Connect with us
Publicitate

Eveniment

40% din redevența pentru nisip, pietriș, ape minerale, cărbuni, minereuri va ajunge la primării

Publicat

Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, procedura privind încasarea redevenţei obţinute prin concesionarea din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă ale statului, anunță alba24.ro

 Astfel primăriile și consiliile județene vor putea încasa 80% din redevența pentru exploatarea nisipului, pietrișului, apelor minerale și alte resurse.

1. Pentru redevența din activități de exploatare a terenurilor cu destinaţie agricolă:

a) 40% merge la bugetul local al județului

b) 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului

c) 20% la bugetul de stat

2. Pentru exploatările de:

  • ape minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase
  • minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse
  • reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile,
  • nămoluri şi turbe terapeutice
  • cărbuni
  • metale nobile
  • substanţe nemetalifere
  • roci magmatice, roci metamorfice, călcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale
  • argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase
  • alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită
  • bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental
  • alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale
  • marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale

Sistemul în acest caz de încasare a redevenței este:

  • a) 35% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;
  • b) 45% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;
  • c) 20% la bugetul de stat.

Bani în plus la bugetul autorităților locale

„Era nevoie de acest act normativ întrucât, deşi există legislaţie care prevede ca 80% din redevenţele provenite din exploatările de suprafaţă să revină autorităţilor locale şi judeţene şi 20% să fie virate către bugetul de stat, în lipsa unei metodologii, această lege nu era aplicată.

Conform prevederilor Codului administrativ, aceste venituri vizează, în mare parte, autorităţile locale şi judeţene, iar măsurile propuse prevăd aplicarea acestui drept”, a explicat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Hotărârea de Guvern va impune concesionarului să vireze din redevenţa pe exploatarea terenurilor agricole, respectiv a resurselor minerale de suprafaţă, inclusiv a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, exploatate pe teritoriul unei localităţi, în proporţie de 80% autorităţilor locale şi judeţene, iar 20% la bugetul de stat.

„Aşadar, sumele provenite din redevenţă înseamnă bani în plus la bugetul autorităţilor locale şi judeţene, bani care vor putea fi folosiţi pentru dezvoltarea comunităţilor.

În anul 2021, de exemplu, au fost încasate 421.712.000 de lei din concesionarea activităţilor de exploatare a resurselor la suprafaţă, din care 337.370.000 de lei, reprezentând 80%, vor fi virate către bugetele locale.

În anul 2022, estimăm ca peste 300 de milioane de lei să intre în bugetele locale prin aceste tipuri de activităţi”, a arătat ministrul Dezvoltării.

Foto: GettyImages

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 3 decembrie 2023

Publicat

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 3 decembrie 2023, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, dar și o tragere suplimentară pentru toate categoriile, de Moș Nicolae.

Numerele extrase, 3 decembrie 2023:

Loto 6 din 49: 16, 35, 46, 29, 36, 24

Loto 6 din 49, tragerea suplimentară: 4, 7, 44, 2, 46, 45

Loto 5 din 40: 37, 27, 19, 1, 25, 30

Loto 5 din 40, tragerea suplimentară: 2, 27, 11, 8, 21, 18

Joker: 4, 12, 14, 19, 29, +6

Joker, tragerea suplimentară: 3, 12, 18, 27, 33, +12

Noroc Plus: 4 5 4 8 3 7

Super Noroc: 1 1 9 8 4 7

Noroc: 4 0 9 1 3 5 7

Citeste mai mult

Eveniment

De ce te doare capul de la alcool: Sunt mai multe explicații posibile. În timp, organismul dezvoltă toleranță

Publicat

De ce te doare capul de la alcool: Durerea de cap cauzată de consumul de alcool poate fi rezultatul mai multor factori. Alcoolul are efect diuretic, ceea ce înseamnă că îți face să urinezi mai des, conducând la deshidratare, scrie alba24.ro.

Deshidratarea poate duce la dureri de cap. Pentru a contracara acest lucru, este recomandat să consumi apă între băuturi alcoolice.

Dilatarea vaselor de sânge

Alcoolul poate duce la dilatarea vaselor de sânge, ceea ce poate provoca dureri de cap.

Aceasta este o reacție a sistemului vascular la prezența alcoolului în sânge.

De ce te doare capul de la alcool: Toxicitate

Alcoolul este o substanță toxică pentru organism și poate provoca inflamații, inclusiv în creier, ceea ce poate contribui la durerea de cap.

Tensiune arterială

Consumul excesiv de alcool poate influența tensiunea arterială, iar aceasta poate fi legată de durerile de cap.

Ingrediente

overlay-cleverAnumite băuturi alcoolice pot conține substanțe chimice, aditivi sau alte ingrediente care pot contribui la durerile de cap.

Sensibilitate individuală

Persoanele au diferite niveluri de toleranță la alcool și pot reacționa diferit. Unii oameni pot fi mai susceptibili la dureri de cap legate de consumul de alcool.

Este important să consumi alcool cu moderație și să fii atent la modul în care organismul tău reacționează.

Dacă experimentezi dureri de cap severe sau persistente după consumul de alcool, este întotdeauna recomandat să consulți un profesionist medical pentru a exclude posibilele probleme de sănătate sau pentru a primi sfaturi personalizate.

Cum se dezvoltă toleranța: de ce în timp, nu îți mai este rău?

Toleranța la alcool este un fenomen în care organismul tău se adaptează la prezența regulată a alcoolului.

Asta poate duce la necesitatea consumului unei cantități mai mari de alcool pentru a obține aceleași efecte sau la faptul că începi să simți mai puține efecte negative, precum senzația de rău.

Mecanismele exacte ale toleranței la alcool nu sunt pe deplin înțelese, dar pot implica adaptări la nivelul sistemului nervos central și la nivel molecular în celulele cerebrale.

În timp, corpul poate deveni mai eficient în procesarea și metabolizarea alcoolului.

Este important să menționez că, în ciuda toleranței dezvoltate, consumul excesiv de alcool rămâne periculos și asociat cu riscuri semnificative pentru sănătate.

O persoană care dezvoltă toleranță poate fi expusă la riscul de a dezvolta dependența de alcool și de a suferi consecințe negative asupra sănătății fizice și mentale.

Dacă ai întrebări specifice sau îngrijorări legate de consumul de alcool, este întotdeauna recomandat să consulți un profesionist în domeniul sănătății pentru sfaturi personalizate și sprijin.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (199)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alexandru Tocilescu, în „România liberă” nr. 5444 din februarie 2008: 1. „cred în nevoia de cultură”; 2. „onoarea, cuvântul dat, respectul faţă de jurământ şi individ, sunt lucruri care au apus în România”; 3. „e atât de slabă şi modestă cultura la noi, încât o piesă de Shakespeare trebuie cunoscută aşa cum e”; 4. „eu am învăţat de la profesorul meu, David Esrig, că teatrul este imagine. Eu joc teatru vizual”; 5. „eu, ca regizor, sunt poate ilustrativ, îmi place să se şi vadă ce vorbim pe scenă. Întotdeauna am făcut teatru vizual, de imagini”; 6. „jazz”-ul este o muzică în care confruntarea există în însăşi structura sa intimă”;

Cristina Modreanu, în „Gândul” nr. 842 din februarie 2008,  scrie despre o piesă de teatru a lui Cehov, intitulată „Platonov”. Piesa a mai fost numită „Piesa fără titlu” sau „Fără tată”. Se spune că ar fi o piesă de teatru care poate fi pusă sub semnul „teoriei nimicului”. Spune Cristina Modreanu: 1. „Platonov, unul dintre cele mai fascinante personaje a lui Cehov din piesa din tinereţe, rămasă neterminată”; 2. „Împietrirea în propria-i existenţă şi felul în care el lasă, iresponsabil, să treacă pe lângă el oameni, iubiri, drame, fac din Platonov prototipului ratatului dramatic”; 3. „Piesa conţine cel mai bine acel „concentrat de nimic”; 4. „Acolo unde nu se întâmplă nimic, viaţa se vede cel mai bine în curgerea ei”; 5. „În piesă curgerea nu are vreo direcţie, personajele plutesc amestecându-se într-o baltă stătută, iar unele dintre ele cad, inevitabil, la fund”; 6. „Cel mai greu e să vorbeşti despre nimic”; 7. „Plictiseală înseamnă: să tot dai ochii peste cap, să tot bâţâi din picior, să-ţi aranjezi mereu şuviţele rebele etc.”;

Eugen Simion,  despre „douămiişti”: 1. „renunţă la biografismul ludic şi livresc”; 2. „ se despart radical de modelele lirice anterioare, în primul rând faţă de ceea ce s-a numit postmodernismul generaţiei 80”; 3. „douămiiştii recomandă: performatism, fracturism, deprimism şi utilitarisn”; 4. „se întorc la metafizică fără a renunţa la angajamentul existenţial al poetului”;

Eugen Simion prezentându-l pe Claudiu  Komartin ca exponent al douămiismului: 1. “nu are numai talent, are şi preocupări teoretice” (poezia este o stare de spirit, un mod de existent, un chip determinat de a te situa faţă de lumea de afară”; 2. “readuce în poem marile teme: creştinismul cosmic (în sens eliadesc) şi sentimentul incompletitudinii (de sursă romantică); 3. “vrea să limiteze fascinaţia pe care colegii săi de generaţie o au pentru negativităţile lumii”; 4. “face o poezie ostilă oricărui model cultural” (vezi “Ziua” nr. 4149 din februarie);

Monstrul sulfuric de pe lângă Buhuşi” face referire la „epoca Ceauşescu”. Fapta ar fi reală şi a fost povestită de cineastul Cristian Mungiu, în „Gândul” din 3 ianuarie 2008: „Păi, să vă spun un caz de-atunci, de prin Moldova, cu o femeie care s-a dus să-şi facă avortul  într-o pivniţă. Acolo, insul care o aştepta, îi spune: vezi masa asta? Pe ea o să te lucrez. Vezi butoiul asta? E plin cu apă. Aici te speli dacă reuşeşte chiuretajul. Dacă nu, vezi butoiul ăstălalt? E plin cu acid sulfuric. În el o să te topesc”;

Regizorul şi poetul Nicolae Cabel îmi trimite de la Bucureşti  patru cărţi. Încep cu volumul „Corabia cu plete” ( „o sută unu sonete”, Editura „Tipografia Intact”, Bucureşti, 2015), un fel de cauţionare euforică adusă lui Arthur Rimbaud. Reţin câteva versuri dintre cele 1414, câte cuprinde volumul: „luntraş între cuvinte e poetul”;  „azi, caut singur Cosmosul – fântână”;  „şi fulgii cad dinspre pământ spre cer” ; „pe bolta logodită cu menhirii”; „şi timpul-înger, uneori chiar gâde”; „eu, fir de iarbă, sub nara unui miel”; „aseară s-a-ntâlnit cu-n glonţ”; „mă părăsise umbra, o sfâşia furtuna”; „ne izgonea din faguri, spre-nviere”; „doar sâmburi de lumină plâng în noi”; „şi-atunci spuneai că roua te mai doare”;  „şi Timpul se conjugă cu flautul, osmotic”, „ştiam că-n noapte stelele transpiră”; „şi tălpile de lună le ştergeam”; „Pământu-i libelulă în ocol”; „o strajă-i chiar fiinţa mea, măruntă”; „o poartă-nsingurată în eter”; „se rătăceşte vântul pe-o vioară”; „aş pune iarăşi lebede la sănii”; „un fluture-i nisipul care zboară”; „lăcustele iubirii plângeau în a lor mâini” etc.;

Am citit  „Dicţionar de epigrame” (Editura „Litera”, 1981, selecţie de Mircea Trifu).  A rămas unic în larga arie a dicţionarelor româneşti prin două aspecte: în primul rând, prin faptul că n-a mai apărut altul până astăzi, în al doilea rând, prin ideea celui care a făcut selecţia de a consacra  definiţia epigramatică. Pentru exemplificare, mi-am propus să-l deschid de trei ori, la întâmplare, şi să redau primul cuvânt şi definiţia sa epigramatică: prima deschidere (p. 84), cuvântul INVIDIA = „Invidia-i o răutate / Ce te încearcă uneori, / Când n-ai control de calitate / Asupra propriei valori.”(Gheorghe Chirilă);  a doua deschidere (p. 106), cuvântul NEPTUN = „Zeii i-au cedat onoarea / (Socotindu-l mai capabil) / De a fi cu scăldătoarea / Responsabil” (D. C. Mazilu); a treia deschidere (p. 28), cuvântul CĂSĂTORIA = „Căsătoria, lucru dovedit, / E un contract semnat cu pompă mare / Şi un prilej, destul de fericit, /  De-a te lega la cap când nu te doare.” (Gabriel Teodorescu).  S-ar putea ivi şi la Botoşani un astfel de dicţionar? Categoric, da! Trei persoane îl pot alcătui: Gheorghe Hreapcă, Al. D. Funduianu şi Dumitru Monacu; 

În  preajma anului 1920,  se punea problema revigorării spiritului junimist, ca urmare a  trecerii în eternitate a  pilonilor principali ai curentului. Punându-se şi problema cooptării lui Nicolae Iorga în acest demers, Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 226), reţine un  punct de vedere dintr-o scrisoare a lui I. Paul: „Eu, personal, deşi am mare stimă şi admiraţie pentru munca uriaşă ştiinţifică a d-lui Iorga, pentru cinstea lui în cele materiale şi pentru curăţenia sentimentului său naţional, calităţi mari în lumea noastră de azi, cu toate acestea n-am fost de părere să-l amestecăm în acţiunea noastră. N-am fost de părere nu pentru alt motiv grav, ci numai pentru că e capricios şi incalculabil, cum sunt de altfel toate talentele mari, fiindcă la supărare prea dă fără cruţare şi de multe ori pe nedreptul cu piciorul când vasul e plin, ca vaca cea cu nărav.”;

Citeste mai mult

Eveniment

Încă doi șoferi beți “extrași” din trafic de polițiștii din Botoșani. Alcoolemie de 0,51 și 0,84 mg/l în aerul expirat

Publicat

Încă doi șoferi prinși beți la volan au rămas fără carnetul de conducător auto în urma unei razii a polițiștilor de la Botoșani de noaptea trecută.

La data de 2 decembrie 2023, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi au oprit pentru control pe drumul comunal DC 68, în comuna Leorda, un autoturism condus de un bărbat, de 49 de ani, din aceeași localitate.

În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 0,51 mg/l alcool pur în aerul expirat.

De asemenea, la data de 3 decembrie 2023, în jurul orei 02:00, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani- Biroul Rutier au oprit pentru control, pe Bulevardul Mihai Eminescu, un autoturism condus de un tânăr, de  21 de ani, din municipiul Botoșani.

În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat.

“Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending