Connect with us

Actualitate

48 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 în România. Dezastrul din 56 de secunde

Publicat

Publicitate

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Se împlinesc 48 de ani de la cutremurul devastator petrecut în 4 martie. Peste 1500 de oameni și-au pierdut atunci viața și au fost circa 11.000 de persoane rănite, scrie alba24.ro.

În urma seismului, au fost incendii provocate de explozii de gaze și alte surse de foc deschis. Au fost distruse 35.000 de locuinţe în doar 56 de secunde.

În 4 martie 1977, la ora 21.22, o zi de vineri, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost în Munţii Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul al XX-lea produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Seism de peste 7 grade pe scara Richter

Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime. Au suferit avarii mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost Bucureştii, regiunea de sud şi cea de est a ţării. În urma cutremurului, şi-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, potrivit Agerpres.

Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una din structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea de 4 martie.

În ţară, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave.

Publicitate

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Dimensiunea dezastrului

La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin Decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 5 martie, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit în ţară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.

În Capitală s-au prăbuşit 32 de blocuri de locuinţe, alte peste 130 de blocuri au fost grav avariate, iar 9 unităţi spitaliceşti au fost scoase din funcţiune. Conform datelor centralizate la Ministerul Sănătăţii, până în seara zilei de 5 martie, la Bucureşti au fost internate şi tratate 1.773 de persoane, au fost înregistraţi 508 morţi şi peste 2.600 răniţi, iar în restul ţării s-au înregistrat 614 răniţi şi 72 de decese.

Cutremurul a fost simţit pe întreg teritoriul ţării, precum şi în ţările vecine, fiind înregistrat de aproape toate observatoarele seismologice din întreaga lume.

În toate punctele din Bucureşti unde s-au prăbuşit imobile au acţionat ostaşi, studenţi, echipe de specialişti, cascadori, cadre sanitare, dar şi simpli cetăţeni veniţi să ajute la operaţiunile de salvare, mai notează Agerpres. Mulţi dintre aceştia au lucrat fără întrerupere zi şi noapte la degajarea ruinelor. ”Alături de medici, în Capitală participă la salvarea vieţii răniţilor şi studenţii anilor V şi VI ai Facultăţii de medicină generală”, relata şi ziarul ”România liberă” din 7 martie 1977.

”Relevând intensitatea distrugătorului cutremur, Agenţia France Presse transmite că acesta a lovit România cu o forţă echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Pagubele materiale provocate la Bucureşti – arată agenţia – sunt mult mai serioase decât s-ar fi putut crede imediat după producerea sinistrului”, notează ziarul ”România liberă” din 8 martie 1977.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Aproape 1600 de oameni au murit

Numărul total al celor decedaţi până în 14 martie 1977, ora 18,00, era de 1.541, din care 1.391 în Capitală şi 150 în restul ţării. Numărul celor decedaţi în Capitală include şi 157 de persoane care au încetat din viaţă în spitale în urma rănilor şi afecţiunilor grave cauzate în contextul seismului.

Numărul final al persoanelor decedate în urma seismului avea să ajungă, ulterior, la 1.578.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu ş.a.

Lista cutremurelor semnificative în România

Cutremurul din 1977 a fost precedat de alte șapte cu magnitudine peste 6, produse în zona Vrancea, în perioada 1945-1976. Un cutremur de 7,4 a mai fost la Panciu, în 1940. Atunci au fost înregistrați 1600 de morți.

În 18 iulie 1991, peste 600 de case au fost avariate după un seism de 5,5 produs cu epicentrul în zona Herculane. Alt cutremur a fost în 2 decembrie 1991 (5,6) la Voiteg – urmări: peste 5000 case avariate, 4.500 sinistrați.

Alte cutremure, recente, cu magnitudine peste 5:

  • 27 octombrie 2004 (magnitudine 6, Vrancea; cel mai puternic seism din sec. XXI)
  • 25 aprilie 2009 (5,3) –Vrancea
  • 6 octombrie 2013 (5,5) – Vrancea
  • 22 noiembrie 2014 (5,7)–Vrancea
  • 24 septembrie 2016 (5,8) –Vrancea
  • 28 decembrie 2016 (5,3) –Vrancea
  • 8 februarie 2017 (5,0) -Vrancea
  • 28 octombrie 2018 (5,8) – Vrancea
  • 31 ianuarie 2020 (5,2)Vrancea
  • 3 noiembrie 2022 (5,3) –Vrancea
  • 13 februarie 2023 (5,2) – Gorj – resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria
  • 14 februarie 2023 (5,7) – Gorj – resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria
  • 16 septembrie 2024 (5.4) – Vrancea

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Armonii de lumină și rugăciune la Botoșani: Mitropolitul Teofan va fi alături de credincioși la concertul „Koinonia”

Publicat

Publicitate

În seara zilei de 22 mai 2025, începând cu ora 18:00, scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani se va transforma într-un altar sonor, unde muzica bizantină va deveni rugăciune înălțată din adâncul sufletului. Concertul „Koinonia”, parte a Festivalului de Muzică Bizantină de la Iași, reunește două ansambluri care își aduc jertfa artistică în fața frumuseții divine: Corul Psaltic „Emanuel Zmeu” din Botoșani și „Cappella Romana”, ansamblu de renume internațional din Statele Unite ale Americii.

Evenimentul va fi binecuvântat de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a cărui păstorire duhovnicească a dat naștere și Corului „Emanuel Zmeu” – o inițiativă sfântă de a readuce în sufletul comunității frumusețea și profunzimea muzicii psaltice.

Corul, înființat cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale în februarie 2025, poartă numele protopsaltului Emanuel Zmeu, slujitor neobosit în strana Bisericii „Uspenia”, și păstrează vie moștenirea lăsată de acesta. Format din preoți, monahii, tineri, profesori și iubitori ai cântului bisericesc, corul este o inimă care bate în același timp cu ritmul liturgic al Bisericii.

Alături de aceștia, Cappella Romana va oferi publicului o interpretare de o rafinată spiritualitate, îmbinând rigoarea cercetării muzicologice cu puterea trăirii mistice. Considerat un adevărat ambasador al moștenirii bizantine și ortodoxe, ansamblul aduce în fața publicului un repertoriu rar, cu rădăcini adânci în istoria Bisericii și a culturii creștine.

Această întâlnire între tradiția vie a locului și ecoul universal al muzicii sacre va fi prezentată de părintele Teodor Cenușă, slujitor al Bisericii Militare din Botoșani, și de soția sa, artista Iustina Irimia-Cenușă, suflet al artei și promotoare a valorilor autentice, în calitate de manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.

Concertul „Koinonia” nu este doar un spectacol muzical – este o comuniune de duhuri, o punte între cer și pământ, între generații, tradiții și ținuturi, toate unite în glasul care-L caută pe Dumnezeu.

Publicitate

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Publicul este invitat să se alăture acestui moment de har și frumusețe, în care Botoșaniul va deveni pentru o seară un loc al întâlnirii între inimă și lumină.

Citeste mai mult

Eveniment

„Rabla 2025 pentru firme debutează pe 29 mai: Cum te înscrii și ce buget este alocat”

Publicat

Publicitate

Programul Rabla 2025 pentru firme începe pe 29 mai. Ministerul Mediului, prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu, a anunțat lansarea unei noi sesiuni a Programului Rabla dedicată persoanelor juridice de drept privat. Înscrierile pentru această ediție încep pe 29 mai și se vor încheia pe 27 noiembrie 2025 (sau până la epuizarea bugetului alocat), scrie alba24.ro.

„Programul Rabla Auto este un instrument strategic pentru sprijinirea tranziției verzi în sectorul privat. Prin această sesiune dedicată operatorilor economici, oferim sprijin real companiilor care doresc să își modernizeze flotele și să reducă amprenta de carbon. Investim în mobilitate curată, iar succesul acestui program reflectă angajamentul nostru pentru un viitor mai sustenabil”, a precizat ministrul Mircea Fechet.

Buget disponibil
Pentru ediția 2025, bugetul total al programului pentru persoane juridice este structurat astfel:

60 milioane lei – pentru achiziția de autovehicule cu propulsie termică
610 milioane lei – pentru autovehicule 100% electrice și plug-in hybrid

Această distribuție a fondurilor reflectă orientarea programului spre încurajarea mobilității electrice, susținând astfel obiectivele naționale și europene de reducere a emisiilor de carbon.

Valoarea ecotichetelor în 2025
Programul oferă stimulente financiare semnificative pentru înnoirea parcului auto:

Publicitate

37.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
15.000 lei – pentru vehicule plug-in hybrid sau motociclete electrice
12.000 lei – pentru vehicule hibride
10.000 lei – pentru autovehicule cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC)
Procedura de înscriere
Operatorii economici interesați trebuie să pregătească următoarele documente:

Cererea de finanțare completată și semnată
Cazier fiscal (eliberat de ANAF)
Certificate de atestare fiscală (de la stat, administrația locală și Fondul de Mediu)
Important: Toate documentele trebuie să fie valabile la momentul înscrierii în program.

Perioada de înscriere
Sesiunea de înscriere se desfășoară în perioada 29 mai – 27 noiembrie 2025, până la ora 23:59, sau până la epuizarea bugetului alocat programului.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Cel mai cochet oraş de la frontiera României: Are cele mai frumoase spații verzi din Moldova și mobilier stradal unicat

Publicat

Publicitate

Un orășel de la capătul țării are cele mai frumoase spații verzi din Moldova. Este vorba despre Darabani, cea mai nordică așezare urbană din România, premiată de Ordinul Arhitecților din România pentru amenajările sale peisagistice. Orașul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, scrie ADEVĂRUL

Parcurile din Darabani sunt considerate cele mai frumoase din Moldova FOTO Cosmin Zamfirache

Darabani este cel mai nordic oraș din România, dar și una dintre cele mai mici așezări urbane de pe teritoriul țării nostre. Un orășel de frontieră, ghemuit lângă codrii de pe malurile Prutului. Aparent fără perspective și fără un „vino-ncoace” turistic, Darabaniul anului 2025 reușește să învingă orice prejudecată și să ofere experiențe de neuitat oricărui român care ajunge să se aventureze în acest colț de țară. Cu o dezvoltare fulminantă în ultimul deceniu, târgul nord-moldav are cele mai frumoase spații verzi din România

Orașul-verde de la capătul României

Darabaniul se află în nordul județului Botoșani, la aproximativ 65 de kilometri de municipiul Botoșani. Pentru a ajunge în acest târg de frontieră este de ajuns să urmezi drumul național 29B, Botoșani-Dorohoi-Darabani, care șerpuiește printr-un peisaj de vis, de-a lungul malurilor Prutului. Oricine ajunge atât de departe de marile centre urbane, în mod firesc se așteaptă la un provincialism dezolant, rural, măcinat de sărăcie și înapoiere. Darabaniul este însă locul care sparge toate tiparele și prejudecățile.

Parc în Darabani FOTO Primăria Darabani
Parc în Darabani FOTO Primăria Darabani

În primul rând, drumurile ca-n palmă și străzile frumos desenate schimbă total orice părere preconcepută. Urmează apoi o incursiune într-o lume verde, dominată de parcuri, arbori și zone verzi, perfect îngrijite, care duc mai degrabă cu gândul la peluzele tipic britanice. La toate acestea se adaugă numeroase case vechi, conace, biserici boierești, printre care se strecoară elementele inevitabile ale modernității, firme luminoase, supermarketuri, măcelării, cofetării și chioșcurile cu cafea. Nici măcar cartierul de blocuri gri, tristă amintire a comunismului, nu poate strica farmecul acestui oraș împânzit de verdeață. Printre cele mai pitorești zone verzi din Darabani este parcul de lângă biserica ridicată acum aproape 200 de ani de marele hatman al Moldovei Toader Balș.

Amfiteatrul din Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
Amfiteatrul din Darabani FOTO Cosmin Zamfirache

Cu un gazon impecabil și amenajări peisagistice de tip occidental, din care nu lipsesc arborii de mari dimensiuni, parcul este locul preferat de relaxare al elevilor care învață la liceul din apropiere. „În parcul din spatele bisericii venim să ne adunăm, după ore. Este cel mai relaxant loc. Se pune și muzică ambientală. Este super”, spune un elev de clasa a X a. Zona este atractivă și datorită pietonalului cochet, care trece chiar pe lângă parc. Aici se află cafenele, restaurante, patiserii și magazine de toate felurile. Pietonalul se oprește în apropierea Primăriei, iarăși o zonă înconjurată de spații verzi și amenajări peisagistice deosebite.

Publicitate
Parc în Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
Parc în Darabani FOTO Cosmin Zamfirache

„Zona asta este mândria orașului. Este cartea noastră de vizită. Aici se plimbă toată lumea. Plăcintele sunt bune, la restaurant se mănâncă la fel de bine”, mărturisește un pensionar dărăbănean. Câteva străzi mai sus, nu departe de Liceul „Dimitrie Cantemir”, se află o altă amenajare peisagistică interesantă. Este vorba despre un amfiteatru „verde”, cu terase acoperite de gazon și multe zone de recreere. Aici, în fiecare vară, au loc concerte. Atât parcul de lângă biserică, dar și amfiteatrul sunt doar o mică parte din suprafața totală de suprafețe verzi a orașului Darabani, care acoperă peste două hectare.

 

Mobilierul cu flori, unicat în România

Majoritatea zonelor arată impecabil din punct de vedere peisagistic. „Pentru amenajarea acestor spații verzi am primit o finanțare europeană de aproximativ 5 milioane de lei, de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est”, precizează Alin Gârbaci, primarul din Darabani. Pe lângă aceste spații verzi realizate cu finanțare europeană, mai există o serie de amenajări peisagistice cu tradiție la Darabani, adevărate simboluri ale orașului. Este vorba despre mobilier realizat aproape exclusiv din material vegetal.

Băncile din flori ale Darabaniului FOTO Primăria Darabani
Băncile din flori ale Darabaniului FOTO Primăria Darabani

În spațiile verzi de lângă clădirea Primăriei Darabani, dar și din apropierea bisericii, au fost amplasate bănci și o fântână din flori. „Atât fântâna cât și băncile sunt făcute din mușchi adus de la pădure, peste care se pun flori. Este muncă multă dar iese ceva impresionant. Este un simbol al orașului. Iarna se usucă dar, la sfârșitul primăverii, când dă căldura, le refacem, an de an”, mărturisește unul dintre agajații care se ocupă de spațiile verzi ale orașului.

Cele mai frumoase spații verzi din România

Spațiile verzi din Darabani, inclusiv mobilierul cu flori, i-a impresionat și pe prezentanții Ordinului Arhitecților din România. Tocmai de aceea, Darabaniul a primit, în octombrie 2024, premiul I, în Moldova, la secțiunea „Spații Publice Exterioare”, devansând mările orașe din zonǎ.

Fântâna cu flori din Darabani FOTO Primăria Darabani
Fântâna cu flori din Darabani FOTO Primăria Darabani

 

„Ne onorează foarte mult acest premiu. Face toate eforturile pentru a menține în stare cât mai bună aceste spații verzi. După finalizarea proiectului european, îngrijirea spațiilor verzi a rămas în sarcina Primăriei. Avem personal care se ocupă de întreținere. Cred că avem aproximativ două hectare de spații verzi, în zona centrală”, adaugă edilul din Darabani.

O zonă fabuloasă din punct de vedere turistic

Totodată, Darabaniul a fost remarcat și revitalizarea sa este uimitoare. Important târg comercial de frontieră, în epoca medievală și mai ales în secolul al XIX-lea, Darabani a decăzut în perioada comunistă. După 1990 s-a prăbușit efectiv, devenind un teritoriu al sărăciei și lipsei de perspectivă. În ultimul deceniu, orașul a reînviat, transformându-se într-una dintre cele mai cochete orășele din nordul extrem al țării.

Pietonal Darabani FOTO Primăria Darabani
Pietonal Darabani FOTO Primăria Darabani

În plus, zona are un potențial turistic fabulos, cu zăvoaiele de pe malurile Prutului, mănăstirile, dar și conacele care așteaptă să fie descoperite. La Darabani este organizat unul dintre cele mai interesante și puternice festivaluri din nordul Moldovei, intitulat „Zilele Nordului”. Acest festival atrage tineri din toată țara la evenimente culturale, sportive, dar mai ales la concerte cu artiști renumiți din zona pop, rock, folk.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Economie

Piața imobiliară încetinește: Scădere semnificativă a tranzacțiilor în luna aprilie

Publicat

Publicitate

Numărul tranzacțiilor a scăzut semnificativ în aprilie 2025 față de luna anterioară, arată datele oficiale ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Se remarcă scăderi semnificative în București: -23%; Cluj: -24%; Timiș: -13%, Constanța: -20%, scrie alba24.ro.

Conform unui comunicat al ANCPI, în luna aprilie 2025 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 49.911 de imobile, cu 6.325 mai puține față de luna martie.

Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna aprilie este cu 11.807 mai mic față de perioada similară a anului 2024.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în aprilie 2025, în București – 7.490, Ilfov – 3.845 și Timiș – 2.676.

Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Teleorman – 102, Alba – 286 și Ialomița – 291.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în aprilie 2025, a fost de 26.124, cu 3.694 mai mic față de aprilie 2024.

Publicitate

Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 4.520, Ilfov – 2.468 și Timiș – 2.033. La polul opus se află județele Covasna – 67, Sălaj – 82 și Harghita – 100.

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a patra lună a anului 2025 sunt Dolj – 811, Brăila – 721 și Buzău – 667.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending