Postul Crăciunului 2023: una dintre cele mai importante perioade de post începe în luna noiembrie. Aceasta durează 40 de zile, până la Sărbătoarea Nașterii Domnului. De această perioadă sunt legate o serie de semnificații religioase, dar și tradiții și obiceiuri.
Credincioșii se roagă în această perioadă și respectă reguli date de Biserică, printre care cea potrivit căreia nu pot consuma produse din carne, lactate sau ouă.
Postul Crăciunului 2023 durează șase săptămâni (40 de zile). În acest an, ziua de lăsatul secului este marți, 14 noiembrie.
Perioada de post începe miercuri, 15 noiembrie și ține până în 24 decembrie inclusiv.
Postul Crăciunului 2023: semnificații religioase
Postul Naşterii Domnului este rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos.
Postul Crăciunului aminteşte de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea venirii lui Mesia.
Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.
La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni.
Postul de 40 de zile
Sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie.
Prin lungimea şi durata lui, acest post ne aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când prorocul aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră.
Asemenea şi creştinii, postind 40 de zile, îşi curăţă sufletele şi trupurile şi se învrednicesc pentru a primi Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci întrupat şi născut din Sfânta Fecioară.
Întrucât acest post închipuie timpul Vechiului Testament, cântările liturgice rânduite se caracterizează prin numeroase profeţii mesianice şi cuvinte despre împlinirea făgăduinţei Răscumpărătorului.
Postul Crăciunului 2023: al doilea ca importanță pe parcursul anului
Postul Naşterii Domnului este unul dintre cele patru posturi de mai multe zile din timpul anului bisericesc.
Ca importanţă, este al doilea după Postul Paştelui, iar ca mod de postire, el este mai uşor decât primul, felul postirii fiind în legătură cu evenimentul Naşterii Domnului Iisus Hristos, unul dintre cele mai fericite din istoria mântuirii, potrivit Agerpres.
Postul Crăciunului 2023: reguli pentru zilele cu dezlegare la pește
În perioada Postului Naşterii Domnului este dezlegare la peşte în fiecare sâmbătă şi duminică până la 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul). De asemenea, este dezlegare la pește, ulei și vin şi la fiecare sfânt cu priveghere, prăznuit în această perioadă. Mai este și la praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.
Între sfinţii ale căror sărbători sunt anul acesta prilej de dezlegare la peşte, în cursul săptămânii, se află: Sfântul Apostol Andrei (30 noiembrie), Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş (7 decembrie) şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie).
În perioada 20-24 decembrie, postul va deveni mai aspru.
Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile.
Se ajunează până după-amiază.
Atunci se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon.
În alte zone, se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului, potrivit sursei citate.
Postul Crăciunului 2023: zilele cu dezlegare la pește
Din punct de vedere al alimentației, este un post mai ușor față de cel al Paștelui. Cuprinde multe dezlegări la peste, ulei și vin.
Potrivit Calendar Ortodox 2023, în Postul Crăciunului 2023, din cele 40 de zile de post, 17 sunt zile cu dezlegare la pește.
- Miercuri, 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
- Joi, 23 noiembrie – Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii, Sfântul Ierarh Amfilohie
- Sâmbătă, 25 noiembrie – Sfânta Muceniță Ecaterina, Sf. Mc. Mercurie/ Odovania Praznicului intrării în Biserică A Maicii Domnului
- Duminică, 26 noiembrie – Sfântul Stelian (Dregătorul bogat – păzirea poruncilor)
- Joi, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei
- Sâmbătă, 2 decembrie – Sfântul Proroc Avacum, Sfânta Muceniță Miropia
- Duminică, 3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (Pilda talanților)
- Luni, 4 decembrie – Sfânta Muceniță Varvara
- Marți, 5 decembrie – Sfântul Sava cel sfințit; Sfântul Mucenic Anastasie, Sfântul Cuvios Nectarie
- Miercuri, 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae
- Joi, 7 decembrie – Sfânta Muceniță Filofteia
- Sâmbătă, 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria
- Duminică, 10 decembrie – Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (Tămăduirea femeii gârbove)
- Marți, 12 decembrie – Sfântul spiridon al Trimitundei
- Sâmbătă, 16 decembrie – Sfântul Proroc Agheu, Sfânta Teofana
- Duminică, 17 decembrie – Sfântul Proroc Daniel (Pilda celor poftiți la cină)
- Luni, 18 decembrie – Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, Sf. Mc. Sebastian și Zoe
Postul Crăciunului 2023: de ce se colindă
Datina colindatului în poporul român este străveche. Chiar dacă nu poate fi precizată cu exactitate data apariţiei acestui obicei, totuşi conţinutul poetico-literar al colindelor indică faptul că ele dinaintea formării poporului nostru, adică din secolul I, din vremea în care Sfântul Apostol Andrei propovăduia Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos pe teritoriul Dobrogei.
Colindul românesc, prin forma sa simplă şi prin mesajul pe care-l exprimă, este glasul sfânt al Evanghelii şi al Bisericii extins sau transmis în sufletele şi-n casele creştinilor.
Postul Crăciunului 2023: ce nu este bine să faci. Tradiții, obiceiuri, superstiții
În perioada de post, sunt amintite și tradiții, obiceiuri, superstiții. Cu alte cuvinte, zile cu dezlegare la pește.
În Postul Crăciunului, se spune că este bine ca fetele nemăritate să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.
În postul Crăciunului este interzisă beția.
De Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.
Cu o zi înainte de postul Crăciunului, amenii toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă. În dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:
“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.
În ziua de Ajun se ține post negru, adică se mănâncă doar seara. Atunci se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.
După cum e vremea în Postul Crăciunului, se va ști cum va fi la primăvară. Dacă este vreme liniștită, se anunță o primăvară cu multe ploi.
În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine va fi bogat în toate.
În postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.
Google News
