinuie fiindcă există Sămânța Sfântă. Sămânța Sfântă e dăinuirea lumii. Lumea dăinuie fiindcă se află în lume aleși și sfinți, care se roagă pentru lume. Lumea dăinuie fiindcă în Cer nu s-a împlinit numărul celor aleși’. (‘Despre tulburările lumii de astăzi’, Sfântul Ioan de Kronstadt)

Ce conțin Deniile?

Ele conțin multă lumină și multă hrană duhovnicească pentru urcușul interior al sufletului spre marea și sfânta sărbătoare a Învierii Domnului.

Deniile din Săptămâna Sfintelor Patimi sau Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos au în centrul lor taina suferințelor sufletești și trupești ale Mântuitorului ca urmare a păcatelor oamenilor, arătate în invidie, ură, lăcomie și trădare.

Pe de altă parte slujbele deniilor arată și puterea pocăinței.

Patima iubirii de arginți a ucenicului Iuda Iscarioteanul este pusă în contrast cu pocăința și dărnicia femeii păcătoase, care a folosit fără zgârcenie mirul de mare preț pentru a prevesti și pentru a cinsti taina morții lui Hristos.

Frica prea mare a ucenicului Petru în fața unei slujnice când s-a lepădat de Hristos este pusă în contrast cu pocăința tâlharului de pe cruce, care în ultima clipă a vieții sale a câștigat raiul tocmai pentru că s-a pocăit și L-a rugat pe Hristos, zicând: ‘Pomenește-mă, Doamne, când vei veni întru împărăția Ta!’ (Luca 23, 42).

La prima denie, cea din Duminica Floriilor, se va citi Evanghelia cu smochinul blestemat, pentru că nu avea roade întru el. ‘Să ne silim și noi a face roadele faptelor bune, ca să nu avem aceeași soartă cu smochinul din evanghelie, în ziua cea mare a dării de răspuns’, spune părintele Cleopa. (‘Predici la praznice împărătești și la sfinții de peste an’, Arhimandrit Cleopa Ilie)

În sfânta și marea Luni se citește Evanghelia de la Matei despre sfârșitul lumii, ‘ca să fim mereu gata și în așteptarea venirii Domnului ca să judece vii și morții (Matei 24, 3-35)’, spune Părintele Cleopa. La denia de luni seară se va citi Evanghelia despre dajdia Cezarului (Matei 22, 17-22) și despre fățărnicia fariseilor (Matei 23, 1-39).

Marți seară, la denie, se va citi Evanghelia de la Ioan, în care se spune: ‘Puțină vreme mai este Lumina cu voi. Umblați până când aveți lumină, ca să nu vă cuprindă întunericul. Că cel ce umblă în întuneric nu știe unde merge’ (Ioan 12, 35).

În sfânta și marea zi de Miercuri se citește Evanghelia cu femeia păcătoasă care a uns capul Lui Hristos cu mir de mare preț. Tot acum Iuda vânzătorul s-a înțeles cu iudeii să-l vândă pe Mântuitorul lumii pe treizeci de arginți (Matei 26, 6-16). Miercuri seară la denie se citește Evanghelia pregătirii Cinei de Taină (Luca 22, 1-39).

La denia din seara zilei de Joia Mare se citesc cele douăsprezece evanghelii despre patimile, răstignirea și moartea pe cruce a Mântuitorului Hristos. Este o seară de priveghere, de rugăciune și de simțire, împreună cu Mântuitorul, a înfricoșătoarelor Sale patimi.

În Vinerea Mare, la Vecernie, se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Aer (Sfântul Epitaf), ce are pictat pe el punerea Domnului în mormânt. În seara din Sfânta și Marea Vineri se cântă slujba prohodului Domnului, apoi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf cu lumânări aprinse în mâini, acum este înmormântat Domnul și este petrecut de la Golgota la Mormânt.

‘La utrenia din Sâmbăta Mare se cântă șederea lui Hristos cu trupul în mormânt și coborârea Lui cu sufletul la iad, care a zdruncinat temeliile iadului și a slobozit sufletele chinuite, aflate în așteptarea lui Hristos. Durerea pentru moartea Mântuitorului se unește, deja, cu bucuria triumfătoare a nimicirii iadului de către Hristos și a pregustării biruinței asupra morții. Procesiunea (prohodul) de la sfârșitul utreniei, după slavoslovia mare, închipuie tocmai coborârea biruitoare în iad și aducerea sufletelor eliberate în împărăția Cerească, unde Hristos nu a încetat să șadă pe tronul Său, împreună cu Tatăl și cu Duhul; fapt pentru care, după înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf, acesta este adus la ușile împărătești, cu strigarea: ‘înțelepciune, drepți!’ și prohodul se încheie.

Având doar o oarecare asemănare exterioară cu o înmormântare, acest înconjur cu sfântul epitaf, ca și toată rânduiala utreniei din Sâmbăta Mare nu este, de fapt, deloc așa ceva’, spune Sfântul Ioan Maximovici. (surse: ‘Deniile din Postul Mare’ – prefața ‘Lumină spre Lumina Învierii. Înțelesul și folosul postului’, semnată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Ed. Trinitas, 1999; ‘Despre tulburările lumii de astăzi’, Sfântul Ioan de Kronstadt, Editura Sophia, 2011 – https://doxologia.ro; ‘Predici și îndrumări duhovnicești’, Sfântul Ioan Maximovici, București, 2001 – ediție electronică, Apologeticum, 2006)