Românii au cumpărat mai multe mașini second hand în 2024. Înmatriculările de autoturisme rulate din import au crescut cu 11%. Și piața autovehiculelor noi a înregistrat o creștere, însă doar cu 5%, potrivit datelor centralizate de autovit.ro, scrie alba24.ro.

Piața mașinilor second-hand din import a cunoscut o revenire notabilă. S-a ajuns la un total de 344.486 de unități înmatriculate, față de 309.876 în 2023 și 325.062 în 2022, arată analiza DGCPI.

Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în octombrie 2024, cu 34.449 de mașini înmatriculate. A fost o creștere de 15% față de aceeași lună a anului precedent. În ultimii trei ani, pe acest segment au fost aduse în țară aproximativ un milion de vehicule second-hand.

Reînmatriculările încheie anul 2024 cu o creștere de aproximativ 5%. A fost depășit pragul de 710.000 unități, cel mai mare volum de tranzacții cu mașini second-hand înregistrate pe plan intern în ultimii șase ani.

Luna cea mai activă a fost octombrie, cu 68.065 de unități, în timp ce iunie a înregistrat cel mai mic număr, cu doar 49.594 de reînmatriculări, potrivit sursei citate.

Piața auto în 2024. Segmentul mașinilor noi

Pe segmentul mașinilor noi, piața a crescut cu 5% față de anul precedent. Au fost peste 151.000 de unități înmatriculate în 2024, comparativ cu 144.000 în 2023.

Tendința ascendentă continuă pentru al treilea an consecutiv, marcând o creștere de aproximativ 25% comparativ cu 2021 și stabilind cel mai bun nivel de după 2019.

Cea mai bună lună de achiziție a fost iunie – 21.358 de unități, cu un plus de 62% în comparație cu aceeași perioadă din 2023. La polul opus, septembrie a fost cea mai slabă lună, cu doar 8.975 de unități.

Piața auto în 2024. Mărci preferate de români

Preferințele românilor în materie de mărci auto rămân constante, cu Volkswagen și BMW în topul clasamentului. Acestea s-au remarcat cu peste 33.000 de anunțuri fiecare (13% din total).

Mercedes-Benz se numără și în 2024 printre cele mai populare mărci puse la vânzare pe autovit.ro, înregistrând peste 25.000 de oferte (10%) Este urmat de Audi și Ford, cu peste 21.000 (9%) și respectiv 15.000 de oferte (6%) disponibile în platformă.

Din perspectiva vizualizărilor, BMW a dominat clasamentul cu peste 25 de milioane de accesări (16% din total). Următoarele poziții au fost deținute de Mercedes-Benz, Volkswagen și Audi, fiecare acumulând între 16 și 18 milioane de vizualizări. Skoda a reușit să atragă atenția utilizatorilor și completează top 5 cu peste 8 milioane de vizionări.

În ceea ce privește modelele specifice, Volkswagen Golf, Volkswagen Passat și Skoda Octavia ocupă primele locuri în ofertele dealerilor, cu peste 7.000 de anunțuri fiecare (3% din total). BMW Seria 5 și Seria 3 s-au remarcat, la rândul lor, cu peste 6.000 de anunțuri fiecare. Acestea ocupă în același timp primele locuri la capitolul vizualizări (peste 10 milioane cumulat).

Volkswagen Golf a rămas în atenția utilizatorilor, cu peste 4 milioane de accesări, alături de Audi A4 și Skoda Octavia, fiecare înregistrând peste 3 milioane de vizualizări.

Evoluția segmentelor diesel și hybrid. Creșterea popularității SUV-urilor

SUV-urile au continuat să câștige teren și în 2024, reprezentând 37% din totalul anunțurilor de pe platformă, comparativ cu 34% în 2023.

În privința tipului de motorizare, oferta de autoturisme diesel a scăzut cu 4%, acestea menținându-și însă supremația, cu 63% din totalul anunțurilor. O creștere notabilă a fost înregistrată de modelele plug-in hybrid, care au avut un avans de 3% în numărul ofertelor și de 4% în vizualizări.

Piața auto în 2024. Prețuri și preferințe

Profilul cumpărătorului român în 2024 indică o preferință clară pentru mașinile fabricate în perioada 2019 – 2020. Acest segment generează 22% din totalul vizualizărilor și reprezintă 18% din ofertele dealerilor.

Din perspectiva prețurilor vehiculelor prezentate în platformă, cel mai mare interes a fost pentru autoturisme cuprinse între 10.000 și 25.000 de euro. Aceste categorii acumulează 41% din totalul accesărilor și 39% din cel al anunțurilor.

Toți supraviețuitorii de la Auschwitz sunt invitați pe 27 ianuarie la situl fostului lagăr de concentrare și exterminare nazist german pentru comemorarea a 80 de ani de la eliberarea sa, a anunțat pe pagina sa de internet muzeul și memorialul Auschwitz-Birkenau.

Comemorarea principală va începe la ora locală 16.00 într-un cort special care va fi construit peste poarta fostului lagăr Auschwitz II-Birkenau, astăzi în Polonia. Unul dintre simbolurile comemorării va fi un vagon de marfă care va staționa chiar în fața porții.

La eveniment urmează să participe și delegații de stat și delegații ale instituțiilor.

Până la eliberarea celor circa 7.000 de prizonieri rămași în lagăr de către soldații Armatei Roșii, naziștii germani au omorât la Auschwitz circa 1,1 milioane de oameni, majoritatea evrei, dar și polonezi, romi, prizonieri de război sovietici și alte etnii.

Ziua de 27 ianuarie a devenit Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului (Shoah), iar Auschwitz-Birkenau a devenit simbolul genocidului nazist a șase milioane de evrei europeni.

La Ierusalim, memorialul Yad Vashem se pregătește să păstreze și să răspândească memoria Shoah, după ce ultimii supraviețuitori vor fi dispărut, a explicat pentru AFP președintele memorialului, Dani Dayan.

Nimic nu poate înlocui cu adevărat ‘vocea autentică’ a acestor martori direcți, a subliniat Dani Dayan.

Dar supraviețuitorii îmbătrânesc și numărul lor este în scădere: ‘Suntem la răscrucea de generații’, continuă Dayan. ‘A asculta un supraviețuitor al Holocaustului spunându-și povestea nu va mai fi posibil în câțiva ani.’

Potrivit unui studiu realizat anul trecut de Conference on Jewish Material Claims Against Germany (Conferința privind revendicările materiale evreiești împotriva Germaniei), o organizație care-i reprezintă pe supraviețuitori, circa 245.000 erau încă în viață atunci, cu o vârstă medie de 86 de ani, unii având peste 100 de ani.

Acești supraviețuitori ‘au constituit un fel de punte’, explică Dayan: ‘Pe de o parte, îi privim în ochi, le ascultăm vocile; pe de altă parte, este Auschwitz, unde au fost uciși un milion de evrei și alte peste 100.000 de victime ale regimului nazist. ‘Aceasta nu va mai exista’.

‘Inovare’

‘Va trebui să găsim noi modalități’ pentru a ‘continua să educăm și să diseminăm’ această memorie. ‘Va trebui să fim inovatori, dar fără a compromite autenticitatea’, spune fostul consul general al Israelului la New York.

Memorialul are în prezent peste 227 de milioane de ‘pagini de documentație’, 2,8 milioane de ‘fișe de mărturie’ care restabilesc identitățile și biografiile evreilor uciși, 541.500 de fotografii, mii de obiecte și opere de artă, constituind cea mai vastă arhivă a Holocaustului din lume.

Institutul situat la periferia vestică a Ierusalimului plănuiește să creeze holograme ale supraviețuitorilor care își spun poveștile, ceea ce le va permite să apară după moartea lor sub această formă, explică președintele său. Un proces folosit și în America de Nord, unde supraviețuitorii depun mărturie în 3D despre deportarea lor și răspund la întrebări în fața audiențelor. Cât mai multe date colectate cât mai este posibil, povești imortalizate în holograme.

Există, de asemenea, planuri de a deschide ‘centre-satelit’ în Israel și în întreaga lume. În ultimele luni, au fost inaugurate un teatru pentru a transmite într-un mod nou, precum și o aripă dedicată conservării obiectelor oferite de supraviețuitori și familiile acestora. Cum este broșura de rugăciuni evreiești cumpărată în 1944 pe care un curator o curăța și o repara cu delicatețe în timpul unei vizite recente a unui jurnalist AFP; conținea o notă scrisă de mână care sugera că a putut fi păstrată prin atrocitățile de la Auschwitz.

Astfel de obiecte, precum și date și mărturii de la supraviețuitori ‘încă în viață, lucizi și care aveau la acea vreme vârsta suficientă pentru a-și aminti (azi) ce li s-a întâmplat’ continuă să fie adunate în întreaga lume, spune Dayan.

Demers urgent și esențial, deoarece, încetul cu încetul, ultimii se sting.

Necesitatea de a răspândi istoria Shoah rămâne mai importantă ca oricând într-un context de reviriment puternic al antisemitismului în lume, a menționat Dani Dayan, mai ales după atacul fără precedent asupra Israelului al mișcării islamiste Hamas din 7 octombrie 2023 și războiul care a urmat.AGERPRES

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidențiale din România.

‘Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, astăzi, reunindu-se în complet de Cameră și în baza unui vot unanim, să nu indice nicio măsura provizorie în cauza Călin Georgescu contra România (cererea nr. 37327/24). Cauza privește anularea de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidențiale în care Georgescu a fost candidat. Georgescu ceruse adoptarea de măsuri provizorii, în particular ca decizia Curții Constituționale să fie suspendată și procesul electoral să fie reluat. Curtea a respins cererea de măsuri provizorii, ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curții (măsuri provizorii)’, se arată într-un comunicat al CEDO dat, marți, publicității.

Conform CEDO, această hotărâre nu influențează o decizie ulterioară pe fondul procesului.

‘Măsurile provizorii prevăzute de articolul 39 din Regulamentul Curții (Rules of Court) sunt decise în legătură cu proceduri în fața Curții, fără a influența orice decizie ulterioară privind admisibilitatea sau fondul cauzei. Curtea impune asemenea măsuri provizorii numai în cazuri excepționale, când reclamanții ar fi altfel expuși unui risc iminent de vătămare ireparabilă’, spune CEDO.

Pe 24 noiembrie 2024, a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România, al doilea tur de scrutin fiind programat să aibă loc la 8 decembrie 2024.

Călin Georgescu a candidat la aceste alegeri și s-a calificat pentru al doilea tur de scrutin.

Pe 6 decembrie 2024, în temeiul articolului 146 f) din Constituția României, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral. CCR a decis atunci ca alegerile pentru președintele României să fie reluate în integralitate și reorganizate de către Guvern la o dată ulterioară.

Pe 16 decembrie 2024, invocând încălcări ale drepturilor sale prevăzute de articolele 6 (dreptul la un proces echitabil) și 13 (dreptul la un remediu efectiv) din Convenție și de articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție (dreptul la alegeri libere), Călin Georgescu a solicitat măsuri provizorii în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții împotriva deciziei nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României, care anulase procesul electoral al alegerilor prezidențiale în curs la data pronunțării acesteia.

El a cerut în mod specific suspendarea efectelor deciziei Curții Constituționale până la soluționarea cauzei sale la Curte, pentru a preveni un prejudiciu ireparabil asupra drepturilor democratice ale reclamantului și ale cetățenilor romani.

De asemenea, el a cerut obligarea Guvernului României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur de scrutin, și să organizeze turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidențiale.

În plus, el a solicitat obligarea statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral.

CEDO detaliază motivele pentru care a respins cererea lui Georgescu.

‘Decizia a fost adoptată, în unanimitate, de o Cameră compusă din șapte judecători. În decizia sa, Curtea a reamintit că, în conformitate cu articolul 39 din Regulament, măsurile provizorii sunt aplicabile numai în caz de risc iminent de vătămare ireparabilă a unui drept prevăzut de Convenție care, dat fiind natura sa, nu ar putea fi reparată, iar persoana care invocă asemenea drept nu ar putea fi repusă în situația anterioară sau despăgubită în mod corespunzător. În plus, astfel de măsuri nu pot fi adoptate decât în circumstanțe excepționale, atunci când acest lucru este necesar în interesul părților sau pentru buna desfășurare a procedurii. Curtea a respins cererea lui Georgescu ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulament. Luând în considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile și motivele pe care aceasta se bazează, Curtea a decis, în conformitate cu practica sa bine stabilită, că cererea lui Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înțelesul articolului 39 din Regulamentul Curții’, explică CEDO.

Totodată, CEDO a considerat că cererea este în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentului Curții și a decis să nu indice Guvernului României nicio măsură provizorie dintre cele solicitate. AGERPRES

Cea mai mare alcoolemie înregistrată vreodată în România a fost atinsă la Iaşi. 9,69 la mie, adică echivalentul consumului a 9 litri de vin, este recordul absolut al unui bărbat de 40 de ani. A ajuns la camera de gardă a Spitalului Judeţean în comă alcoolică, după ce tot de acolo se externase pe semnătură, cu câteva ore înainte. Medicii avertizează: consumul excesiv poate fi fatal, relatează observatornews.ro. 

Bărbatului de 40 de ani i s-a făcut rău din cauza alcoolului şi a fost găsit căzut pe o stradă din apropierea spitalului.

Bărbatul a ajuns la spital şi cu o seară înainte, tot din cauza consumului de alcool. A rămas internat peste noapte, a primit tratament de specialitate, iar dimineaţa s-a externat la cererea lui. A plecat nu departe de spital şi s-a oprit în primul local unde se vindeau băuturi alcoolice. De acolo a fost preluat cinci ore mai târziu cu ambulanţa, în comă alcoolică.

Este echivalentul consumului a 9 litri de vin. Rezultatul analizelor i-a şocat pe medici. Bărbatul depăşise de aproape trei ori pragul de comă alcoolică. 9,69 la mie au indicat analizele din sânge.