Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Se împlinesc 48 de ani de la cutremurul devastator petrecut în 4 martie. Peste 1500 de oameni și-au pierdut atunci viața și au fost circa 11.000 de persoane rănite, scrie alba24.ro.

În urma seismului, au fost incendii provocate de explozii de gaze și alte surse de foc deschis. Au fost distruse 35.000 de locuinţe în doar 56 de secunde.

În 4 martie 1977, la ora 21.22, o zi de vineri, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost în Munţii Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul al XX-lea produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Seism de peste 7 grade pe scara Richter

Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime. Au suferit avarii mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost Bucureştii, regiunea de sud şi cea de est a ţării. În urma cutremurului, şi-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, potrivit Agerpres.

Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una din structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea de 4 martie.

În ţară, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Dimensiunea dezastrului

La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin Decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 5 martie, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit în ţară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.

În Capitală s-au prăbuşit 32 de blocuri de locuinţe, alte peste 130 de blocuri au fost grav avariate, iar 9 unităţi spitaliceşti au fost scoase din funcţiune. Conform datelor centralizate la Ministerul Sănătăţii, până în seara zilei de 5 martie, la Bucureşti au fost internate şi tratate 1.773 de persoane, au fost înregistraţi 508 morţi şi peste 2.600 răniţi, iar în restul ţării s-au înregistrat 614 răniţi şi 72 de decese.

Cutremurul a fost simţit pe întreg teritoriul ţării, precum şi în ţările vecine, fiind înregistrat de aproape toate observatoarele seismologice din întreaga lume.

În toate punctele din Bucureşti unde s-au prăbuşit imobile au acţionat ostaşi, studenţi, echipe de specialişti, cascadori, cadre sanitare, dar şi simpli cetăţeni veniţi să ajute la operaţiunile de salvare, mai notează Agerpres. Mulţi dintre aceştia au lucrat fără întrerupere zi şi noapte la degajarea ruinelor. ”Alături de medici, în Capitală participă la salvarea vieţii răniţilor şi studenţii anilor V şi VI ai Facultăţii de medicină generală”, relata şi ziarul ”România liberă” din 7 martie 1977.

”Relevând intensitatea distrugătorului cutremur, Agenţia France Presse transmite că acesta a lovit România cu o forţă echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Pagubele materiale provocate la Bucureşti – arată agenţia – sunt mult mai serioase decât s-ar fi putut crede imediat după producerea sinistrului”, notează ziarul ”România liberă” din 8 martie 1977.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Aproape 1600 de oameni au murit

Numărul total al celor decedaţi până în 14 martie 1977, ora 18,00, era de 1.541, din care 1.391 în Capitală şi 150 în restul ţării. Numărul celor decedaţi în Capitală include şi 157 de persoane care au încetat din viaţă în spitale în urma rănilor şi afecţiunilor grave cauzate în contextul seismului.

Numărul final al persoanelor decedate în urma seismului avea să ajungă, ulterior, la 1.578.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu ş.a.

Lista cutremurelor semnificative în România

Cutremurul din 1977 a fost precedat de alte șapte cu magnitudine peste 6, produse în zona Vrancea, în perioada 1945-1976. Un cutremur de 7,4 a mai fost la Panciu, în 1940. Atunci au fost înregistrați 1600 de morți.

În 18 iulie 1991, peste 600 de case au fost avariate după un seism de 5,5 produs cu epicentrul în zona Herculane. Alt cutremur a fost în 2 decembrie 1991 (5,6) la Voiteg – urmări: peste 5000 case avariate, 4.500 sinistrați.

Alte cutremure, recente, cu magnitudine peste 5:

• 27 octombrie 2004 (magnitudine 6, Vrancea; cel mai puternic seism din sec. XXI)
• 25 aprilie 2009 (5,3) –Vrancea
• 6 octombrie 2013 (5,5) – Vrancea
• 22 noiembrie 2014 (5,7)–Vrancea
• 24 septembrie 2016 (5,8) –Vrancea
• 28 decembrie 2016 (5,3) –Vrancea
• 8 februarie 2017 (5,0) -Vrancea
• 28 octombrie 2018 (5,8) – Vrancea
• 31 ianuarie 2020 (5,2)Vrancea
• 3 noiembrie 2022 (5,3) –Vrancea
• 13 februarie 2023 (5,2) – Gorj – resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria
• 14 februarie 2023 (5,7) – Gorj – resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria
• 16 septembrie 2024 (5.4) – Vrancea