Connect with us

Eveniment

4 iunie: Ziua Tratatului de la Trianon. Marile Puteri au recunoscut unirea Transilvaniei cu România

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Camera Deputaţilor a decis în 2021 ca ziua de 4 iunie să fie Ziua Tratatului de la Trianon din 1920, care recunoaşte unirea Ardealului cu Regatul României de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918, relatează alba24.ro.

Legea prevede că la data de 4 iunie se vor organiza manifestări festive de celebrare a momentului iar fondurile vor fi asigurate din bugetele locale. Proiectul a fost iniţiat de senatorul PSD Titus Corlăţean.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Prin tratat s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

Despre Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Publicitate

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

Tratatul dela Trianon, perceput de maghiari drept o catastrofă

Tratatul de la Trianon, deși a consfințit existența unui stat maghiar independent, ideal al revoluționarilor maghiari de la 1848 și al oamenilor politici maghiari în perioada de sfârșit a Dublei Monarhii, a făcut acest lucru în frontiere drastic reduse.

Din acest motiv, Tratatul a fost și continuă să fie perceput în mentalul colectiv maghiar drept o catastrofă.

Din această perspectivă Tratatul de la Trianon reprezintă doar actul care a consfințit sfârșitul regatului Sfântului Ștefan, regat care, de facto, dispăruse în secolul al XVI-lea, prin înfrângerea de la Mohács și divizarea teritoriilor sale între Imperiul Otoman și Sfântul Imperiu Roman (devenit ulterior Austria și, în 1867, Dubla Monarhie, Austro-Ungaria), dar care, formal, a continuat să existe, împărații de la Viena purtând până la sfârșit și titlul de regi apostolici ai Ungariei.

Ungaria, nemulțumită

La sfârşitul anului 1919, guvernul României condus de Alexandru Vaida-Voievod reuşise prin abilitate politico-diplomatică să pecetluiască semnarea Tratatelor de pace cu Austria, Bulgaria cât şi Tratatul Minorităţilor.

În ce priveşte relaţia cu Ungaria, guvernul de la Bucureşti a garantat retragerea trupelor sale din Ungaria pe linia frontierei dintre cele două ţări stabilită în iunie 1919.

Ungaria refuza să semneze Tratatul de pace, motivând aceasta prin contestarea graniţei cu România, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

La 20 ianuarie 1920, premierul român Alexandru Vaida-Voievod urma să se prezinte în faţa Consiliului Suprem al Conferinţei de Pace de la Versailles, prezidat pentru prima dată de Georges Clemenceau. Vaida-Voievod discutase cu o seară înainte cu Clemenceau pe marginea necesităţii recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Oficialul francez a dat asigurări privind susţinerea cauzei unirii Basarabiei cu România atât din partea sa cât şi în ce priveşte susţinerea Franţei, indică sursa citată.

Liderii lumii au garantat tratatul

Şedinţa Consiliului Suprem începe cu citirea de către Clemenceau a scrisorii preşedintelui american Woodrow Wilson, care transmitea retragerea trupelor române din Ungaria, opinie împărtăşită şi de şeful guvernului britanic, Lloyd George.

Alexandru Vaida-Voievod îşi asumă ca până la data de 1 martie 1920 trupele române din Ungaria să fie retrase.

Pe ordinea de zi, Clemenceau avansează şi chestiunea Basarabiei, exprimând necesitatea pentru populaţia din această regiune să fie recunoscută la nivel internaţional unirea cu România.

La Secretariatul Conferinţei de Pace a fost transmis punctul de vedere al delegaţiei maghiare privind semnarea tratatului după organizarea de plebiscite în teritoriile ce urmau a fi luate Ungariei şi în baza acestora să se realizeze trasarea graniţelor.

Delegaţia română condusă de Alexandru Vaida-Voievod a replicat la 20 februarie 1920, argumentând că nu mai poate fi pusă în discuţie situaţia graniţei deoarece aceasta fusese deja stabilită în şedinţa Consiliului Suprem din 12 iunie 1919 şi reiterată prin nota aceluiaşi for în data de 12 octombrie 1919 unde se specifica faptul că ”graniţele sunt irevocabile şi definitive”, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

În plus, la 23 februarie 1920, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod anunţa că a dispus retragerea trupelor române din Ungaria.

Ca urmare a deciziei guvernului român de retragere a trupelor s-a stabilit cu prilejul şedinţei Conferinţei de Pace din 3 martie 1920 să fie luate în considerare ”cererile cu privire la recunoaşterea reunirii Basarabiei cu România”, potrivit sursei citate.

S-au purtat negocieri, deopotrivă, privind clauzele financiare, libertatea navigaţiei şi regimul internaţional al Dunării.

La Bucureşti, la 13 martie 1920, guvernul Alexandru Vaida-Voievod a fost înlocuit cu un guvern condus de Alexandru Averescu.

Meritul extraordinar al guvernului condus de Alexandru Vaida-Voievod a fost cuantificat în deblocarea negocierilor României cu Consiliul Suprem al Conferinţei de Pace, dar şi în ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Marea Britanie şi Franţa, respectiv cu premierii britanic şi francez, Lloyd George şi Georges Clemenceau.

Lui Alexandru Vaida-Voievod i se datorează decizia forului suprem al Conferinţei de revenire privind punerea pe ordinea de zi a recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Ca urmare a unui set de observaţii avansat de delegaţia Ungariei pe marginea proiectului de tratat, la începutul lunii aprilie, Puterile Asociate şi Aliate au pregătit răspunsul asupra proiectului de tratat care a fost transmis la 6 mai 1920.

În 18 mai 1920, preşedintele Conferinţei Alexandre Millerand primeşte o notă din partea preşedintelui delegaţiei Ungariei prin care era informat de recepţionarea răspunsurilor la obiecţiile făcute şi în ce priveşte proiectul final al tratatului.

Alexandre Millerand, preşedintele Conferinţei de Pace, îi transmite lui Ivan Praznovsky, trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Ungariei la negocierile de pace, că a luat act de punctul de vedere al guvernului de la Budapesta ”să semneze condiţiile de pace care îi fuseseră comunicate”.

Astfel, preşedintele Conferinţei de Pace anunţă semnarea Tratatului între Puterile Aliate şi Asociate cu Ungaria la Versailles, în Palatul Marele Trianon la data de 4 iunie 1920.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ”puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate” şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ”constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte”, potrivit lucrării ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)”.

Din partea României documentul este semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie.

Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ”fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

La 11-13 noiembrie 1920 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Surse: agerpres.ro, mediafax

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Prezidențiale2025/AEP: Începe campania pentru turul 2. Competitorii să contribuie la desfășurarea unei campanii corecte, integre, transparente

Publicat

acum 3 ore

vineri, 09.05.2025

de

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că vineri începe campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale și îi îndeamnă pe competitorii electorali să contribuie la desfășurarea unei ‘campanii corecte, integre și transparente, care să răspundă așteptărilor democratice ale cetățenilor’.

Potrivit unui comunicat al AEP, de la începerea campaniei electorale pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, respectiv 9 mai – data validării și aducerii la cunoștință publică a rezultatului primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională a României – și până la încheierea acesteia, în data de 17 mai, ora 7:00, trebuie respectate toate prevederile legale în vigoare.

AEP precizează că în această perioadă sunt permise doar anumite tipuri de activități și materiale de publicitate politică (materiale de propagandă electorală), precum afișele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condițiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.

‘Competitorii politici au obligația înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment și care nu respectă regulile premise de legislația în vigoare’, mai transmite AEP.

De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă reamintește competitorilor electorali că în campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, a mesajelor de incitare la ură și intoleranță și a oricăror forme, mijloace, acte și acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.

În același timp, potrivit legii, este interzisă utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum și cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.

Publicitate

Totodată, pe durata campaniei, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conțină următoarele informații (eticheta):

a) o indicație privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;

b) candidatul sau formațiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele și adresa de e-mail, precum și adresa poștală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formațiunilor politice;

c) o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 și 12 din Regulamentul (UE)2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;

d) o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

e) după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;

f) codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform Autorității Electorale Permanente, regulile de etichetare a acestor materiale publicitare politice au fost stabilite prin Hotărârea AEP nr. 9/2025, care clarifică modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

AEP mai precizează că plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari se adresează Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 (BEC).

Modelul orientativ al plângerii, lista platformelor online foarte mari conform prevederilor Regulamentului (UE) 2024/900, precum și lista birourilor electorale competente să soluționeze plângerile cu privire la campania electorală, altele decât cele care vizează platformele online foarte mari, pot fi regăsite în Anexele Deciziei BEC nr. 54D/26.03.2025, disponibile la următorul link: https://prezidentiale2025.bec.ro/decizii-in-aplicarea-unitara-a-prevederilor-legii/.AGERPRES

Citeste mai mult

Cultura

Noaptea Muzeelor: „Mai aproape de oameni într-o noapte de mai” – ediția 2025

Publicat

acum 4 ore

vineri, 09.05.2025

de

Publicitate

„Mai aproape de oameni într-o noapte de mai” este genericul ediției 2025 a Nopții Muzeelor, organizate de Rețeaua Națională a Muzeelor, cu sprijinul Ministerului Culturii. Memorialul Ipotești și-a asumat același generic, propunând anul acesta o serie de a activități care  presupun o deschidere spre comunitatea largă.

Memorialul Ipotești invită elevii să petreacă o zi sau câteva ore alături de muzeografi, custozi, conservatori și restauratori, să se implice în activitatea lor, altfel spus să fie muzeograf, custode, conservator sau restaurator pentru o zi. Înscrierea pentru aceasta activitate se face prin trimiterea unui mesaj pe m.ipotești@gmail.com. Prin acțiunea „Muzeograf, custode, conservator sau restaurator pentru o zi”, Memorialul Ipotești oferă posibilitatea de a înțelege cum funcționează un muzeu, cu ce se ocupă personalul de specialitate, cum decurge o zi în culisele unui muzeu.

 

O vânătoare de carte va avea loc în aceeași zi. Copiii, dar și adulții sunt invitați să identifice semne și să găsească cărțile pe care Memorialul le oferă în dar.

 

Obișnuita colaborare a Memorialului Ipotești cu cafenelele și pub-urile din oraș va continua și în acest proiect: vor fi expuse 30 de copii din grafica lui Spiru Vergulescu în diferite locuri din Botoșani, creionând un traseu, care se finalizează la Ipotești. Copiile sunt însoțite de coduri QR, iar la accesarea acestora derulează un film despre un moment din viața lui Mihai Eminescu. Amintim, în acest context, că în 2024, Memorialul Ipotești a obținut finanțare externă, prin AFCN, pentru derularea proiectului „Tabloul povestește”. A fost organizată o tabăra de pictură în care elevii de la liceele de artă din țară au lucrat la detalierea unui tablou  de Spiru Vergulescu, deținut de Memorialul Ipotești. Desenele elevilor, fotografii de epocă, fotografii actuale au fost folosite pentru digitalizarea, augmentarea a 101 desene de Spiru Vergulescu – Pe urmele lui Eminescu, acestea fiind însoțite de un text sonorizat. În prezent tablourile au un cod QR, care permite animarea, deschizându-se o povestire despre o etapă sau alta din viața lui Mihai Eminescu.

Publicitate

 

O altă expoziție – Patrimoniul Memorialului Ipotești – se va regăsi în spațiile de la Cornișa, cu care Memorialul Ipotești începe un parteneriat în vederea organizării în comun a unor activități culturale.

 

Spațiile de vizitare ale Memorialului Ipotești vor fi deschise pentru public în data de 17 mai în intervalul orar 9:00 – 22:00.

Citeste mai mult

Eveniment

Zeci de controale ale comisarilor Gărzii de Mediu Botoșani, în luna care a trecut. Amenzi și o sesizare penală

Publicat

acum 4 ore

vineri, 09.05.2025

de

Publicitate
În perioada 01.04-2025-30.04.2025, Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu a efectuat un număr total de 32 acțiuni de inspecţie și control, conform planului anual de inspecții, 29 de inspecţiile fiind neplanificate și 3 inspecții planificate.
Au fost efectuate acțiuni de inspecție și control neplanificate, astfel:
– 8 controale de verificare a respectării măsurilor din actele de reglementare,
– 1 controale în urma autosesizării,
-10 controale în urma sesizărilor,
– 8 controale dispuse de Comisariatul General
– 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou
Urmare a acestor inspecții, pentru neconformitățile constatate au fost aplicate 8 sancțiuni contravenționale, din care: 2 avertismente și 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 160.500 lei. Nu a fost aplicată nici o sancțiune complementară de suspendare a activității, confiscare bunuri, desființări lucrări, închidere activitate.
S-au înregistrat 10 sesizari din care 9 au fost soluționate, iar una este în termenul legal de soluționare,
S-a înaintat organelor de cercetare penală plângere pentru săvârșirea faptelor prevazute de OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice art. 33 (1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, cu excepţia speciilor de păsări, şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise: lit. a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; și lit. f) deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum şi oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

Citeste mai mult

Educație

FOTO: Concursul„Let’s Play”, etapa județeană, limba engleză, nivel preșcolar, la Botoșani. „Un eveniment plin de curaj și inovație”

Publicat

acum 4 ore

vineri, 09.05.2025

de

Publicitate

Pe 9 mai 2025, în Sala CDI a Liceului „Alexandru cel Bun” din Botoșani, s-a desfășurat etapa județeană a concursului regional Let’s Play – limba engleză, nivel preșcolar. Evenimentul face parte dintr-un proiect educațional coordonat de Grădinița Nr. 4 Iași, inclus în calendarul CAER (poziția 1112) și avizat de Inspectoratul Școlar Județean Iași.

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 19 Botoșani s-a alăturat în acest an proiectului în calitate de partener educațional, asumându-și rolul de organizator al etapei județene și deschizând astfel calea unei inițiative cu adevărat inedite pentru județul nostru.

Concursul Let’s Play este, în prezent, singurul concurs de limba engleză din județ dedicat exclusiv copiilor de grădiniță. Evenimentul a reunit echipaje de grupă mare din mai multe unități de învățământ botoșănene, într-un cadru cald, jucăuș și încurajator, unde accentul nu a fost pus pe performanță, ci pe curaj, exprimare liberă și plăcerea de a învăța prin joc.

Atmosfera lipsită de presiune, structura accesibilă și încurajările primite din partea cadrelor didactice și a părinților au creat un mediu ideal pentru micii participanți, aflați adesea la primul lor contact cu o activitate în limba engleză desfășurată în public.

Evenimentul a fost deschis oficial de domnul inspector școlar general Bogdan Suruciuc, care a adresat un mesaj de susținere și apreciere pentru implicarea educatoarelor și curajul copiilor.
De asemenea, aducem mulțumiri speciale doamnelor Achihăiței Mihaela Cornelia și Olteanu Brândușa Doina, directori ai Liceului „Alexandru cel Bun” Botoșani, care au sprijinit proiectul punând la dispoziție un spațiu modern și generos pentru desfășurarea activității.

Organizarea concursului a fost coordonată cu profesionalism și dăruire de doamna Muraru Florentina, profesor pentru educație timpurie și director al Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 19 Botoșani. Efortul echipei sale a contribuit decisiv la succesul acestei ediții.

Publicitate

Transmitem de asemenea felicitări conducerii tuturor grădinițelor participante, care au demonstrat deschidere și curaj în a susține o activitate inovatoare pentru nivelul preșcolar — o alegere care pune în lumină importanța limbilor străine în educația timpurie.

Beneficiile introducerii limbii engleze de la vârste fragede sunt multiple și recunoscute internațional, de la dezvoltarea cognitivă și încrederea în sine, până la deschiderea către alte culturi și moduri de gândire.

În cadrul proiectului, Cambridge Star Botoșani – centru educațional cu peste 12 ani de experiență în predarea limbii engleze – a fost implicat în calitate de consultant educațional, oferind sprijin metodologic, resurse și motivație pentru buna desfășurare a concursului. Implicarea Cambridge Star reflectă angajamentul său față de o educație modernă, bazată pe respect, progres și încredere în potențialul fiecărui copil.

Grădinițele participante la ediția 2025 a concursului Let’s Play au fost:

  • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 19 Botoșani
  • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6 Botoșani
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 20 Botoșani
  • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 23 Botoșani
  • Grădinița cu Program Prelungit „Micii Cercetași” Botoșani
  • Grădinița „Sandy Belle” Botoșani
  • Grădinița cu Program Normal Concești

„Felicităm toți copiii pentru curajul cu care au rostit primele lor cuvinte în limba engleză în fața unui public, dar și părinții pentru deschiderea și încrederea cu care au susținut această inițiativă.

Concursul Let’s Play este o pledoarie pentru educație prin blândețe, curaj și încredere – valori esențiale în formarea viitorilor cetățeni activi și comunicativi ai unei lumi în continuă transformare”, au transmis cadrele didactice într-un comunicat remis redacției.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending