Pensii 2026: Propunerea legislativă care modifică legea fondurilor de pensii administrate privat prevede o creștere etapizată a contribuției la Pilonul II: 5,25% începând din 1 ianuarie 2026 și 6% din 1 ianuarie 2027.

Legea prevedea inițial creșterea contribuției de la 2% la 6% în termen de opt ani de la începerea colectării, cu o majorare de 0,5 puncte procentuale pe an, scrie Alba24.ro.

Măsura este necesară pentru a recupera decalajul față de calendarul inițial de majorare stabilit încă din 2008, dar amânat repetat din cauza crizelor economice, arată inițiatorii:

„Crizele economice și financiare din ultimii 15 ani au determinat guvernele să adopte derogări și amânări de la implementarea majorării anuale a contribuțiilor individuale”, deși „toate prognozele demografice și financiare demonstrau foarte clar că, după anul 2030, sistemul de pensii de asigurări sociale de stat (Pilonul I) va avea mari dificultăți în a asigura o rată decentă de înlocuire a salariului prin pensie”.

Totodată, în următorii ani, tot mai mulți participanți la Pilonul II vor ajunge la pensie, iar fondurile trebuie întărite pentru ca sumele acumulate să fie suficiente.

„Pilonul II de pensii necesită o susținere puternică și accelerată în vederea creșterii considerabile a acumulărilor în conturile individuale ale celor peste 8,4 milioane de participanți, în condițiile în care foarte mulți vor solicita acest drept în aproximativ 5-10 ani”, se precizează în expunerea de motive.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a emis deja avizul favorabil, considerând că majorarea contribuției este oportună și benefică pentru consolidarea pensiilor private.

În punctul de vedere transmis Senatului, ASF arată că Pilonul II contribuie la acumularea unui activ personal care să asigure un trai decent la pensionare, iar o cotă mai mare va stimula investițiile fondurilor de pensii în economia reală, inclusiv prin asigurarea finanţării datoriei publice pe termen mediu şi lung.

Atenție la condițiile de trafic! Meteorologii au emis un Cod galben de ceață pentru o parte din județul Botoșani, valabil până la ora 09:00.

Din această cauză, pe drumurile din Dorohoi, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Rădăuți-Prut, Ibănești, Cristinești, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Mileanca, Pomârla, Darabani, Viișoara și Concești se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

✅️ Pentru prevenirea unor evenimente nedorite, conduceți prudent, reduceți viteza, folosiți sistemul de iluminare, măriți distanța dintre autovehicule, evitați orice manevră riscantă.

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu a fost unul dintre preoții mărturisitori din vremea prigoanei comuniste. A pătimit în cele mai dure carcere comuniste și nu a părăsit credința ortodoxă nici măcar în fața amenințării cu moartea. S-a născut în dată de 10 ianuarie 1905, în comuna Cavadinești, din fostul județ Covurlui, într-o familie simplă de agricultori. Rămânând orfan încă de mic, Constantin a fost crescut de bunica lui, o femeia săracă, însă deosebit de credincioasă. În anul 1919 începe cursurile Seminarul Teologic din Galați, iar apoi, din anul 1925, studiază la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. După terminarea studiilor, în 1929, s-a angajat cântăreț la Biserica Lucaci din Capitală, unde a funcționat aproape cinci ani, până în 1934. În 1934 s-a mutat la Huși, la solicitarea episcopului Nifon Criveanu care, la 15 august l-a hirotonit diacon, iar a doua zi – preot III la Catedrala Episcopală din Huși. Același episcop l-a numi director al Școlii de cântăreți din Huși și profesor de Sectologie, Catehism și Muzică vocală. Începând cu data de 1 noiembrie 1938, a solicitat transferul de la Huși la parohia nou înființată Parcul Călărași, din cartierul Vergului, fără biserică și fără casă parohială, într-un cartier muncitoresc și sărac. Aici, a ctitorit Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Rămânând văduv, părintele a îmbrățișat o viață de nevoință și rugăciune neîncetată. Pentru curajul său de a propovădui pe Hristos, în ziua de 10 ianuarie 1954, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu a fost arestat de Securitate. Motivul – „activitate anticomunistă”. La 9 octombrie 1954, a fost condamnat la opt ani și trei luni de închisoare, pentru „uneltire contra ordinii sociale”. După condamnare, părintele Sârbu a fost purtat prin penitenciarele de la Jilava (1954-1955), Gherla (1956-1962) și Dej (1955) și în lagărele de muncă de la Poarta Albă (1955-1956) și Salcia (1959). La 4 decembrie 1961 a fost trimis cu domiciliu forțat în satul Viișoara, din Câmpia Bărăganului. Abia în dată de 25 februarie 1964, odată cu decretul de eliberare a deținuților politici, părintelui i s-a permis să plece unde dorește. Libertatea primită avea să fie însă una mai mult aparentă, el continuând a fi urmărit de Securitate. Întors în București, după multe piedici, în ziua de 8 aprilie 1964, Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu i s-a îngăduit să slujească în Biserica Sapienței, care fusese închisă timp de 40 de ani. În ziua de 18 octombrie 1975, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu a fost operat de un medic de la Spitalul Elias. În ziua de 23 octombrie 1975, după Spovedanie și Împărtășanie, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu a trecut la cele veșnice, pe patul de spital. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în data de 4 februarie 2025.

Conform unui proiect de lege care completează Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, s-a primit aviz favorabil în Camera Deputaților pentru a introduce, ca excepţie, lucrările de construire a solarelor şi serelor de legume amplasate pe terenurile aferente casei de locuit, curţi şi grădini, astfel încât să nu mai fie necesară autorizaţia de construire în acele cazuri. Anunțul a fost făcut de deputatul PSD de Alba, Voicu Vușcan, scrie alba24.ro.

„Astăzi, Comisia de Agricultură din Camera Deputaților a avizat favorabil că solariile de legume, fructe și flori amplasate pe terenurile casei de locuit, precum și curți și grădini din jurul acesteia, NU vor mai avea nevoie de autorizație de construire.

O măsură bună, care vine în sprijinul oamenilor care doresc să desfășoare această activitate” a transmis Voicu Vușcan.

Proiectul, care a trecut de Senat, completează Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Inițiatorii precizează, în expunerea de motive a proiectului, că Legea nr. 50/1991 ”reglementează foarte dur activitatea pe care o desfășoară gospodarii în propria grădină”.

Construirea solarelor și a serelor în grădină realizată fără autorizație de construire reprezintă contravenție și atrage sancțiuni cuprinse între 1.000 și 100.000 de lei, în funcție de gravitatea faptei, potrivit formei actuale e legii amintite.

Concret, în prezent, gospodarii pot primi amenzi serioase dacă nu au autorizație de construire.

Camera Deputaților, care a avizat favorabil modificările, este decizională, ceea ce înseamnă că dacă trece de plen, modificarea devine aplicabilă.