Connect with us

Eveniment

4 iunie: Ziua Tratatului de la Trianon. Marile Puteri au recunoscut unirea Transilvaniei cu România

Publicat

Publicitate

Camera Deputaţilor a decis în 2021 ca ziua de 4 iunie să fie Ziua Tratatului de la Trianon din 1920, care recunoaşte unirea Ardealului cu Regatul României de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918, relatează alba24.ro.

Legea prevede că la data de 4 iunie se vor organiza manifestări festive de celebrare a momentului iar fondurile vor fi asigurate din bugetele locale. Proiectul a fost iniţiat de senatorul PSD Titus Corlăţean.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Prin tratat s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

Despre Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Publicitate

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

Tratatul dela Trianon, perceput de maghiari drept o catastrofă

Tratatul de la Trianon, deși a consfințit existența unui stat maghiar independent, ideal al revoluționarilor maghiari de la 1848 și al oamenilor politici maghiari în perioada de sfârșit a Dublei Monarhii, a făcut acest lucru în frontiere drastic reduse.

Din acest motiv, Tratatul a fost și continuă să fie perceput în mentalul colectiv maghiar drept o catastrofă.

Din această perspectivă Tratatul de la Trianon reprezintă doar actul care a consfințit sfârșitul regatului Sfântului Ștefan, regat care, de facto, dispăruse în secolul al XVI-lea, prin înfrângerea de la Mohács și divizarea teritoriilor sale între Imperiul Otoman și Sfântul Imperiu Roman (devenit ulterior Austria și, în 1867, Dubla Monarhie, Austro-Ungaria), dar care, formal, a continuat să existe, împărații de la Viena purtând până la sfârșit și titlul de regi apostolici ai Ungariei.

Ungaria, nemulțumită

La sfârşitul anului 1919, guvernul României condus de Alexandru Vaida-Voievod reuşise prin abilitate politico-diplomatică să pecetluiască semnarea Tratatelor de pace cu Austria, Bulgaria cât şi Tratatul Minorităţilor.

În ce priveşte relaţia cu Ungaria, guvernul de la Bucureşti a garantat retragerea trupelor sale din Ungaria pe linia frontierei dintre cele două ţări stabilită în iunie 1919.

Ungaria refuza să semneze Tratatul de pace, motivând aceasta prin contestarea graniţei cu România, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

La 20 ianuarie 1920, premierul român Alexandru Vaida-Voievod urma să se prezinte în faţa Consiliului Suprem al Conferinţei de Pace de la Versailles, prezidat pentru prima dată de Georges Clemenceau. Vaida-Voievod discutase cu o seară înainte cu Clemenceau pe marginea necesităţii recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Oficialul francez a dat asigurări privind susţinerea cauzei unirii Basarabiei cu România atât din partea sa cât şi în ce priveşte susţinerea Franţei, indică sursa citată.

Liderii lumii au garantat tratatul

Şedinţa Consiliului Suprem începe cu citirea de către Clemenceau a scrisorii preşedintelui american Woodrow Wilson, care transmitea retragerea trupelor române din Ungaria, opinie împărtăşită şi de şeful guvernului britanic, Lloyd George.

Alexandru Vaida-Voievod îşi asumă ca până la data de 1 martie 1920 trupele române din Ungaria să fie retrase.

Pe ordinea de zi, Clemenceau avansează şi chestiunea Basarabiei, exprimând necesitatea pentru populaţia din această regiune să fie recunoscută la nivel internaţional unirea cu România.

La Secretariatul Conferinţei de Pace a fost transmis punctul de vedere al delegaţiei maghiare privind semnarea tratatului după organizarea de plebiscite în teritoriile ce urmau a fi luate Ungariei şi în baza acestora să se realizeze trasarea graniţelor.

Delegaţia română condusă de Alexandru Vaida-Voievod a replicat la 20 februarie 1920, argumentând că nu mai poate fi pusă în discuţie situaţia graniţei deoarece aceasta fusese deja stabilită în şedinţa Consiliului Suprem din 12 iunie 1919 şi reiterată prin nota aceluiaşi for în data de 12 octombrie 1919 unde se specifica faptul că ”graniţele sunt irevocabile şi definitive”, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

În plus, la 23 februarie 1920, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod anunţa că a dispus retragerea trupelor române din Ungaria.

Ca urmare a deciziei guvernului român de retragere a trupelor s-a stabilit cu prilejul şedinţei Conferinţei de Pace din 3 martie 1920 să fie luate în considerare ”cererile cu privire la recunoaşterea reunirii Basarabiei cu România”, potrivit sursei citate.

S-au purtat negocieri, deopotrivă, privind clauzele financiare, libertatea navigaţiei şi regimul internaţional al Dunării.

La Bucureşti, la 13 martie 1920, guvernul Alexandru Vaida-Voievod a fost înlocuit cu un guvern condus de Alexandru Averescu.

Meritul extraordinar al guvernului condus de Alexandru Vaida-Voievod a fost cuantificat în deblocarea negocierilor României cu Consiliul Suprem al Conferinţei de Pace, dar şi în ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Marea Britanie şi Franţa, respectiv cu premierii britanic şi francez, Lloyd George şi Georges Clemenceau.

Lui Alexandru Vaida-Voievod i se datorează decizia forului suprem al Conferinţei de revenire privind punerea pe ordinea de zi a recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Ca urmare a unui set de observaţii avansat de delegaţia Ungariei pe marginea proiectului de tratat, la începutul lunii aprilie, Puterile Asociate şi Aliate au pregătit răspunsul asupra proiectului de tratat care a fost transmis la 6 mai 1920.

În 18 mai 1920, preşedintele Conferinţei Alexandre Millerand primeşte o notă din partea preşedintelui delegaţiei Ungariei prin care era informat de recepţionarea răspunsurilor la obiecţiile făcute şi în ce priveşte proiectul final al tratatului.

Alexandre Millerand, preşedintele Conferinţei de Pace, îi transmite lui Ivan Praznovsky, trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Ungariei la negocierile de pace, că a luat act de punctul de vedere al guvernului de la Budapesta ”să semneze condiţiile de pace care îi fuseseră comunicate”.

Astfel, preşedintele Conferinţei de Pace anunţă semnarea Tratatului între Puterile Aliate şi Asociate cu Ungaria la Versailles, în Palatul Marele Trianon la data de 4 iunie 1920.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ”puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate” şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ”constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte”, potrivit lucrării ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)”.

Din partea României documentul este semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie.

Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ”fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

La 11-13 noiembrie 1920 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Surse: agerpres.ro, mediafax

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cristian Popescu Piedone, descindere în județul Suceava de Ziua Mondială a Consumatorului

Publicat

Publicitate

Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, Cristian Popescu Piedone, a declarat, sâmbătă, la Suceava, că a fost declanșat un maraton de verificări începând cu județele din nordul Moldovei după care verificările vor continua spre sudul țării, Focșani, Buzău, scrie newsbucovina.ro.

„Vrem în primul rând să verificăm comisariatele în baza sesizărilor care au fost primite și să verificăm cu sesizările cu care am venit de la București de la sediul central pe anumite domenii de specialitate de la alimentație publică, panificație, metale prețioase. Mai cam toate vedem”, a spus Popescu-Piedone.

Președintele ANPC a menționat că în județul Suceava sunt făcute verificări în mai multe domenii, fără să detalieze.

El a subliniat că 15 martie este e o zi importantă, Ziua Mondială a Consumatorilor, care a fost inițiată și proclamată de președintele SUA J.F. Kennedy și este astăzi este una dintre prioritățile întregii lumi.

„Consumatorul trebuie să fie protejat. Consumatorul are nevoie de securitate, consumatorul are nevoie să mănânce sănătos. El consumă și aduce acei bănuți în toate domeniile de activitate celor care se dezvoltă pe chiar seama consumatorilor”, a spus președintele ANPC.

Cristian Popescu Piedone a subliniat că nu a venit să-și facă imagine.

Publicitate

„Eu nu am venit să candidez, eu nu am venit să îmi doresc ceva. Am dorit să protejez  prin ANPC să aducem lucrurile în normalitate, într-o normalitate în care consumatorul trebuie să meargă în siguranță pe stradă, să nu se împiedice în vreo groapă, la siguranța clădirilor care sunt construite pe repede înainte, nu se folosesc materiale de calitate, la siguranța alimentară”, a spus președintele ANPC.

El a mai declarat că își dorește să nu găsească probleme.

„Unde am găsit bine am felicitat. Nu sunt Gică Nebunul să fac, să dreg”, a spus Popescu Piedone.

El a dat ca exemplu produsele de panificație arătând că sunt fabrici care ar fi trebuit demolate cu totul și nu ar fi trebuit să mai funcționeze ținând cont de în ce condiții mizere și în ce condiții livrează niște produse, fiind vorba de „pâinea cea de toate zilele”,

„Să ne-o dea în halul acesta? Reacția, în condițiile nu numai nelegale și de nesiguranță alimentară, face ca acest produs pe care îl mâncăm zi de zi să producă efecte în timp. Nu mănânc o pâine și să pățesc ceva a doua zi, dar mănânc zilnic pâinea aceea și acest lucru dăunează grav sănătății”, a spus Popescu Piedone.

Citeste mai mult

Eveniment

Revolut introduce 3 noi funcții: Ce faci dacă îți pierzi telefonul

Publicat

Publicitate

Revolut continuă să își îmbunătățească serviciile, lansând trei noi funcții menite să sporească siguranța conturilor utilizatorilor. Aceste funcții sunt integrate în hub-ul de securitate Revolut Securitate și oferă protecție împotriva fraudelor și a furtului telefonului. Noile opțiuni îți permit să îți blochezi cardurile, să îți schimbi PIN-ul de la distanță și să îți protejezi contul împotriva accesului neautorizat, scrie playtech.ro.

Una dintre cele mai importante funcții noi este „Telefon pierdut”, care îți permite să raportezi imediat furtul sau pierderea dispozitivului pe care ai instalat Revolut. În acest fel, datele tale financiare rămân în siguranță, iar accesul la cont poate fi restricționat pentru a preveni orice tranzacție neautorizată.

În cazul unui furt, este esențial să acționezi rapid. Iată ce poți face:

  • Accesează contul Revolut de pe un alt dispozitiv și activează funcția „Telefon pierdut” din secțiunea de securitate.
  • Blochează cardurile pentru a preveni utilizarea lor de către persoane neautorizate.
  • Schimbă PIN-ul și parola contului tău pentru un plus de protecție.

Această funcție este extrem de utilă pentru românii care călătoresc des sau care vor să se asigure că fondurile lor sunt în siguranță, chiar și în situații neprevăzute.

Cum te protejezi împotriva accesului neautorizat?

Pentru a combate fraudele bazate pe inginerie socială și phishing, Revolut introduce și funcția „Logare echipament secundar”. Aceasta îți trimite o notificare instantanee în cazul în care cineva încearcă să se autentifice în contul tău de pe un dispozitiv necunoscut.

Dacă primești o astfel de notificare și nu ai inițiat tu logarea, ai la dispoziție următoarele măsuri de securitate:

Publicitate
  • Poți bloca accesul la cont pentru dispozitivul respectiv folosind recunoașterea facială sau amprenta.
  • Poți schimba parola pentru a împiedica alte încercări de acces neautorizat.
  • Poți verifica activitatea contului tău pentru a te asigura că nu au fost efectuate tranzacții suspecte.

Această măsură vine ca răspuns la numeroasele atacuri cibernetice asupra conturilor de mobile banking, care au devenit din ce în ce mai sofisticate.

Cum îți setezi limite de tranzacționare pentru mai multă siguranță?

O altă funcție importantă introdusă de Revolut este „Limitele de tranzacționare”, care îți permite să setezi un plafon zilnic pentru plăți și transferuri. Această opțiune este utilă pentru a limita eventualele pierderi în cazul în care cineva obține acces la contul tău.

Prin această funcție, poți:

  • Stabili o sumă maximă pe care o poți cheltui în 24 de ore.
  • Bloca automat tranzacțiile mari care depășesc pragul stabilit.
  • Modifica aceste limite doar prin identificare biometrică, pentru un plus de securitate.

Această măsură completează alte funcționalități de protecție, precum „Protecția fondurilor”, introdusă în 2024, oferind un nivel suplimentar de control asupra tranzacțiilor efectuate.

Noile funcții Revolut oferă utilizatorilor mai multă siguranță și control asupra conturilor lor, reducând riscul de fraudă sau de pierdere a fondurilor în cazul furtului telefonului. Prin implementarea acestor măsuri, fintech-ul demonstrează că securitatea utilizatorilor este o prioritate și că serviciile sale evoluează constant pentru a răspunde amenințărilor cibernetice.

Dacă folosești Revolut, merită să îți actualizezi aplicația și să explorezi aceste opțiuni de securitate, pentru a-ți proteja cât mai bine banii și datele personale.

Citeste mai mult

Eveniment

Premierul Ciolacu: Sistemul public nu mai poate fi încărcat cu salariați. „Elasticul de cheltuieli s-a întins suficient”

Publicat

Publicitate

Premierul Marcel Ciolacu a atras, sâmbătă, atenția asupra faptului că sistemul bugetar nu mai poate fi „încărcat” cu salariați, subliniind că „elasticul de cheltuieli în zona publică s-a întins suficient” și, „dacă îl mai întindem, se rupe”.

El a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul unei vizite efectuate la Spitalul Județean Teleorman, că personalul disponibilizat din zona publică este absorbit de sistemul privat românesc.

„Vrem o administrație mai suplă sau vrem să dăm iarăși drumul și să o creștem cu 20%? Am fost în primării care funcționează cu 50% din organigramă și funcționează foarte bine.

Aici ține de fiecare manager în parte. Sistemul public nu mai poate fi încărcat. Elasticul de cheltuieli în zona publică s-a întins suficient. Dacă îl mai întindem, se rupe.

Eu cred că așezați, liniștiți, trebuie să pornim și să facem ceea ce trebuie făcut, mai ales că zona privată absoarbe această forță de muncă”, a afirmat șeful Executivului.

sursa: agerpres

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cutremur cu magnitudinea 3 în județul Vrancea

Publicat

Publicitate

Un cutremur slab cu magnitudinea 3 s-a produs sâmbătă, la ora 13:42, în județul Vrancea, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 111,1 kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 49 km vest de Focșani, 56 km nord de Buzău, 66 km sud-est de Sfântu – Gheorghe, 74 km est de Brașov, 85 km nord-est de Ploiești.

De la începutul lunii martie, în România s-au produs 15 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,3.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea de 5,4 și s-a produs în județul Buzău în data de 16 septembrie. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending