Connect with us

Eveniment

4 iunie: Ziua Tratatului de la Trianon. Marile Puteri au recunoscut unirea Transilvaniei cu România

Publicat

Publicitate

Camera Deputaţilor a decis în 2021 ca ziua de 4 iunie să fie Ziua Tratatului de la Trianon din 1920, care recunoaşte unirea Ardealului cu Regatul României de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918, relatează alba24.ro.

Legea prevede că la data de 4 iunie se vor organiza manifestări festive de celebrare a momentului iar fondurile vor fi asigurate din bugetele locale. Proiectul a fost iniţiat de senatorul PSD Titus Corlăţean.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Prin tratat s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

Despre Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Publicitate

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

Tratatul dela Trianon, perceput de maghiari drept o catastrofă

Tratatul de la Trianon, deși a consfințit existența unui stat maghiar independent, ideal al revoluționarilor maghiari de la 1848 și al oamenilor politici maghiari în perioada de sfârșit a Dublei Monarhii, a făcut acest lucru în frontiere drastic reduse.

Din acest motiv, Tratatul a fost și continuă să fie perceput în mentalul colectiv maghiar drept o catastrofă.

Din această perspectivă Tratatul de la Trianon reprezintă doar actul care a consfințit sfârșitul regatului Sfântului Ștefan, regat care, de facto, dispăruse în secolul al XVI-lea, prin înfrângerea de la Mohács și divizarea teritoriilor sale între Imperiul Otoman și Sfântul Imperiu Roman (devenit ulterior Austria și, în 1867, Dubla Monarhie, Austro-Ungaria), dar care, formal, a continuat să existe, împărații de la Viena purtând până la sfârșit și titlul de regi apostolici ai Ungariei.

Ungaria, nemulțumită

La sfârşitul anului 1919, guvernul României condus de Alexandru Vaida-Voievod reuşise prin abilitate politico-diplomatică să pecetluiască semnarea Tratatelor de pace cu Austria, Bulgaria cât şi Tratatul Minorităţilor.

În ce priveşte relaţia cu Ungaria, guvernul de la Bucureşti a garantat retragerea trupelor sale din Ungaria pe linia frontierei dintre cele două ţări stabilită în iunie 1919.

Ungaria refuza să semneze Tratatul de pace, motivând aceasta prin contestarea graniţei cu România, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

La 20 ianuarie 1920, premierul român Alexandru Vaida-Voievod urma să se prezinte în faţa Consiliului Suprem al Conferinţei de Pace de la Versailles, prezidat pentru prima dată de Georges Clemenceau. Vaida-Voievod discutase cu o seară înainte cu Clemenceau pe marginea necesităţii recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Oficialul francez a dat asigurări privind susţinerea cauzei unirii Basarabiei cu România atât din partea sa cât şi în ce priveşte susţinerea Franţei, indică sursa citată.

Liderii lumii au garantat tratatul

Şedinţa Consiliului Suprem începe cu citirea de către Clemenceau a scrisorii preşedintelui american Woodrow Wilson, care transmitea retragerea trupelor române din Ungaria, opinie împărtăşită şi de şeful guvernului britanic, Lloyd George.

Alexandru Vaida-Voievod îşi asumă ca până la data de 1 martie 1920 trupele române din Ungaria să fie retrase.

Pe ordinea de zi, Clemenceau avansează şi chestiunea Basarabiei, exprimând necesitatea pentru populaţia din această regiune să fie recunoscută la nivel internaţional unirea cu România.

La Secretariatul Conferinţei de Pace a fost transmis punctul de vedere al delegaţiei maghiare privind semnarea tratatului după organizarea de plebiscite în teritoriile ce urmau a fi luate Ungariei şi în baza acestora să se realizeze trasarea graniţelor.

Delegaţia română condusă de Alexandru Vaida-Voievod a replicat la 20 februarie 1920, argumentând că nu mai poate fi pusă în discuţie situaţia graniţei deoarece aceasta fusese deja stabilită în şedinţa Consiliului Suprem din 12 iunie 1919 şi reiterată prin nota aceluiaşi for în data de 12 octombrie 1919 unde se specifica faptul că ”graniţele sunt irevocabile şi definitive”, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

În plus, la 23 februarie 1920, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod anunţa că a dispus retragerea trupelor române din Ungaria.

Ca urmare a deciziei guvernului român de retragere a trupelor s-a stabilit cu prilejul şedinţei Conferinţei de Pace din 3 martie 1920 să fie luate în considerare ”cererile cu privire la recunoaşterea reunirii Basarabiei cu România”, potrivit sursei citate.

S-au purtat negocieri, deopotrivă, privind clauzele financiare, libertatea navigaţiei şi regimul internaţional al Dunării.

La Bucureşti, la 13 martie 1920, guvernul Alexandru Vaida-Voievod a fost înlocuit cu un guvern condus de Alexandru Averescu.

Meritul extraordinar al guvernului condus de Alexandru Vaida-Voievod a fost cuantificat în deblocarea negocierilor României cu Consiliul Suprem al Conferinţei de Pace, dar şi în ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Marea Britanie şi Franţa, respectiv cu premierii britanic şi francez, Lloyd George şi Georges Clemenceau.

Lui Alexandru Vaida-Voievod i se datorează decizia forului suprem al Conferinţei de revenire privind punerea pe ordinea de zi a recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Ca urmare a unui set de observaţii avansat de delegaţia Ungariei pe marginea proiectului de tratat, la începutul lunii aprilie, Puterile Asociate şi Aliate au pregătit răspunsul asupra proiectului de tratat care a fost transmis la 6 mai 1920.

În 18 mai 1920, preşedintele Conferinţei Alexandre Millerand primeşte o notă din partea preşedintelui delegaţiei Ungariei prin care era informat de recepţionarea răspunsurilor la obiecţiile făcute şi în ce priveşte proiectul final al tratatului.

Alexandre Millerand, preşedintele Conferinţei de Pace, îi transmite lui Ivan Praznovsky, trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Ungariei la negocierile de pace, că a luat act de punctul de vedere al guvernului de la Budapesta ”să semneze condiţiile de pace care îi fuseseră comunicate”.

Astfel, preşedintele Conferinţei de Pace anunţă semnarea Tratatului între Puterile Aliate şi Asociate cu Ungaria la Versailles, în Palatul Marele Trianon la data de 4 iunie 1920.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ”puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate” şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ”constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte”, potrivit lucrării ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)”.

Din partea României documentul este semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie.

Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ”fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

La 11-13 noiembrie 1920 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Surse: agerpres.ro, mediafax

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Ce plan economic duce PSD în fața Guvernului: Sprijin pentru fermieri, investiții strategice și măsuri pentru tineri

Publicat

Publicitate

PSD a lansat joi un amplu program de relansare economică pentru următorii ani, mizând pe măsuri care să stimuleze investițiile și să creeze noi oportunități pe piața muncii. Printre inițiativele anunțate se numără credite fiscale pentru firmele care investesc, un program tip Rabla pentru tractoare destinat fermierilor, subvenții pentru angajarea tinerilor, precum și măsuri de susținere a producției de medicamente și acces prioritar la gazele din Marea Neagră, relatează alba24.ro.

Obiectivul anunțat este ambițios: 120.000 de noi locuri de muncă și o creștere economică de 3% în următorii trei ani.

Miniștrii PSD au prezentat detaliile planului într-o conferință de presă, subliniind că România are nevoie urgentă de un proiect economic cu efecte directe și pozitive. Liderii social-democrați afirmă că pachetul de măsuri este gândit pentru a stimula antreprenorii să investească, pentru a crește producția națională și pentru a aduce mai multe venituri la bugetul de stat.

 

Printre măsuri se numără credite fiscale pentru investiții greenfield, garanții de stat pentru companii, stimulente pentru angajarea tinerilor, dezvoltarea producției naționale de medicamente și acces prioritar la gazele din Marea Neagră pentru industria românească.

Investiții strategice și stimulente fiscale pentru companii

Pachetul PSD introduce credite fiscale pentru investiții de la zero, prin care companiile vor putea deduce din impozitul pe profit anumite cheltuieli de investiții pe o perioadă cuprinsă între 5 și 10 ani, în funcție de valoarea proiectului.

Publicitate

Pentru investițiile noi de minimum 20 de milioane de euro în domenii strategice – industria alimentară, farmaceutică, chimică, auto, construcții metalice, producția de utilaje și echipamente – sunt prevăzute mai multe facilități:

  • Scutirea de la plata impozitului pe profit pentru o perioadă de până la 5 ani
  • Teren cu utilități la poartă concesionat pe o durată de 30 de ani
  • Garanții de stat pentru creditele bancare necesare investițiilor
  • Înființarea unui Ghișeu Unic pentru Investiții, o platformă digitală prin care companiile vor putea obține toate avizele și autorizațiile necesare demarării proiectelor.

PSD propune o schemă de garanții de stat pentru creditele IMM-urilor, structurată astfel: 60% din plafon pentru investiții, echipamente, construcții, digitalizare. 40% pentru capital de lucru.

Facilități pentru companii care investesc în cercetare, inovare și dezvoltare

Crearea cadrului legal pentru susținerea companiilor care investesc în cercetare, inovare și dezvoltare.

Propunerea vizează:

  • facilități de până la 50% sprijin credit fiscal pentru investițiile în centrele de date și inteligență artificial
  • deducere de până la 200% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare realizate în maximum 5 ani
  • credit fiscal de 30% pentru cheltuielile de cercetare, dezvoltare, inovare și acces la creditele pentru cercetare cu cost redus.

Dezvoltarea industriei farmaceutice și a producției de materiale sanitare

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că doar 8% din necesarul de medicamente al României este acoperit de producția internă. Din cele 43 de fabrici existente, doar 14 dispun de întregul proces tehnologic.

Pentru reducerea dependenței de importuri, PSD propune:

  • Extinderea capacității de producție pentru medicamente și molecule biosimilare la nivel național
  • Creșterea numărului de fabrici și modernizarea celor existente
  • Sprijin financiar pentru producătorii de materiale sanitare

Sprijin pentru agricultură și relansarea programului RABLA pentru tractoare

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat relansarea programului RABLA pentru tractoare din fonduri europene și Fondul pentru Mediu.

De asemenea, PSD propune măsuri fiscale pentru susținerea fermierilor:

  • recuperarea a 50% din investițiile agricole prin deduceri din impozite și taxe, pe o perioadă de 10 ani,
  • deducerea marjei fixe de dobândă pentru creditele contractate de fermieri, direct din impozitul pe profit.

Stimulente pentru angajarea tinerilor

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat un program special pentru integrarea tinerilor sub 26 de ani pe piața muncii:

Stimulente financiare pentru angajatori:

  • 1.000 lei/lună pentru primele 12 luni
  • 1.250 lei/lună pentru următoarele 12 luni
  • Obligația angajatorilor de a menține contractele pe perioadă nedeterminată
  • Finanțare mixtă prin fonduri europene și bugetul asigurărilor sociale

Gazele din Marea Neagră, rezervate industriei românești

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că PSD propune acces cu prioritate la gazele din Marea Neagră pentru marile companii românești din sectoarele energo-intensive, cum ar fi industria petrochimică, îngrășăminte naturale și instalații de piroliză.

”Măsura ar putea duce la o reducere a deficitului de balanță comercială cu minimum un miliard de euro încă din primul an”, a precizat ministrul.

Obiectivele pachetului de relansare economică

Potrivit PSD, măsurile anunțate au ca scop:

  • Creșterea economică cu 3% în următorii 3 ani
  • Crearea a 120.000 de noi locuri de muncă
  • Reducerea deficitului comercial sub 8% din PIB
  • Creșterea investițiilor strategice și reducerea dependenței de importuri

Vezi integral: Program PSD pentru investiții, locuri de muncă și dezvoltare economică

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Patru case din Săveni și Santa Mare au fost la un pas să fie distruse după ce gospodarii au dat foc la gunoaie

Publicat

Publicitate

Patru case din localitățile Săveni și Santa Mare au fost salvate de pompieri, după ce vegetația uscată din apropierea acestora s-a aprins de la focuri lăsate nesupravegheate.

 

Evenimentele s-au produs în această după-amiază.

 

Primul incendiu s-a înregistrat în localitatea Santa Mare. La caz au intervenit pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești, cu o autospecială de stingere, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Santa Mare. Aceștia au constatat faptul că ardea vegetația uscată pe o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați și au acționat rapid, astfel încât flăcările să nu se extindă la casă.

 

Publicitate

O oră mai târziu, trei case din orașul Săveni au fost puse în pericol din cauza unui incendiu de vegetație uscată. Pentru stingerea acestuia au acționat pompierii de la Stația Săveni și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Săveni. A ars vegetația uscată de pe aproximativ 800 de metri pătrați.

Reamintim faptul că potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

 

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

 

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

 

Recomandăm fumătorilor să nu arunce resturile de la țigară la întâmplare (de exemplu pe geamul autoturismului) pentru că pot incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii, iar incendiile pot ajunge la proprietăți sau, în cele mai grave situații, pot provoca și victime.

 

Fiți responsabili! Un gest aparent nevinovat poate avea urmări devastatoare. Protejați-vă pe voi, pe cei din jur și mediul înconjurător!

Pentru situații de urgență, apelați 112 !

Citeste mai mult

Eveniment

Vor fi acordate tichete sociale de 250 lei și tichete educaționale de 500 lei persoanelor vulnerabile

Publicat

Publicitate

Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a anunțat joi deblocarea programului „Sprijin pentru România”, prin care se vor acorda noi pachete de sprijin financiar pentru persoanele vulnerabile, prezentând categoriile care vor beneficia de bani de la stat, scrie Adevarul.

Ministrul Dragoș Pâslaru a anunțar reluarea programului „Sprijin pentru România”
Principalele declarații ale ministrului Dragoș Pîslaru privind categoriile care vor primi tichete sociale:

„Vorbim de tichete sociale și tichete educaționale. Guvernul a deblocat programul Sprijin pentru România. Pentru 2025 avem cadrul legal pentru a acorda sprijin pentru 1,3 milioane de beneficiari cu o valoare a programului de 372 milioane de lei”.

Guvernul a adoptat o Ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile. Astfel, persoanele defavorizate vor beneficia în continuare de tichete sociale pentru produse alimentare şi mese calde în valoare de 250 lei până la finalul acestui an.

Acordarea se va face în două tranşe a câte 125 lei. Ordonanţa de urgenţă modifică o serie de acte normative cu impact in domeniul social, cuprinse în Programul Sprijin pentru România”.

Astfel, pentru anul 2025 numărul total de beneficiari estimat este 1.623.336 persoane, iar efortul bugetar pentru alimentarea acestor carduri este de 372 milioane lei.

Publicitate

Potrivit ministrului Investiilor, beneficiază de acest sprijin:

pensionarii cu vârsta de minimum 65 de ani, care beneficiază de indemnizaţie socială,
copiii şi adulţii cu grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
familiile şi persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune ( 313 lei / lună / membru de familie respectiv, 456 lei pentru persoanele singure cu vârsta de cel puţin 65 de ani).
„Valoarea voucherelor este de 250 de lei în 2 tranșe și ajută la sprijinirea celor aflați în sărăcie. În luna septembrie vom face prima plată. În decembrie pe cea de a doua”, a declarat ministrul.

Finanţarea provine din bugetul de stat şi fonduri europene nerambursabile, prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială.

Prin acelaşi act normativ, Guvernul a majorat bugetul destinat elevilor defavorizaţi din învăţământul preuniversitar de stat (preşcolar, primar, gimnazial), în contextul în care numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, depăşind 674.000 de elevi în anul şcolar 2024–2025.

Aceştia vor primi un sprijin anual în valoare de 500 lei/elev, sub formă de tichete sociale, finanţate din fonduri externe nerambursabile. Măsura se implementează prin POIDS, Prioritatea 10 – Incluziune socială.

Alte declarații
– Este nevoie de servicii reale de sprijin pentru aceste persoane

– vor fi noi pachete de sprijin pentru persoanele vulnerabile

– vor fi 800 de milioane de euro pentru servicii integrate pentru persoanele vulnerabile. Am vorbit cu ministrul Manole.

– pe partea de tichete sociale ajungem la 1,4 milioane de români

– pe partea educațională 333 milioane de lei pentru peste 666.000 de elevi care pot primi pe card câte 500 de lei pentru a avea resurse acum la început de școală (video).

Guvernul a adoptat joi un proiect de Hotărâre pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Mecanismul de implementare a măsurilor de acordare a unui sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, în perioada 2024-2027, regulile de acordare, modalitatea şi frecvenţa măsurilor de sprijin, precum şi instituţiile responsabile.

Potrivit acestuia, „Sprijinul material (…) are drept scop compensarea unei părţi din cheltuielile cu hrana pentru asigurarea traiului zilnic şi poate fi utilizat în perioada 2024-2027 pentru achiziţionarea de produse alimentare şi/sau mese calde. Sumele acordate sub forma tichetului social pe suport electronic pentru produse alimentare şi mese calde pot fi utilizate în termen de 12 luni de la data fiecărei alimentări.”

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Daruri și speranță pentru elevii din Tocileni și Victoria – Stăuceni

Publicat

Publicitate

În fiecare toamnă, pentru elevii din satele Tocileni și Victoria – Stăuceni, începutul anului școlar aduce nu doar caiete și creioane, ci și un dar plin de semnificație: sprijin și încurajare din partea comunității și a Bisericii.

Acest gest de generozitate este o continuare a moștenirii spirituale lăsate de Patriarhul Teoctist, care însuși a pășit, odinioară, pe aceste meleaguri liniștite, crescând „între colinele blânde ale Botoșanilor, cu datini frumoase și oameni credincioși, cu prunci sănătoși și tineri plini de virtuți”.

În fiecare an, zeci de elevi primesc ghiozdane și rechizite noi, împreună cu rugăciunea și urările celor care au inițiat acest proiect. Entuziasmul copiilor este molipsitor: ochii le strălucesc de bucurie, iar zâmbetele lor vorbesc mai mult decât orice cuvinte. Aceste daruri nu sunt doar obiecte, ci simboluri ale unui început de an școlar plin de speranță și motivație, îndemnându-i să învețe cu pasiune și să-și urmeze visele.

Proiectul este realizat cu sprijinul Sectorului de Asistență Socială și Medicală „Diaconia”, prin Fondul „Mitropoliții Moldovei”, fondat în 2015 la inițiativa Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Activitățile sunt coordonate la nivel local de preoții Parohiei Tocileni, Pr. Volentiru Dumitru, și Parohiei Victoria – Stăuceni, Pr. Azamfirei Bogdan Ionuț, asigurând că fiecare copil se simte sprijinit și binevenit în noul an școlar.

Până acum, peste 425 de elevi au beneficiat de această inițiativă, simțind că nu sunt singuri în drumul lor spre cunoaștere.

„Îi îndemnăm pe tinerii învățăcei ca, la rândul lor, să-și sprijine semenii, după măsura posibilităților, urmând învățătura Mântuitorului: Fiți milostivi, precum şi Tatăl vostru cel Ceresc milostiv este”, subliniază Ioana Amaximoaiei, asistent social, care contribuie la organizarea proiectului.

Publicitate

Inițiativa reamintește că fiecare zâmbet, fiecare ghiozdan oferit, poate aprinde o lumină în sufletele copiilor  care face să rodească semințele unui viitor mai bun.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending