Connect with us

Actualitate

48 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 în România. Dezastrul din 56 de secunde

Publicat

Publicitate

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Se împlinesc 48 de ani de la cutremurul devastator petrecut în 4 martie. Peste 1500 de oameni și-au pierdut atunci viața și au fost circa 11.000 de persoane rănite, scrie alba24.ro.

În urma seismului, au fost incendii provocate de explozii de gaze și alte surse de foc deschis. Au fost distruse 35.000 de locuinţe în doar 56 de secunde.

În 4 martie 1977, la ora 21.22, o zi de vineri, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost în Munţii Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul al XX-lea produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Seism de peste 7 grade pe scara Richter

Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime. Au suferit avarii mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost Bucureştii, regiunea de sud şi cea de est a ţării. În urma cutremurului, şi-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, potrivit Agerpres.

Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una din structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea de 4 martie.

În ţară, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave.

Publicitate

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Dimensiunea dezastrului

La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin Decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 5 martie, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit în ţară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.

În Capitală s-au prăbuşit 32 de blocuri de locuinţe, alte peste 130 de blocuri au fost grav avariate, iar 9 unităţi spitaliceşti au fost scoase din funcţiune. Conform datelor centralizate la Ministerul Sănătăţii, până în seara zilei de 5 martie, la Bucureşti au fost internate şi tratate 1.773 de persoane, au fost înregistraţi 508 morţi şi peste 2.600 răniţi, iar în restul ţării s-au înregistrat 614 răniţi şi 72 de decese.

Cutremurul a fost simţit pe întreg teritoriul ţării, precum şi în ţările vecine, fiind înregistrat de aproape toate observatoarele seismologice din întreaga lume.

În toate punctele din Bucureşti unde s-au prăbuşit imobile au acţionat ostaşi, studenţi, echipe de specialişti, cascadori, cadre sanitare, dar şi simpli cetăţeni veniţi să ajute la operaţiunile de salvare, mai notează Agerpres. Mulţi dintre aceştia au lucrat fără întrerupere zi şi noapte la degajarea ruinelor. ”Alături de medici, în Capitală participă la salvarea vieţii răniţilor şi studenţii anilor V şi VI ai Facultăţii de medicină generală”, relata şi ziarul ”România liberă” din 7 martie 1977.

”Relevând intensitatea distrugătorului cutremur, Agenţia France Presse transmite că acesta a lovit România cu o forţă echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Pagubele materiale provocate la Bucureşti – arată agenţia – sunt mult mai serioase decât s-ar fi putut crede imediat după producerea sinistrului”, notează ziarul ”România liberă” din 8 martie 1977.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Aproape 1600 de oameni au murit

Numărul total al celor decedaţi până în 14 martie 1977, ora 18,00, era de 1.541, din care 1.391 în Capitală şi 150 în restul ţării. Numărul celor decedaţi în Capitală include şi 157 de persoane care au încetat din viaţă în spitale în urma rănilor şi afecţiunilor grave cauzate în contextul seismului.

Numărul final al persoanelor decedate în urma seismului avea să ajungă, ulterior, la 1.578.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu ş.a.

Lista cutremurelor semnificative în România

Cutremurul din 1977 a fost precedat de alte șapte cu magnitudine peste 6, produse în zona Vrancea, în perioada 1945-1976. Un cutremur de 7,4 a mai fost la Panciu, în 1940. Atunci au fost înregistrați 1600 de morți.

În 18 iulie 1991, peste 600 de case au fost avariate după un seism de 5,5 produs cu epicentrul în zona Herculane. Alt cutremur a fost în 2 decembrie 1991 (5,6) la Voiteg – urmări: peste 5000 case avariate, 4.500 sinistrați.

