Connect with us

Eveniment

4 iunie: Ziua Tratatului de la Trianon. Marile Puteri au recunoscut unirea Transilvaniei cu România

Publicat

Publicitate

Camera Deputaţilor a decis în 2021 ca ziua de 4 iunie să fie Ziua Tratatului de la Trianon din 1920, care recunoaşte unirea Ardealului cu Regatul României de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918, relatează alba24.ro.

Legea prevede că la data de 4 iunie se vor organiza manifestări festive de celebrare a momentului iar fondurile vor fi asigurate din bugetele locale. Proiectul a fost iniţiat de senatorul PSD Titus Corlăţean.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Prin tratat s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

Despre Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Publicitate

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

Tratatul dela Trianon, perceput de maghiari drept o catastrofă

Tratatul de la Trianon, deși a consfințit existența unui stat maghiar independent, ideal al revoluționarilor maghiari de la 1848 și al oamenilor politici maghiari în perioada de sfârșit a Dublei Monarhii, a făcut acest lucru în frontiere drastic reduse.

Din acest motiv, Tratatul a fost și continuă să fie perceput în mentalul colectiv maghiar drept o catastrofă.

Din această perspectivă Tratatul de la Trianon reprezintă doar actul care a consfințit sfârșitul regatului Sfântului Ștefan, regat care, de facto, dispăruse în secolul al XVI-lea, prin înfrângerea de la Mohács și divizarea teritoriilor sale între Imperiul Otoman și Sfântul Imperiu Roman (devenit ulterior Austria și, în 1867, Dubla Monarhie, Austro-Ungaria), dar care, formal, a continuat să existe, împărații de la Viena purtând până la sfârșit și titlul de regi apostolici ai Ungariei.

Ungaria, nemulțumită

La sfârşitul anului 1919, guvernul României condus de Alexandru Vaida-Voievod reuşise prin abilitate politico-diplomatică să pecetluiască semnarea Tratatelor de pace cu Austria, Bulgaria cât şi Tratatul Minorităţilor.

În ce priveşte relaţia cu Ungaria, guvernul de la Bucureşti a garantat retragerea trupelor sale din Ungaria pe linia frontierei dintre cele două ţări stabilită în iunie 1919.

Ungaria refuza să semneze Tratatul de pace, motivând aceasta prin contestarea graniţei cu România, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

La 20 ianuarie 1920, premierul român Alexandru Vaida-Voievod urma să se prezinte în faţa Consiliului Suprem al Conferinţei de Pace de la Versailles, prezidat pentru prima dată de Georges Clemenceau. Vaida-Voievod discutase cu o seară înainte cu Clemenceau pe marginea necesităţii recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Oficialul francez a dat asigurări privind susţinerea cauzei unirii Basarabiei cu România atât din partea sa cât şi în ce priveşte susţinerea Franţei, indică sursa citată.

Liderii lumii au garantat tratatul

Şedinţa Consiliului Suprem începe cu citirea de către Clemenceau a scrisorii preşedintelui american Woodrow Wilson, care transmitea retragerea trupelor române din Ungaria, opinie împărtăşită şi de şeful guvernului britanic, Lloyd George.

Alexandru Vaida-Voievod îşi asumă ca până la data de 1 martie 1920 trupele române din Ungaria să fie retrase.

Pe ordinea de zi, Clemenceau avansează şi chestiunea Basarabiei, exprimând necesitatea pentru populaţia din această regiune să fie recunoscută la nivel internaţional unirea cu România.

La Secretariatul Conferinţei de Pace a fost transmis punctul de vedere al delegaţiei maghiare privind semnarea tratatului după organizarea de plebiscite în teritoriile ce urmau a fi luate Ungariei şi în baza acestora să se realizeze trasarea graniţelor.

Delegaţia română condusă de Alexandru Vaida-Voievod a replicat la 20 februarie 1920, argumentând că nu mai poate fi pusă în discuţie situaţia graniţei deoarece aceasta fusese deja stabilită în şedinţa Consiliului Suprem din 12 iunie 1919 şi reiterată prin nota aceluiaşi for în data de 12 octombrie 1919 unde se specifica faptul că ”graniţele sunt irevocabile şi definitive”, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

În plus, la 23 februarie 1920, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod anunţa că a dispus retragerea trupelor române din Ungaria.

Ca urmare a deciziei guvernului român de retragere a trupelor s-a stabilit cu prilejul şedinţei Conferinţei de Pace din 3 martie 1920 să fie luate în considerare ”cererile cu privire la recunoaşterea reunirii Basarabiei cu România”, potrivit sursei citate.

S-au purtat negocieri, deopotrivă, privind clauzele financiare, libertatea navigaţiei şi regimul internaţional al Dunării.

La Bucureşti, la 13 martie 1920, guvernul Alexandru Vaida-Voievod a fost înlocuit cu un guvern condus de Alexandru Averescu.

Meritul extraordinar al guvernului condus de Alexandru Vaida-Voievod a fost cuantificat în deblocarea negocierilor României cu Consiliul Suprem al Conferinţei de Pace, dar şi în ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Marea Britanie şi Franţa, respectiv cu premierii britanic şi francez, Lloyd George şi Georges Clemenceau.

Lui Alexandru Vaida-Voievod i se datorează decizia forului suprem al Conferinţei de revenire privind punerea pe ordinea de zi a recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Ca urmare a unui set de observaţii avansat de delegaţia Ungariei pe marginea proiectului de tratat, la începutul lunii aprilie, Puterile Asociate şi Aliate au pregătit răspunsul asupra proiectului de tratat care a fost transmis la 6 mai 1920.

În 18 mai 1920, preşedintele Conferinţei Alexandre Millerand primeşte o notă din partea preşedintelui delegaţiei Ungariei prin care era informat de recepţionarea răspunsurilor la obiecţiile făcute şi în ce priveşte proiectul final al tratatului.

Alexandre Millerand, preşedintele Conferinţei de Pace, îi transmite lui Ivan Praznovsky, trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Ungariei la negocierile de pace, că a luat act de punctul de vedere al guvernului de la Budapesta ”să semneze condiţiile de pace care îi fuseseră comunicate”.

Astfel, preşedintele Conferinţei de Pace anunţă semnarea Tratatului între Puterile Aliate şi Asociate cu Ungaria la Versailles, în Palatul Marele Trianon la data de 4 iunie 1920.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ”puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate” şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ”constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte”, potrivit lucrării ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)”.

Din partea României documentul este semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie.

Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ”fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

La 11-13 noiembrie 1920 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Surse: agerpres.ro, mediafax

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Acțiunea amplă a forțelor de ordine, în Botoșani. Peste 250 de persoane verificate, 27 dintre acestea find supuse controlului corporal. Aproape 200 de mașini oprite

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului de Ordine Publică, Serviciului de Investigații Criminale și Serviciului Rutier împreună cu subunitățile de profil și jandarmii au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor săvârșite cu violență în segmentul stradal.

Astfel, activitățile au fost desfășurate in intervalul orar 19:00- 22:00, pe raza întregului județ, fiind vizate zonele în care se formează aglomerări de persoane, cele din apropierea localurilor publice, precum si arterele rutiere pe care se face accesul către acestea, prilej cu care au fost legitimate peste 250 de persoane, 27 dintre acestea find supuse controlului corporal, fara a fi identificate bunuri interzise la deținere.

De asemenea, au fost controlate 170 de autovehicule și 10 localuri publice, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 53 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 20.000 de lei, pentru nerespectarea normelor de conviețuire socială ( provocare de scandal, tulburarea ordinii și liniștii publice) și pentru abateri la regimul rutier.

Astfel de acțiuni vor fi organizate în continuare pentru siguranta cetățenilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Modificări legislative, după scandalul țepelor imobiliare din România. Bolojan: Este vorba despre limitarea avansurilor

Publicat

Publicitate

Modificări legislative, după scandalul țepelor imobiliare: Scandalul Nordis, dar și alte țepe imobiliare din România, ar putea schimba legea care reglementează achizițiile imobiliare, scrie alba24.ro. O serie de prevederi noi ar urma să fie introduse, anunță șeful Senatului, Ilie Bolojan.

Este vorba în primul rând despre limitarea avansurilor, iar atunci când se dau totuși sume mai mari, vor fi obligatorii garanții care să îi protejeze pe clienți, a spus Bolojan la Digi24.

„Pe de o parte, contractele care se fac și banii care se dau avans să fie de așa natură făcute încât sumele să fie limitate, iar dacă totuși cineva dorește să dea o sumă mare, să fie obligată compania care încasează acești bani să ofere o formă de garanție, o scrisoare de garanție bancară sau un element de asigurare, care să îl protejeze pe acel cetățean”, a spus șeful Senatului.

Și PSD a a depus anul trecut în Parlament un proiect legislativ care limitează la 10% avansul pentru cumpărarea de imobile construite de dezvoltatori.

Măsura prevede că avansul se achită într-un cont special care poate fi utilizat doar pentru respectivul proiect.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Incendiu la Coțușca! O anexă a luat foc și amenința să facă scrum întreaga gospodărie. Proprietara a ajuns la spital

Publicat

Publicitate

Pompierii au fost solicitați să intervină, noaptea trecută, pentru stingerea unui incendiu izbucnit într-o gospodărie din localitatea Coțușca. O anexă, lipită de casă a luat foc și exista pericolul de propagare a flăcărilor la întreaga construcție. Vecinii au observat flăcările și au sunat după ajutor.

 

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, două echipaje din cadrul Punctului de Lucru Coțușca, cu o autospecială de stingere și ambulanța SMURD, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Coțușca, dar și un echipaj SAJ. Aceștia au constatat faptul că proprietara, în vârstă de 70 de ani, era ieșită din interior. Femeia a suferit un atac de panică și a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate. Pompierii au stins incendiul, fiind protejate o parte din anexa, dar și o casă.

 

Cel mai probabil, evenimentul s-a produs după ce proprietara a încercat să aprindă focul și a scăpat chibritul aprins pe materiale combustibile.

 

Publicitate

Pentru a preveni astfel de evenimente, facem un apel la responsabilitate din partea cetățenilor în ceea ce privește respectarea regulilor de prevenire a incendiilor.

Totodată, recomandăm:

 

✔ nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba şi evitaţi supraîncărcarea acesteia;

 

✔ nu aprindeți focul folosind lichide inflamabile;

✔ nu folosiți sobe sau alte mijloace de încălzire defecte sau cu improvizații;

✔ nu supraîncălziți sobele sau alte mijloace de încălzire;

✔ nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

✔ folosiţi soba doar cu uşa închisă;

✔ aşezaţi o tavă metalică în faţa sobei, în dreptul uşii;

✔ nu puneți în apropierea sobei sau pe aceasta materiale combustibile, haine la uscat;

✔ stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa și nu adormiţi cu focul aprins;

✔ nu lăsaţi copiii nesupravegheaţi cu soba aprinsă sau cu aparatele de încălzire elect

la brice în funcţiune.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat

Publicat

Publicitate

Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat s-a născut în Evhaita (Asia Mică) și trăia în Iracleea lângă Marea Neagră în timpul împăratului roman Liciniu (307-324). Sfântul Teodor Stratilat a fost general în armata romană fiind foarte iubit și apreciat de concetățenii săi pentru frumusețea sa sufletească și fizică.

Datorită acestui lucru, oamenii doreau să fie lângă el și căutau prietenia Sfântului. El a fost un foarte bun orator care, prin puterea cuvântului său, a adus pe mulți oameni la Hristos. Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat, plin de credință, folosindu-se de calitățile pe care Bunul Dumnezeu i le-a dat, l-a înfruntat pe acest împărat persecutor și, prin martiriul său, a adus multă lume la Hristos. Liciniu, care vroia să aibă lângă el oameni capabili și de încredere, îl aprecia foarte mult pentru firea sa cinstită, pentru puterea cuvântului și pentru toate virtuțile sale. Datorită faptului că Sfântul avea un renume foarte bun, împăratul dorea să îl aibă alături și să îl promoveze deși bănuia faptul că Sfântul Teodor este creștin.

În vederea cooptări sale la conducerea statului împăratul îl cheamă în capitala imperiului, Sfântul Teodor declină invitația lui Liciniu afirmând că situația în Iracleea este complicată și că prezența sa în oraș este imperios necesară deoarece există riscul izbucnirii unor revolte. Sfântul Teodor îi propune împăratului ca acesta să vină în Iracleea, să aducă zeii cei mari din aur și din argint, în vederea realizării de sacrificii păgâne, afirmând că acest lucru va întări autoritatea imperială și va preveni apariția tulburărilor.

Liciniu răspunde cu entuziasm și plin de încredere la propunerea Sfântului, crezând că acesta a renunțat la credința sa în vederea obținerii puterii și a favorurilor imperiale. Auzind că împăratul se apropie de cetate, Sfântul a intrat în camera sa, rugându-se: „Fii cu mine, Mântuitorule, în nevoința mea în care doresc să intru, pentru numele Tău cel sfânt. Tu mă întărește, ca să rabd pentru Tine cu bărbăție, până la sânge și să-mi pun sufletul pentru dragostea Ta”. Întâlnirea celor doi în Iracleea este una foarte cordială și, în urma acestei întrevederi, Sfântul Teodor îi cere împăratului zei din aur și din argint, motivând faptul că își dorește să le aducă jertfe la el acasă înaintea sacrificiilor păgâne care vor avea loc în fața poporului. Liciniu a aflat cu stupoare și indignare că, după ce a luat idolii din aur și argint, Sfântul Teodor i-a rupt în bucăți și i-a împărțit săracilor. Dându-și seama că a fost batjocorită credința păgână a dispus întemnițarea urgentă a acestuia. S

fântul este ținut 7 zile nemâncat în închisoare și este supus la chinuri înfiorătoare cărora le face față cu bărbăție mărturisind cu multă tărie credința creștină ( a fost lovit cu vergi de plumb, zgâriat cu unghii de fier, ars cu făclii, rănile frecate cu cioburi, aruncat în temniță cu picioarele în butuci și lăsat fără hrană timp de șapte zile). În final, după cinci zile de chinuri, a fost scos în piața publică, pironit pe cruce, a fost bătut un piron lung și ascuțit în corpul acestuia, a fost tăiat cu briciul, a fost săgetat și i s-au scos ochii. Crezând că a murit, chinuitorii au lăsat pe cruce peste noapte trupul Sfântului.

După venirea întunericului, martirul primește vizita îngerului Domnului care îl mângâie, îl încredințează că Hristos este alături de el și îl însănătoșește pentru aș continua mărturisirea. A doua zi dimineață, Sfântul este găsit de doi sutași, Patricie și Antioh, lângă cruce, lăudând pe Dumnezeu. Cei doi sutași și cei 70 de soldați care îl însoțesc se convertesc imediat la credința în Hristos. C

Publicitate

urajul, credința și răbdarea cu care mucenicul a suportat chinurile îngrozitoare îi determină pe mulți dintre cei care iau parte la acestea să se boteze și să devină creștini. Liciniu, aflând acest lucru, trimite pe Sixt, unul comandanții săi, împreună cu 300 de soldați ca să îi ucidă pe cei care s-au convertit. Ajunși la locul de martiriu, impresionați de Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat și de minunea care a avut loc acolo, Sixt și toți cei care îl însoțesc devin și ei credincioși.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending