Liberalii au depus un proiect de lege în Parlament care interzice cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice, companiile de stat și regiile autonome în măsura în care acestea depășesc împreună 12 ore lucrate pe zi. Măsura vine în contextul în care mulți bugetari lucrează, cel puțin teoretic, la mai multe instituții, depășind numărul legal de ore de muncă pe zi, care este de 12 ore, relatează alba24.ro.

Inițiativa depusă vizează reducerea risipei bugetare, prevenirea contractelor fictive sau ineficiente și încurajarea unei distribuții mai echitabile a resurselor umane în sectorul public, a transmis deputatul liberal Octavian Oprea, transmite G4Media.

Cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice va fi interzis

Proiectul depus prevede modificarea și completarea Legii nr. 53/3003 – Codul muncii și a art. 6 din Legea nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii:

Art. I – Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 35, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, (21), cu următorul cuprins:

“(21) În cazul salariaților care încheie mai multe contracte individuale de muncă cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, durata maximă a timpului de muncă este de 12 ore pe zi. ”

2. La articolul 39, după alineatul (2) se introduce unu nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:

“(21) La încheierea contractului individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, salariatul care se află în situația prevăzută la art. 35 alin. (11), are obligația de a declara pe proprie răspundere existența celorlalte contracte individuale de muncă încheiate cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz,  precum și durata timpului de muncă aferentă fiecărui contract.”

3. La articolul 40, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (21) și (22), cu următorul cuprins:

“(21) Instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în calitate de angajatori, au obligația ca, anterior încheierii unui contract individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, să verifice situația salariatului în Registrul General de Evidență a salariaților REVISAL/REGES – ONLINE.

(22) La încheierea contractului individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, angajatorii prevăzuți la alin. (21)  au obligația să solicite salariatului o declarație pe proprie răspundere privind existența altor contracte individuale de muncă și durata timpului de muncă aferentă fiecărui contract.”

4. La alineatul (1) al articolului 260, după litera b), se introduce o nouă literă, b1), cu următorul cuprins:

“b1) nerespectarea obligației prevăzute la art. 40 alin. (21) se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;”

5. La alineatul (1) al articolului 260, după litera f), se introduc două noi litere, f1) și f2),  cu următorul cuprins:

“f1) nerespectarea obligației prevăzute la art. 39 alin. (21) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei;

f2) nerespectarea de către angajat a duratei maxime a timpului de lucru, indiferent de numărul de contracte individuale de muncă, se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;”

6. La articolul 264, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:

“ (11) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și infracțiunea constând în încheierea unui contract individual de muncă cu nerespectarea, cu știință, de către angajator,  a duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin.  (21). ”

II. La articolul 6 din Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2), se introduc două noi alineate, (21) și (22), cu următorul cuprins:

“(21) În cazul salariaților care încheie mai multe contracte individuale de muncă cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, Inspecția Muncii controlează respectarea duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin. (21) din  Legea nr. 53/3003 – Codul muncii, indiferent de numărul de contracte individuale de muncă.

(22) În vederea respectării duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin. (21) din  Legea nr. 53/3003 – Codul muncii  de către instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, Inspecția Muncii asigură implementarea și administrarea unui mecanism automat de alertă, în cadrul Registrul General de Evidență a salariaților REVISAL/REGES – ONLINE,  care semnalează depășirea acestei durate ca urmare a cumulului de contracte individuale de muncă. ”

III. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a articolului I, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, vor proceda, în conformitate cu propria opțiune a salariatului, la încheierea, respectiv modificarea, după caz, a contractului/contractelor individuale de muncă în vederea respectării duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin.  (21).

Două persoane au fost rănite în urma unui accident rutier produs pe DJ 282 B, între localitățile Flămânzi și Prăjeni. În eveniment au fost implicate un microbuz și o căruță. În microbuz, în momentul producerii evenimentului erau șapte persoane.

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de descarcerare, una de stingere, o autospecială de transport personal și victime multiple, ambulanța de terapie intensivă mobilă SMURD, două ambulanțe SAJ și Poliție.

Aceștia au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate. Un bărbat, în vârstă de 32 de ani, și o femeie, de 55 de ani, care erau în atelajul hipo au fost răniți, fiind conștienți și cooperanți. Aceștia au fost preluați de echipajele medicale și transportate la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Persoanele din microbuz au fost evaluate la fața locului de echipajele medicale. Acestea nu au nevoie de ajutor medical.

Pompierii au intervenit și pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriei.

Transfăgărășanul (DN7C) se deschide vineri, la ora 7:00, și se va putea circula inclusiv între Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș), a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

‘Mâine, 6 iunie 2025, ora 7:00, deschidem Tranfăgărășanul (DN7C)! Cei care doresc, vor putea circula pe acest frumos drum turistic inclusiv între Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș). Reamintesc însă că specificul acestui drum montan aflat la mare altitudine permite circulația doar între orele 07:00 – 21:00. Este posibil inclusiv ca drumul să fie închis temporar, în cazul unor fenomene meteorologice nefavorabile’, a scris Pistol, joi, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a lansat și un apel către cei care vor circula pe Transfăgărășan să nu încerce să interacționeze cu urșii pe care îi vor întâlni pe traseu.

‘Urșii sunt animale sălbatice care pot reacționa imprevizibil și care vă pot pune în pericol integritatea corporală sau chiar viața’, a transmis directorul CNAIR. AGERPRES

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va propune Guvernului, până în 30 iunie, un memorandum pentru eficientizarea cheltuielilor instituției. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan spune că lărgirea bazei de contribuție la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă o temă analizată, scrie alba24.ro.

”Ne gândim la lărgirea bazei de contribuție la FNUASS. Sunt anumite categorii care ar merita să fie incluse nu pentru că se constituie în venituri suplimentare la FNUASS, ci pur și simplu pentru că este corect din punct de vedere social, e corect față de noi înșine, unii față de alții.

De exemplu, anumite categorii de co-asigurați. Anumite pensii peste o anumită valoare, (…) la cele mari și foarte mari, peste 3.000-4.000 lei”, a afirmat, joi, Moldovan, citat de Agerpres.

CNAS: noi mecanisme de finanțare

Potrivit lui Moldovan, prin extinderea bazei de contribuție la FNUASS doar la aceste categorii, s-ar putea face ”minuni cu medicamentele”.

”Am putea să creștem limita bugetară care este alocată pentru contractele cost-volum, cost-volum-rezultat, care este în momentul de față la 6 miliarde și avem nevoie pe real de 8 miliarde. Am putea să ne gândim la noi mecanisme, pentru că acum avem o anumită finanțare în pachetul de bază.

Am putea să ne gândim la noi mecanisme în ceea ce privește decontarea în pachetul de bază, la nivel de medic de familie, la nivel de ambulator de specialitate, la nivel de spital. Am putea să ne gândim la o plată corectă și la o sustenabilitate reală a cheltuielilor spitalelor. (…)

Noi plătim mai multe influențe salariale în momentul de față pentru spitale decât plătim pentru serviciile pe care le prestează spitalele, pe spitalizare continuă și spitalizare de zi. În felul acesta, fără nicio rezervă spun, că nu se încurajează munca. Adică, unele spitale care nu sunt performante stau liniștite pentru că le este asigurată cheltuiala de personal, fără ca managerii să fie preocupați de performanță, de a atrage pacienții”, a adăugat Moldovan.

Tariful pe caz ponderat, regândit

Președintele CNAS susține că trebuie regândit ”tariful pe caz ponderat”, iar influențele salariale trebuie incluse în acest tarif.

”În ceea ce privește mecanismele de price sharing, clawback, cost-volume și cost-volume-rezultat, este un loc în care putem să eficientizăm. (…) Discutăm despre posibile mecanisme prin care să încercăm să cuantificăm în aceste plăți pe care le facem pe cost-volume și anumite elemente de eficacitate clinică. (…)

Să regândim mecanismul de pricing a medicamentelor, să regândim mecanismul de rambursare, inclusiv din această perspectivă a mecanismului cost-volume și cost-volume-rezultat, pentru a include anumite elemente de rezultat clinic”, a mai spus șeful CNAS.

Horațiu Moldovan a menționat că în viitor va fi analizată și varianta unor asigurări complementare de sănătate pentru cei ce duc o viață nesănătoasă.