Sfântul Ierah Leontie s-a născut din părinţi creştini in oraşul Rădăuţi la începutul secolului al XlV-lea. Mergând cu părinţii săi la biserică a fost cuprins de o mare dragoste faţă de casa lui Dumnezeu, unde mai apoi mergea zilnic şi asculta cu toată luarea aminte întreaga slujbă. Părinţii din obştea catedralei văzându-l cu atâta dragoste pentru casa lui Dumnezeu, l-au primit în obştea lor, unde fericitul Leontie arăta râvnă şi smerenie. Pentru viaţa lui duhovnicească a fost călugărit primind numele de Lavrentie.

Luând binecuvântare de la stareţul obştei s-a îndreptat către un loc sihăstresc, nu departe de Putna, unde erau câţiva sihastri. Mitropolitul Moldovei de atunci, losif Muşat, aflând de această vatră sihăstrească cu rânduială prea frumoasă a mers şi a sfinţit biserica acelui schit şi odată cu aceasta a hirotonit în preot pe cuviosul Lavrentie, numindu-l tot atunci egumen. Aici, în această cuvioasă obşte, vine să se nevoiască şi cuviosul Daniil Sihastrul sub povaţa părintelui său duhovnicesc Lavrentie.

Înfiinţându-se scaun episcopal la Rădăuţi, în timpul lui Alexandru cel Bun, Cuviosul Lavrentie este chemat la înalta vrednicie de ierarh. Arhiereu fiind nu a încetat nici o clipă nevoinţele sihăstreşti, în chilia sălaşului său episcopal.

A sfințţit biserici şi a hirotonit preoţi şi diaconi pentru toate bisericile unde era trebuinţă, veghind la păstrarea rânduielilor canonice. După ani mulţi de arhipăstorie, s-a reîntors la mănăstirea sa, Laura. Aici a cerut să i se dea schima cea mare primind numele de Leontie nevoindu-se zi de zi şi ducând cu adevărat viaţă de înger în trup. Cunoscându-şi dinainte sfârşitul vieţii sale pământeşti a chemat întreg soborul pentru a le da ultimele sale poveţe părinteşti, a rânduit ca egumen al acestei sfinte mănăstiri pe cel mai apropiat ucenic al lui, cuviosul Danii! Sihastrul şi binecuvântându-l a adormit în Domnul întru nădejdea învierii şi a vieţii veşnice.

În anul 1639, racla cu sfintele moaşte au fost ascunse din calea năvălitorilor, fără să se ştie până astăzi locul. Amintirea faptelor sale minunate a rămas până astăzi. Satul Laura, unde a fost mănăstirea în care s-a nevoit sfântul Leontie pe când era egumenul mănăstirii, înainte de a fi chemat la treapta arhieriei, îi poartă numele; acest nume de Laura era tocmai numele acelei mănăstiri.

Cu rugăciunile sfântului ierarh Leontie, Doamne lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru miluieşte-ne pe noi. Amin.

Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă a S.O.S. România care vizează reducerea consumului de droguri în rândul minorilor și al tinerilor prin aplicarea unor sancțiuni progresive și măsuri de reabilitare obligatorii.

Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere și vot s-a împlinit pe 27 iunie, a fost prezentată de președintele Senatului, Mircea Abrudean, care a condus ședința de luni a plenului.

Prin propunerea legislativă se urmărește descurajarea consumului de droguri prin introducerea unor sancțiuni progresive, astfel:

(1) Prima abatere – Consumatorul va fi obligat să participe la un program de consiliere și dezintoxicare pe o perioadă de minimum 3 luni. În caz de refuz, acesta va fi sancționat cu amendă penală de 1.000 de lei.
(2) A doua abatere – Consumatorul va fi sancționat cu amendă penală de 2.000 de lei și va fi obligat să urmeze un program de consiliere și dezintoxicare timp de 6 luni.
(3) A treia abatere – Consumatorul va fi sancționat cu amendă penală de 3.000 de lei și va fi obligat să urmeze un program de consiliere și dezintoxicare timp de 12 luni.
(4) A patra abatere – Consumatorul va fi condamnat la 1 lună de închisoare cu executare și va fi obligat să urmeze un program de consiliere și dezintoxicare timp de 6 luni post-detenție.
(5) A cincea abatere -Consumatorul va fi condamnat la 2 luni de închisoare cu executare și va fi obligat să urmeze un program de consiliere și dezintoxicare timp de 6 luni post-detenție.
(6) Pentru fiecare abatere ulterioară, pedeapsa cu închisoarea crește progresiv cu 1 lună, până la un maxim de 1 an de închisoare cu executare și va fi supus unui program de monitorizare electronică timp de 12 luni post-detenție.

‘Modelul propus de sancțiuni este inspirat din legislația unor state care au reușit să reducă semnificativ consumul de droguri. Prin creșterea graduală a amenzilor și pedepselor privative de libertate, consumatorii sunt motivați să renunțe la acest obicei înainte de a ajunge în situații critice. În același timp, sancțiunile pemit o intervenție etapizată, evitând aplicarea unor pedepse disproporționate din prima abatere’, se arată în expunerea de motive.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaților, for decizional în acest caz. AGERPRES

Primăria Municipiului Botoșani continuă implementarea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte de locuințe din ultimii ani: construirea a 64 de apartamente nZEB (Near Zero Energy Building), dedicate tinerilor și specialiștilor din municipiu. Proiectul, în valoare de 29 de milioane de lei, este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și are ca obiectiv creșterea calității locuirii urbane prin soluții moderne și sustenabile.

Stadiul lucrărilor la finalul lunii iunie 2025:

* La primul bloc, construcția a ajuns la etajul 3, iar în prezent se lucrează intensiv la acoperiș;
* La al doilea bloc, lucrările sunt în desfășurare la nivelul fundației, aceasta fiind în curs de execuție.
Elemente cheie ale proiectului:
* Construcții cu consum energetic aproape zero, în conformitate cu standardul nZEB Plus, având performanțe energetice superioare celor impuse de reglementările actuale;
* Montarea de panouri solare, care vor produce energie din surse regenerabile;
* Instalarea a 8 stații de încărcare pentru vehicule electrice, în sprijinul mobilității verzi;
* Amenajarea unui loc de joacă pentru copii, integrat în ansamblul rezidențial, pentru un mediu sigur și prietenos dedicat familiilor.
Durata estimată de execuție a proiectului este de 18 luni.
În imediata vecinătate a acestor imobile, Primăria Municipiului Botoșani va construi și o creșă modernă, cu o capacitate de 40 de locuri, contribuind astfel la extinderea infrastructurii educaționale pentru copiii antepreșcolari.
Primăria Municipiului Botoșani investește constant în viitorul comunității, dezvoltând proiecte cu impact real asupra calității vieții și asigurând un oraș modern, eficient energetic și adaptat nevoilor actuale ale cetățenilor.

Darabani, cel mai nordic oraș din România, ar putea deveni port terestru și un punct cheie în reconstrucția Ucrainei de după război. Autoritățile locale fac demersuri, inclusiv în relația cu Ucraina, pentru deschiderea unui nou punct vamal cu țara vecină, dar și realizarea unui hub economic la graniță, scrie ADEVĂRUL. 

Discuțiile privind reconstrucția Ucrainei includ și viitorul zonelor de frontieră care au șansa de a se transforma în adevărate hub-uri economice în apropierea țării vecine. Deja se fac planuri pentru tranformarea unor localități de graniță românești în adevărat hub-uri pentru redresarea economică a țării vecine cu beneficii de ambele părți. Cel mai bun exemplu este orașul Darabani, cea mai nordică localitatea urbană din România, situată pe teritoriul județului Botoșani, chiar lângă zona de frontieră cu Ucraina. Autoritățile județene din Botoșani au început demersurile pentru transformarea orașului, care s-a zbătut decenii la rând în sărăcie și izolare, într-un port pe uscat care să deservească procesului de reconstrucție a Ucrainei.

De la sărăcie și anonimat la mare port de frontieră

Darabani se află în apropierea malurilor Prutului, la frontiera cu Ucraina. A fost ridicat la rangul de oraș abia în anul 1968. După 1990, Darabaniul s-a zbătut într-o sărăcie cruntă, fără locuri de muncă, izolat în nordul țării și fără perspective reale, mai ales pentru tineri. A început să se dezvolte acum aproximativ 10 ani, cu ajutorul fondurilor europene, guvernamentale, dar și al unei asociații care l-a transformat în centru cultural. Autoritățile județene, și nu numai, au planuri mari în oraș, mai ales în contextul discuțiilor privind reconstrucția Ucrainei.

În intervalul 11-12 iunie, a avut loc, la Sighetul Marmației, o întâlnire între autorități județene, reprezenanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională, dar și alte oficialități, finalizată cu semnarea protocolului de cooperare pentru sprijinirea reconstrucției și dezvoltării Ucrainei. Reprezentanții Consiliului Județean Botoșani spun că vor fi alocate fonduri pentru zona de graniță.

„Vor fi cu siguranță fonduri pentru zona asta de graniță care ne privesc pe noi. Și eu insist foarte tare cu zona asta de la Darabani”, spune Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani. Acesta mărturisește că a făcut deja demersuri și poartă discuții pentru realizarea unui port pe uscat la Darabani, o investiție uriașă care va transforma orășelul nord-moldav într-un pol al dezvoltării la granița de nord a României.

„Îmi doresc acest port pe uscat la Darabani. Eu cred că zona aceasta o putem lega de Ucraina și putem să creăm aici un pol foarte important pentru stabiliza niște companii în vederea reconstrucției țării vecine”, adaugă Iftime. Concret, ar urma sǎ fie o zonă liberă în care să apară furnizori de materiale, o zonă de tranzit și schimb comercial dinspre România către Ucraina. „O zonă liberă în care potențialii furnizi de materiale fac livrări de-o parte și de alta”, spune șeful Consiliului Județean Botoșani.

O nouă vamă, căi ferate și utilități

Reprezentanții Consiliului Județean Botoșani spun că realizarea portului pe uscat de la Darabani presupune o investiție consistentă, cu asigurarea de utilități, infrastructură rutieră și feroviară modernă, dar și un nou punct vamal. „Noi la Botoșani avem nevoie de un punct de vamă serios prin care să se poată trece atât rutier cât și feroviar. Dacă legăm aceea zonă cu infrastructura necesară și asigurăm toate utilitățile vă garantez că într-un deceniu lucrurile se vor schimba mult”, susține președintele Consiliului Județean Botoșani. În acest sens, Valeriu Iftime a purtat discuții cu reprezentanții români și ucraineni.

„Am vorbit cu cei de la Ministerul Transporturilor, cu guvernatorul de la Cernăuți şi vrem să facem o întâlnire în perioada următoare, în zona Darabani, pe tema asta a graniței și a conectivității între România și Ucraina”, conchide Iftime. Autoritățile spun că un port pe uscat la Darabani ar aduce o dezvoltare fără precedent în zona de nord a Moldovei, transformând-o dintr-o Cenușărească într-o adevărată regină a dezvoltării la frontieră. Conceptul de port pe uscat poate fi întâlnit în mai mult țări ale Uniunii Europene, dar și în Statele Unite ale Americii. Portul pe uscat este ca o platformă de tranzit comercial, dar și cu posibilități industriale, prin linii de servicii, depozitare sau chiar prelucrare.

Sursa: ADEVĂRUL