Patriarhul Daniel a transmis, joi, 7 august, un mesaj la proclamarea canonizării locale de la Mănăstirea Sihăstria, prin care i-a numit pe Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa „doi stâlpi de lumină între munţi şi cer”.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a evidențiat viața Sf. Cuv. Paisie și Cleopa trăită în aspră nevoință, post, rugăciune și smerenie, fiind duhovnici înțelepți și mărturisitori ai credinței ortodoxe în vremuri de prigoană.

Preafericirea Sa a exprimat apreciere și prețuire pentru lucrarea duhovnicească desfășurată de-a lungul timpului în Mănăstirea Sihăstria, felicitându-i pe părintele stareț, arhimandritul Arsenie Popa, și întreaga obște monahală, pentru râvna și jertfelnicia lor.

Doi stâlpi de lumină între munţi şi cer,
Sfinţii Cuvioşi Paisie şi Cleopa de la Sihăstria

Mănăstirea Sihăstria din Munții Neamțului a fost binecuvântată de Dumnezeu în veacul al XX-lea cu două dintre cele mai luminoase chipuri ale monahismului românesc: Cuvioșii Părinți Paisie Olaru şi Cleopa Ilie – duhovnici înțelepți, mari rugători și povățuitori a mii de suflete pe calea mântuirii.

Sfântul Cuvios Paisie Olaru (1897–1990) a întruchipat chipul bătrânului sfânt al pustiei, vorbind puțin, dar cu multă înţelepciune. Contemporan și prieten duhovnicesc al Sfântului Cuvios Cleopa Ilie, el a dus o viață de aspră nevoință ascetică, plin de smerenie și dragoste față de cei care îl cercetau, fiind cunoscut ca un duhovnic smerit și blând, un adevărat părinte al păcii și al milei creștine. Rugăciunea inimii, smerenia profundă și iubirea față de toți semenii l-au făcut izvor de alinare pentru sufletele încercate.

Sfântul Paisie Olaru a fost dăruit de Dumnezeu cu darul vindecării și pacificării sufletelor rănite de păcate. Asemenea sfinților din pustie, care concentrau multă înțelepciune sfântă în cuvinte puține, Părintele Paisie spunea esențialul în sfaturi părintești.

Pacea pe care o transmitea în jurul său venea din iubirea sa profundă şi smerită faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. Din familiaritatea sa sfântă cu Dumnezeu Atotmilostivul și Iubitorul de oameni, se nășteau rugăciunile și binecuvântările sale familiare, părintești și gingașe, față de pelerinul credincios: „Binecuvintează, Doamne, casa lui, masa lui…; dă-i, Doamne, un colțișor de rai”!

Purtător de Sfântul Duh, prin credinţă smerită şi rugăciune neîncetată, Sfântul Paisie duhovnicul aduna mintea în jurul inimii şi inima oamenilor lângă Dumnezeu, într-o vreme în care ideologia comunistă atee încerca să rătăcească minți, să usuce inimi şi să-i depărteze pe oameni de Dumnezeu.

Deși slab și firav la înfățișare, Sfântul Cuvios Paisie Olaru de la Sihăstria a fost în ultimii ani ai dictaturii comuniste din România un adevărat uriaș al spiritului românesc care, în liniște, fortifica Biserica lui Hristos din inimile credincioșilor, în timp ce în zgomotul Capitalei se demolau biserici de zid.

Sfântul Cuvios Cleopa Ilie (1912–1998), starețul și predicatorul neobosit al Sihăstriei, a fost unul dintre cei mai iubiți duhovnici români ai secolului trecut, un stâlp al Ortodoxiei românești, înzestrat cu o memorie deosebită şi cu o gândire limpede.

Profund cunoscător al Sfintei Scripturi şi al scrierilor Sfinţilor Părinţi, trăitor isihast al monahismului ortodox, Sfântul Cuvios Cleopa Ilie era, în acelaşi timp, un păstor înţelept şi un misionar plin de zel, adânc ancorat în realitatea timpului său, suferind împreună cu poporul în anii grei ai comunismului şi aducând multă pace şi bucurie în sufletele oamenilor care veneau la el spre a primi dezlegare de păcate şi sfat bun pentru viaţă.

El era, în mod constant, părinte înţelept şi milostiv, învățător pastoral şi fidel Tradiţiei patristice, prieten al sfinţilor şi duhovnic al oamenilor, primind în chilia sa ierarhi, preoţi şi monahi, demnitari cu funcții importante, intelectuali renumiți, dar şi mulţimi de oameni simpli din oraşe şi sate. Scrierile și înregistrările sale, pline de lumină biblică și înțelepciune patristică, continuă să lumineze și astăzi generații întregi de monahi și mireni.

Părintele Cleopa Ilie a răspuns chemării lui Dumnezeu la misiune într-un mod înțelept. El a devenit un misionar statornic în chilie, arătând într-un fel minunat cum poate cineva să aducă lumea la Dumnezeu, să schimbe vieți, să vindece răni, să hrănească suflete, nu cutreierând lumea, nu bătând din ușă în ușă, ci deschizând cu dragoste părintească ușa chiliei sale şi ajutând pe fiecare păcătos să-şi deschidă propriul său suflet în spovedanie pentru a se întâlni cu iubirea milostivă şi vindecătoare a lui Dumnezeu pentru oameni.

În perioada zbuciumată a prigoanei împotriva Bisericii, la chemarea vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie a venit la Bucureşti, locuind câteva luni în Reşedinţa Patriarhală, unde s-au pus bazele unui amplu program misionar, pe care ulterior Părintele Cleopa l-a desfășurat în mai multe mănăstiri din ţară, în special în Muntenia şi Banat, ostenindu-se pentru călăuzirea vieţii monahale româneşti pe calea Sfintei Tradiţii a Bisericii noastre Ortodoxe.

Cei doi sfinți, Paisie și Cleopa, au trăit în duh de nevoință, cu post, priveghere și multă rugăciune. Au fost oameni duhovnicești, legați de aceeași râvnă pentru viața sfântă, mărturisitori ai dreptei credințe în vremuri de prigoană și propovăduitori ai Evangheliei lui Hristos prin cuvânt și faptă.

Proclamarea canonizării Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria, împreună cu alți 14 sfinți părinți duhovnici și mărturisitori ortodocși români din secolul al XX-lea, în contextul împlinirii anul acesta, 2025, a 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, ne cheamă să înţelegem cât de minunat lucrează Dumnezeu în mijlocul unui popor smerit şi credincios şi cât de mare este nevoia de a avea duhovnici adevărați, părinți cu viață sfântă, care să ne lumineze calea dreptei credinţe şi a sfinţeniei.

Astăzi, la momentul binecuvântat al proclamării locale a canonizării Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria, dorim să exprimăm, alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, aprecierea şi preţuirea noastră pentru toată lucrarea care s-a desfăşurat în această mănăstire, cu multă osteneală şi iubire jertfelnică.

Totodată, felicităm pe părintele stareț, Arhimandritul Arsenie Popa, dimpreună cu toată obștea monahală a Mănăstirii Sihăstria, harnică şi misionară, pe toți sprijinitorii ei din țară şi străinătate, precum şi pe toți ierarhii, clericii şi credincioșii prezenți la acest eveniment sfânt şi solemn de spiritualitate creștină şi demnitate românească.

Ne rugăm Sfinților Cuvioși Părinți Paisie și Cleopa ca împreună cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, cu Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla și cu toți sfinții să mijlocească înaintea Preasfintei Treimi, să ocrotească această mănăstire şi să dăruiască pace şi bucurie, sănătate şi mântuire tuturor viețuitorilor, închinătorilor şi binefăcătorilor ei.

Cu deosebită prețuire şi părintească binecuvântare,

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Pensia de urmaș: În 2025, pensia de urmaș rămâne una dintre cele mai importante forme de sprijin financiar pentru familiile celor decedați. În contextul noilor măsuri fiscal-bugetare introduse prin Legea Bolojan (Legea 141/2025) inclusiv asupra pensiilor în general, apar întrebări tot mai frecvente privind impozitarea și contribuțiile datorate, informează alba24.ro.

Obținerea pensiei de urmaș poate fi o adevărată provocare birocratică. Copiii și soțul supraviețuitor pot beneficia de acest drept, cu condiția să respecte prevederile legale și să depună la timp documentele necesare.

Ce modificări aduce legea 141/2025 la pensia de urmaș. Cum se aplică CASS

Legea 141/2025 afectează fiscalitatea – CASS și impozitul – aplicate asupra pensiei, inclusiv cele de urmaș, dacă pensia cumulată (sau lunară individuală) depășește pragul de 3.000 lei. Nu modifică însă modul de acordare, beneficiarii sau cuantumul de bază al pensiei de urmaș.

Astfel, Legea 141/2025 nu aduce modificări în privința acordării pensiei de urmaș ci doar în privința aplicării CASS atunci când cuantumul pensiei depășește 3000 de lei.

• Pensiile de urmaș sunt reglementate separat (Legea 223/2015) și nu sunt modificate în esență de Legea 141/2025.

• Legea 141/2025 introduce tratament fiscal nou pentru pensii – CASS de 10 % aplicat supra plafonului de 3.000 lei pe lună – care se aplică și asupra pensiilor de urmaș, dacă acestea depășesc pragul.

  Publicitate

Pensia de urmaș: Cine are dreptul și cum se acordă

Pensia de urmaș este reglementată prin Legea nr. 223/2015 (cu modificările din 2025). Iată câteva puncte esențiale:

• Cine are dreptul: copii (cu anumite condiții de vârstă sau invaliditate) și soțul/soția supraviețuitor(are) pot beneficia de pensia de urmaș

• Cuantumul: se acordă procentual (50 % pentru un urmaș, 75 % pentru doi, 100 % pentru trei sau mai mulți). Pentru orfanii de ambii părinți, drepturile se însumează 

În cazul decesului pensionarului sau a persoanei care îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, în funcție de următoarele condiții de acordare:

Condiții de acordare pentru pensia de urmaș 2025: beneficiari

Au dreptul la pensie de urmaș copiii:

• până la vârsta de 16 ani;
• până la împlinirea vârstei de 26 de ani (fără a depăşi această vârstă) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora;
• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă invaliditatea, dovedită prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile menționate anterior.

Pensia de urmaș 2025: soţul supravieţuitor

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaş la împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieţii, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, dacă:

• căsătoria a durat cel puțin un an și beneficiarul să nu obțină venituri mai mari decât salariul minim brut pe țară, indiferent dacă acestea provin din muncă, funcții publice, mandate sau activități în cooperative meșteșugărești.

De asemenea, în cazul în care decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, soțul supraviețuitor poate primi pensie de urmaș indiferent de durata căsătoriei, dacă:

• decesul partenerului a fost cauzat de un accident de muncă sau o boală profesională. Condițiile sunt ca beneficiarul să nu fi atins vârsta standard de pensionare și să nu obțină venituri lunare mai mari decât salariul minim brut, indiferent de sursa acestora: contract de muncă, funcții publice sau activități în cooperative.

Totodată, aceleași restricții se aplică și părinților care au în grijă copii până la 7 ani la data decesului susținătorului.

Pensia de urmaș 2025: Cererea și documentele necesare

Cererea de pensionare trebuie depusă la casa de pensii de care aparține beneficiarul, personal sau prin mandatar cu procură specială. Românii din străinătate le pot depune direct la instituțiile de asigurări sociale din țara în care locuiesc, fără a fi necesară deplasarea în România.

Potrivit CNPP (Casa Națională de Pensii Publice), documentele necesare pentru obținerea pensiei de urmaș sunt (după caz):

• cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 7 la norme);
• certificatul de deces al susţinătorului decedat, în original şi copie;
• actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz, în original şi copie;
• decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în cazul în care titularul pensiei de urmaș este invalid, în original;
• adeverinţa de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original, sau, după caz, adeverinţă de studii tradusă şi legalizată, în situaţia în care urmează studiile în străinătate, în original;
• actul doveditor al cauzei decesului, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, în copie;
• copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, în cazul în care decesul a fost cauzat de un accident de muncă;
• copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională – BP2, avizată de direcţia de sănătate publică, şi copie a certificatului medical constatator al decesului, din care să rezulte că decesul a fost cauzat de boală profesională;
• copie a documentului portabil A1 sau a unui certificat echivalent, care să ateste aplicarea legislaţiei de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru al UE/SEE/Elveţia/Marea Britanie sau într-un alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securităţii sociale.

Pensia de urmaș 2025: documente pentru cazurile de persoane care nu erau pensionari

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

• carnetul de muncă, în original şi copie;
• carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie;
• carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie;
• carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie;
• alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
• livretul militar, în original şi copie;
• diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie;
• dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
• adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
• adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original;
• adeverinţă privind venitul brut realizat, anexa nr. 6 la lege;
• acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
• declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme);
• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Cuantumul pensiei

Pensia de urmaş se stabileşte din:

• pensia de limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat;
• pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiti:

• 50% – pentru un singur urmaş;
• 75% – pentru 2 urmaşi;
• 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Totuși, în cazul orfanilor de ambii părinți, pensia de urmaș se calculează prin însumarea drepturilor după fiecare părinte.

Copiii și soțul supraviețuitor care au și o pensie proprie pot alege între aceasta și pensia de urmaș, optând pentru varianta mai avantajoasă. Plata începe din luna următoare solicitării.

Acordarea și plata pensiei:

• din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
• de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
• de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte, ulterior decesului susţinătorului, condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare.
• începând cu data înregistrării cererii, în situaţia în care cererea este înregistrată cu depăşirea termenului de 30 de zile
• beneficiarii pot primi pensia la domiciliu prin Poșta Română sau în cont bancar/card.

Pensia de urmaș 2025: Recalcularea pensiei

Pensia de urmaș poate fi recalculată la solicitarea beneficiarului, în următoarele cazuri:

• completarea veniturilor sau a stagiilor de cotizare nevalorificate inițial,
• depunerea unor declarații rectificative care modifică datele inițiale,
• schimbarea numărului de urmași îndreptățiți.

Astfel, noile drepturi se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii.

Pentru a beneficia de pensia de urmaș este important să respectați condițiile legale, să depuneți cererea la timp și să aveți toate documentele necesare.

Polițiștii de frontieră ieșeni au descoperit și ridicat în vederea confiscării, în urma unei acțiuni desfășurate în zona de competenţă, 4.750 de pachete cu ţigarete de contrabandă, în valoare totală de aproximativ 53.000 de lei.
În data de 05 august a.c., poliţişti de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Bivolari, aflați în misiune de patrulare cu barca pe râul Prut au observat, pe direcţia localității de frontieră Tabăra, trei persoane care înotau spre malul moldovenesc al râului Prut. La vederea patrulei poliției de frontieră, cele trei persoane au ieșit la malul stâng al râului Prut și au dispărut în pădurea din zonă.
În apropierea malului românesc al râului Prut, plutind pe apă, au fost observate abandonate patru colete cu țigări. Polițiștii de frontieră români au anunțat imediat și autoritățile de frontieră din R. Moldova, iar cercetările au fost efectuate pe ambele maluri ale râului Prut, fără a fi depistate persoanele.
La inventarierea bunurilor a reieşit faptul că în colete se aflau ţigarete, fiind stabilită cantitatea de 95.000 de ţigarete (4.750 de pachete), în valoare de peste 53.000 de lei, bunuri ce au fost ridicate de poliţişti în vederea continuării cercetărilor.
În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă. Totodată, sunt desfășurate activități specifice în vederea depistării şi identificării persoanelor implicate, la finalizare cercetărilor urmând a fi luate măsurile legale ce se impun.

Miercuri, polițiștii din cadrul Poliției îi Orașului Flămânzi au organizat o acțiune pentru prevenirea și sancționarea abaterilor la regimul rutier și prevenirea accidentelor rutiere, pe zona localității Flămânzi și a zonelor limitrofe.

În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate aproximativ 30 de persoane și verificate 22 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate, au fost aplicate 16 sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 8000 de lei.

Totodată, au fost reținute 3 permise de conducere și retras un certificat de înmatriculare.