Alte cutremure, recente, cu magnitudine peste 5:

  • 27 octombrie 2004 (magnitudine 6, Vrancea; cel mai puternic seism din sec. XXI)
  • 25 aprilie 2009 (5,3) –Vrancea
  • 6 octombrie 2013 (5,5) – Vrancea
  • 22 noiembrie 2014 (5,7)–Vrancea
  • 24 septembrie 2016 (5,8) –Vrancea
  • 28 decembrie 2016 (5,3) –Vrancea
  • 8 februarie 2017 (5,0) -Vrancea
  • 28 octombrie 2018 (5,8) – Vrancea
  • 31 ianuarie 2020 (5,2)Vrancea
  • 3 noiembrie 2022 (5,3) –Vrancea
  • 13 februarie 2023 (5,2) – Gorj – resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria
  • 14 februarie 2023 (5,7) – Gorj – resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria
  • 16 septembrie 2024 (5.4) – Vrancea

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 5 februarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 5 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 5 februarie 2026:

Loto 6/49: 15, 14, 7, 49, 19, 37

Loto 5/40: 34, 22, 35, 38, 16, 17

Joker: 6, 14, 33, 19, 43 + 7

Noroc: 8 8 3 0 6 4 6

Publicitate

Noroc Plus: 5 2 9 5 2 8

Super Noroc: 9 3 5 2 9 4

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani, printre județele cu cea mai mare mortalitate infantilă din România: 9,8 decese la mia de nou-născuți în 2024

Publicat

Publicitate

Rata mortalității infantile a crescut îngrijorător în România, atingând în 2024 cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor definitive publicate de Institutul Național de Statistică. În acest context alarmant, județul Botoșani se regăsește printre zonele cu cele mai mari valori ale deceselor în rândul copiilor sub un an.

La nivel național, rata mortalității infantile a urcat de la 5,6 la mie în 2023 la 6,6 la mie în 2024, inversând tendința de scădere înregistrată după 2016. Diferențele dintre județe rămân însă foarte mari, semn că accesul la servicii medicale și dotarea maternităților influențează decisiv șansele de supraviețuire ale nou-născuților.

Conform statisticilor, județul Botoșani a înregistrat în 2024 o rată a mortalității infantile de 9,8 decese la mia de copii născuți vii, situându-se printre cele mai afectate județe din țară. Valori mai ridicate au fost raportate doar în Mureș, Ialomița, Suceava și Satu Mare.

La polul opus, cele mai mici rate s-au înregistrat în municipiul București și în județele Olt, Ilfov, Tulcea și Teleorman, unde mortalitatea infantilă este de aproximativ două-trei ori mai redusă decât în zonele critice.

Specialiștii atrag atenția că viața nou-născuților prematuri sau cu patologii complexe depinde direct de dotarea maternităților cu aparatură performantă, de distanța până la unitățile medicale și de accesul rapid al gravidelor la îngrijiri de specialitate.

România continuă astfel să se situeze printre statele Uniunii Europene cu cea mai mare mortalitate infantilă, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, dublu față de media europeană de 3,3.

Publicitate

Datele arată că principalele cauze ale deceselor în rândul sugarilor sunt bolile aparatului respirator, anomaliile cromozomiale și malformațiile congenitale, dar și afecțiunile infecțioase – multe dintre acestea putând fi prevenite prin diagnostic și tratament precoce.

Organizațiile neguvernamentale implicate în domeniu, precum Organizația Salvați Copiii România, subliniază nevoia urgentă de investiții în maternități, programe de prevenție și acces egal la servicii medicale, inclusiv în județe precum Botoșani, unde indicatorii rămân îngrijorători.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul orașului Darabani, Alin Gîrbaci: Fenomen de „ploaie înghețată” pe o perioadă atât de lungă de timp nu a mai afectat orașul de ani buni

Publicat

Publicitate

Situație dificilă în orașul Darabani, unde ploaia înghețată a acoperit carosabilul cu un strat periculos de polei, afectând traficul rutier pe întreg teritoriul administrat de autorități.

Primarul orașului, Alin Gîrbaci, a transmis că fenomenul de „ploaie peste pământul înghețat” se manifestă în mare parte din județul Botoșani, inclusiv la Darabani, determinând formarea aproape instantanee a poleiului pe cei peste 100 de kilometri de drumuri aflați în administrarea primăriei.

Edilul explică faptul că, în cazul în care precipitațiile continuă, stratul de polei reapare la scurt timp după împrăștierea materialului antiderapant, ceea ce obligă echipele de intervenție să revină constant pe trasee.

Lucrările de deszăpezire și combatere a poleiului sunt realizate cu personal propriu și cu utilajele din dotarea administrației locale, intervențiile desfășurându-se aproape fără întrerupere, atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții.

Autoritățile acționează gradual, cu prioritate pe arterele principale, inclusiv pe traseele microbuzelor școlare, urmând ca ulterior să fie tratate și străzile secundare, în funcție de timpul disponibil și de resursele tehnice existente.

Primarul subliniază că un astfel de episod de ploaie înghețată, întins pe o perioadă atât de lungă, nu a mai afectat orașul de ani buni, ceea ce face ca intervențiile să fie cu atât mai dificile.

Publicitate

În același timp, edilul atrage atenția asupra responsabilității conducătorilor auto de a-și echipa corespunzător autovehiculele pentru condiții de iarnă. Potrivit acestuia, numeroși participanți la trafic circulă cu anvelope neadecvate, punând în pericol siguranța proprie și a celorlalți.

„Vă reamintesc faptul că acest fenomen de „ploaie înghețată” desfășurat pe o perioadă atât de lungă de timp nu a mai afectat orașul de ani buni, iar colegii noștri de la administrarea drumurilor intervin aproape continuu, atât pe perioadă de zi cât și pe timpul nopții. Se intervine gradual, prioritizând arterele principale (cum ar fi traseele microbuzelor școlare) după care, în limita timpului și a resurselor auto și pe arterele secundare”, a transmis primarul orașului Darabani, Alin Gîrbaci.

Autoritățile locale le recomandă șoferilor să manifeste prudență maximă, să reducă viteza și să evite deplasările care nu sunt absolut necesare până la ameliorarea condițiilor meteo.

Citeste mai mult

Eveniment

Comunicat de presă: Cătălin Silegeanu desființează programul economic al PSD. „Nu se pricepe decât la pomeni electorale”

Publicat

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu contestă dreptul PSD de a vorbi despre „relansare economică”, întrucât consideră că partidul este principalul vinovat pentru prăbușirea industriei românești după 1990.

„Marile și controversatele privatizări au început sub dirijarea atentă a defunctului Ion Iliescu, <<tătucul>> care a moșit oligarhia post-comunistă și pe care numai PSD îl poate regreta. Combinate siderurgice, mine de exploatare și baze industriale unde lucrau milioane de români au fost vândute, bucată cu bucată, la prețuri derizorii, clientelei de partid și apropiaților”, susține Cătălin Silegeanu.

Parlamentarul amintește că aproximativ 2,5 milioane de români au rămas fără locuri de muncă în urma privatizărilor din perioada tranziției, orchestrate sub guverne PSD.

„Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, cu rafinării și rețele de distribuție în toată țara, a ajuns în proprietatea OMV Austria, care plătea redevențe de toată jena. Sidex Galați, cel mai mare combinat siderurgic, avea zeci de mii de angajați înainte ca statul să-l vândă Grupului Arcelor, pentru care a șters peste noapte datorii colosale. Banca Comercială Română a fost preluată de Erste Bank, iar Oltchim Râmnicu-Vâlcea și Tractorul Brașov au fost falimentate după multiple privatizări ratate”, arată Cătălin Silegeanu.

El atrage atenția că politica economică a PSD se înțelege și din faptul că „Moldova este cel mai fidel electorat al PSD și, simultan, cea mai săracă regiune a României raportat la PIB pe cap de locuitor”.

Parlamentarul acuză PSD că încearcă să își construiască o imagine de protector al mediului de afaceri, când în paralel risipește banul public și girează creșteri de taxe.

Publicitate

„PSD a livrat cel mai mare deficit bugetar din Europa, sub Cabinetul Ciolacu 2, a aprobat taxele și impozitele mărite, apoi s-a arătat indignat de parcă nu ar participa la guvernare. Mai nou promite stimulente pentru firme și credite cu dobânzi avantajoase, de parcă bugetul de stat nu este și așa fragil, de parcă nu am pierdut deja jumătate din PNRR pentru că au blocat sistematic orice reformă”, adaugă senatorul.

Cătălin Silegeanu conchide că programul economic prezentat de PSD „nu este decât un cârlig pentru naivi” și că „PSD nu se pricepe decât la pomeni electorale”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending