Acțiuni comune în trafic pentru identificarea situațiilor de ședere ilegală și prevenirea migrației ilegale.

Polițiștii de imigrări din cadrul Biroului pentru Imigrări al Județului Botoșani, împreună cu polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani – Serviciul Rutier, au desfășurat o acțiune operativă pe raza municipiului Botoșani, ce a vizat prevenirea și combaterea migrației ilegale.

Timp de două ore, au fost verificate șapte autoturisme destinate transportului de persoane, scopul fiind prevenirea și combaterea migrației ilegale și identificarea străinilor aflați în situații ilegale pe teritoriul României. În urma activităților derulate, nu au fost identificați străini și nici cetățeni ai Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau Confederației Elvețiene.

Au fost legitimați 11 cetățeni români, iar pe durata verificărilor nu au fost constatate nereguli privind regimul străinilor în România.

Astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, în scopul menținerii unui climat de siguranță și legalitate în ceea ce privește șederea și activitatea străinilor în Județul Botoșani.

Inspectoratul General pentru Imigrări reamintește că respectarea regimului juridic aplicabil străinilor este esențială, iar prevenirea migrației ilegale reprezintă o prioritate în activitatea structurilor de imigrări.

Liceul „Demostene Botez” Trușești a fost gazda activității de bilanț a proiectului educațional „Combatem violența, construim pacea!”, un demers dedicat prevenirii violenței în mediul școlar și promovării unei culturi a respectului, empatiei și soluționării pașnice a conflictelor. Proiectul face parte din programul național de prevenire a violenței și infracțiunilor în mediul școlar „ÎMPREUNĂ PRINDEM CURAJ”, inițiat de către Ministerul Educației și coordonat de către doamna consilier școlar Fecioru Cantemir Daniela. Scopul proiectului urmărește dezvoltarea abilităților de comunicare nonviolentă și rezolvare pașnică a conflictelor, printr-o abordare inovatoare și integrată, axată pe educație, colaborare și conștientizare prin care elevii, profesorii și membrii comunității să învețe și să practice tehnici de prevenire a violenței.

Proiectul, desfășurat în perioada octombrie 2024-mai 2025, a implicat un număr de 515 elevi, 35 cadre didactice și 50 părinți, oferind activități diverse: ateliere de comunicare nonviolentă, sesiuni de educație pentru drepturile copilului, campanii vizuale și evenimente comunitare.

În cadrul întâlnirii de bilanț, participanții – elevi, profesori, părinți și reprezentanți ai comunității locale – au prezentat rezultatele obținute, au analizat impactul proiectului și au formulat propuneri pentru continuarea inițiativelor de prevenire a violenței în școală și în afara ei.
Coordonatorii proiectului au subliniat importanța colaborării între școală, familie și comunitate în crearea unui climat educațional sigur și armonios.

Patru tineri, cu vâsrte cuprinse între 17 și 29 de ani, au ajuns la spital în urma unui accident rutier, care a avut loc, noaptea trecută, pe DJ 298, în localitatea Cristinești. În eveniment a fost implicat un singur autoturism.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, o ambulanță SMURD și una SAJ.

Aceștia au constat faptul că nu erau persoane incarcerate. Echipajele medicale au transportat la spital patru persoane, toate conștiente și cooperante.

Pomierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriei.

Cazul a rămas în atenția Poliției.

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

În România sunt zeci de licee unde niciun absolvent de clasa a XII-a nu promovează Bacalaureatul. Este un cerc vicios în care se împletesc sărăcia, trauma și lipsa de măsuri concrete pentru a remedia problema, spun specialiștii, scrie ADEVĂRUL.
La sesiunea de Bacalaureat din acest an, aproximativ 20% dintre elevi nu au promovat examenul.

Dintre aceștia, 3281 de elevi nici nu s-au prezentat. Mai grav, în țară sunt 50 de licee unde niciun elev nu a trecut examenul, la care se adaugă alte câteva sute cu un procent mic de promovabilitate, situat între 10% și 15%. În general, eșecul la Bacalaureat urmează aceeași rețetă tristă de mai bine de două decenii. Liceele cu zero promovabilitate sau promovabilitate foarte mică sunt din categoria grupurilor școlare tehnologice, din orașe mici sau din mediul rural. Deși problema este cunoscută, nu s-a luat de-a lungul timpului nicio măsură eficientă pentru remedierea situației.

De cele mai multe ori măsurile luate s-au rezumat la „pedepsirea” acelor licee prin diminuarea de clase la profilurile unde nu lua nimeni Bacalaureatul. Unitatea școlară și profesorii sunt arătați cu degetul și, în majoritatea cazurilor, scoși vinovați de eșecul elevilor. Specialiștii în educație, dar și profesorii spun că problema este mult mai adâncă și că este vorba despre un cerc vicios la care sistemul educațional românesc nu a avut niciodată răspunsuri. Au fost generații abandonate și, în cele din urmă, trimise la panoul rușinii. Oamenii din sistem au explicat pentru „Adevărul” care este, de fapt, problema și care ar fi soluțiile în acest caz.

O tradiție a contraperformanței la Bacalaureat

Printre liceele din țară cu o tradiție sumbră a performanțelor negative la Bacalaureat se află și câteva unități școlare din județul Botoșani. Este vorba mai ales de liceele din mediul rural, dar și de cele tehnologice, din municipiul Botoșani. Un bun exemplu în acest sens este Liceul „Elie Radu” din Botoșani, specializat pe profile tehnologice în domeniul construcțiilor. Deși pregătește meseriași căutați pe piața muncii, la școala profesională,  la nivelul claselor de liceu este un adevărat dezastru la Bacalaureat. Anul acesta a avut zero promovabilitate, la fel ca în anul 2022. În anul 2023, media liceului la Bacalaureat a fost de 3.77. Anul acesta, cei șase elevi care s-au înscris la examen au picat cu note de 1 și 2. Și Liceul Teoretic „Anastasie Bașotă” Pomârla a avut tot promovabilitate zero. Liceul Tehnologic „Petru Rareș” Botoșani a avut un procent de promovabilitate de numai 11.76%, La liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Șendriceni au promovat 11.11% dintre elevi, iar la Liceul „Dimitrie Negreanu” Botoșani 15%.

„Copii din medii defavorizate cu traume emoționale”

Profesorii și directorii liceelor cu rezultate foarte slabe la Bacalaureat spun că, din start, sunt condamnați la contraperformanță pentru la aceste licee intră în majoritate elevi cu note foarte mici la Evaluare Națională sau chiar fără Evaluare Națională, la redistribuire. Mulți dintre aceștia provin din medii defavorizate, unii cu traume și probleme de învățare.  „ Provocarea este că acești elevi de multe ori nu au nici examenul de capacitate promovat, copii care provin din medii defavorizate cu adevărate traume emoționale și pe care profesorii noștrii se străduiesc din răsputeri să-i aducă la note de promovabilitate. Dar acești elevi înregistrează foarte multe lacune din anii anteriori. Este greu ca noi, în cei patru ani de liceu, să recuperăm și, în același timp, să-i predăm materia conform programei școlare”, precizează Cornelia Marandiuc, profesor și director la Liceul „Elie Radu” din Botoșani.

Majoritatea elevilor intră la aceste licee cu note de 2 și 3 la Evaluare Națională, indicând un nivel foarte scăzut, fără baze la multe dintre obiecte. „Sunt și elevi care au probleme la scris și citit. Dacă la Evaluare Națională, care este un examen cu nivel mediu de dificultate, obții 2 sau 3 atunci este clar că nu ai bazele nici de clasa a IV-a sau a III-a. Cum ar putea un profesor să se apuce să-i predea din nou materia de gimnaziu și totodată și cea de liceu, pentru a se putea prezenta onorabil la Bacalaureat? Vă dați seama că este imposibil. Ar trebui să stăm, și noi și elevii, zece ore pe zi la școală să recuperăm și să predăm”, precizează un profesor care a predat la licee tehnologice. În plus, lipsește și motivația elevilor, unii fără sprijin din partea familie, din medii care nu încurajează învățătura. „Cum facem atunci când ei nu sunt obișnuiți să învețe sau să vină la școală din gimnaziu? Sunt care provin și din familii care nu-i încurajează sau sunt plecați în străinătate”, adaugă profesorul.

În luptă cu mentalitățile, reforma și orgoliile

Din cauza rezultatelor slabe la Bacalaureat, multe dintre aceste licee au fost propuse pentru desfințare. Măsura nu a fost populară, mai ales în mediul rural, fiindcă mulți părinți nu aveau cum să-și dea copiii la școală la oraș. Adică rămâneau cu cele opt clase absolvite la școala din sat. Așa că s-a mers mai departe cu cercul vicios al eșecului școlar la Bacalaureat. Elevii cu note mici la Evaluare Națională intrau la licee tehnologice, nu reușeau să facă progrese și inevitabil picau Bacalaureatul. „Un elev care nu are Evaluare Națională și merge la liceu clar nu va avea finalitate la examenul de Bacalaureat”, mărturisește și Bogdan Suruciuc, inspectorul școlar general de la ISJ Botoșani. Culmea, aceste licee de la țară sau tehnologice au succes pe ramura de școală profesională.

Mai exact, școlile formează meseriași în diferite domenii, cu 11 clase, fără ca elevii să fie nevoiți să mai dea Bacalaureatul. Pe lângă clasele de profesională, aceste unități de învățământ au și clase de liceu, fie pe filieră tehnologică, fie pe cea teoretică, cum este cazul Liceului din Pomârla. Iar aceste clase de liceu sunt un eșec total, după cum arată rezultatele la Bacalaureat. Multe dintre aceste clase de liceu, în cadrul școlilor care ar trebui să fie mai degrabă profesionale, au fost menținute și în urma „reformei” din 2009 inițiată de Ecaterina Andronescu. Mai precis, școlile profesionale nu au mai primit cifră de școlarizare, iar multe licee tehnologice, pentru a supraviețui și nu a închide porțile, s-au bazat exact pe aceste clase de liceu, la care se înscriau doar elevii cu note mici la Evaluare Națională. În plus, din cauza demonizării claselor de profesională, părinții elevilor cu note mici la Evaluarea Națională preferau să-i dea pe elevii care nu intrau la un colegiu național sau un liceu teoretic la aceste unități de învățământ tehnologice. „Evident cu rezultate dezastruoase. Le era rușine că al lor copil învață la profesională. Deși ăla era nivelul lui. Avea nota 4 și ceva la Evaluare Națională dar părintele dorea să-l vadă la liceu, nu să râdă cei din scara blocului că se duce la clasă de zidari sau ospătari”, completează profesorul botoșănean.

„Avem nevoie și de meseriași în societate. Nu este o rușine”, adaugă și Bogdan Suruciuc. De altfel, șefii de la Inspectoratul Școlar Județean propun ca elevii cu note mici la Evaluare Națională să fie direcționați către școlile profesionale, iar liceele cu rezultate catastrofale la Bacalaureat să-și schimbe viziunea și să reanalizeze profilele puse la dispoziția școlarilor. „Elevii intră cu note foarte mici la aceste licee, fără Evaluare Națională uneori și clar rezultatele la Bac sunt foarte scăzute. Aceste unități de învățământ trebuie să vadă ce profile sunt de fapt atractive, care aduc copii cu rezultate. Iar elevii cu note foarte scăzute să meargă pe filieră tehnologică”, adaugă șeful ISJ Botoșani.

Deși această situație este o realitate constantă de peste două decenii, Ministerul Educației nu a reușit să găsească soluții coerente pentru remedierea situației. Desființarea claselor și chiar a școlilor aduce doar probleme sociale și mulți elevi riscă să rămână doar cu opt clase. Orele remediale ar putea reprezenta o soluție acolo unde elevii sunt dispuși să le urmeze. „Trebuie făcut ceva pentru acești elevi și vom analiza care sunt soluțiile, punctual pentru aceste unități de învățământ”, precizează Bogdan Suruciuc. O altă soluție viabilă, spun specialiști din educație, ar fi o materie și examene adaptate pentru învățământul tehnologic. „M-aș bucura să cred că într-un viitor nu prea îndepărat vor fi elaborate subiecte specifice filierei tehnologice. Nu este același lucru să avem Bacalaureat la filieră tehnologică cu Bacalaureat la filieră teoretică”, adaugă Cornelia Marandiuc.

Sursa: ADEVĂRUL