Connect with us

Eveniment

4 iunie: Ziua Tratatului de la Trianon. Marile Puteri au recunoscut unirea Transilvaniei cu România

Publicat

Publicitate

Camera Deputaţilor a decis în 2021 ca ziua de 4 iunie să fie Ziua Tratatului de la Trianon din 1920, care recunoaşte unirea Ardealului cu Regatul României de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918, relatează alba24.ro.

Legea prevede că la data de 4 iunie se vor organiza manifestări festive de celebrare a momentului iar fondurile vor fi asigurate din bugetele locale. Proiectul a fost iniţiat de senatorul PSD Titus Corlăţean.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Prin tratat s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

Despre Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Publicitate

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

Tratatul dela Trianon, perceput de maghiari drept o catastrofă

Tratatul de la Trianon, deși a consfințit existența unui stat maghiar independent, ideal al revoluționarilor maghiari de la 1848 și al oamenilor politici maghiari în perioada de sfârșit a Dublei Monarhii, a făcut acest lucru în frontiere drastic reduse.

Din acest motiv, Tratatul a fost și continuă să fie perceput în mentalul colectiv maghiar drept o catastrofă.

Din această perspectivă Tratatul de la Trianon reprezintă doar actul care a consfințit sfârșitul regatului Sfântului Ștefan, regat care, de facto, dispăruse în secolul al XVI-lea, prin înfrângerea de la Mohács și divizarea teritoriilor sale între Imperiul Otoman și Sfântul Imperiu Roman (devenit ulterior Austria și, în 1867, Dubla Monarhie, Austro-Ungaria), dar care, formal, a continuat să existe, împărații de la Viena purtând până la sfârșit și titlul de regi apostolici ai Ungariei.

Ungaria, nemulțumită

La sfârşitul anului 1919, guvernul României condus de Alexandru Vaida-Voievod reuşise prin abilitate politico-diplomatică să pecetluiască semnarea Tratatelor de pace cu Austria, Bulgaria cât şi Tratatul Minorităţilor.

În ce priveşte relaţia cu Ungaria, guvernul de la Bucureşti a garantat retragerea trupelor sale din Ungaria pe linia frontierei dintre cele două ţări stabilită în iunie 1919.

Ungaria refuza să semneze Tratatul de pace, motivând aceasta prin contestarea graniţei cu România, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

La 20 ianuarie 1920, premierul român Alexandru Vaida-Voievod urma să se prezinte în faţa Consiliului Suprem al Conferinţei de Pace de la Versailles, prezidat pentru prima dată de Georges Clemenceau. Vaida-Voievod discutase cu o seară înainte cu Clemenceau pe marginea necesităţii recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Oficialul francez a dat asigurări privind susţinerea cauzei unirii Basarabiei cu România atât din partea sa cât şi în ce priveşte susţinerea Franţei, indică sursa citată.

Liderii lumii au garantat tratatul

Şedinţa Consiliului Suprem începe cu citirea de către Clemenceau a scrisorii preşedintelui american Woodrow Wilson, care transmitea retragerea trupelor române din Ungaria, opinie împărtăşită şi de şeful guvernului britanic, Lloyd George.

Alexandru Vaida-Voievod îşi asumă ca până la data de 1 martie 1920 trupele române din Ungaria să fie retrase.

Pe ordinea de zi, Clemenceau avansează şi chestiunea Basarabiei, exprimând necesitatea pentru populaţia din această regiune să fie recunoscută la nivel internaţional unirea cu România.

La Secretariatul Conferinţei de Pace a fost transmis punctul de vedere al delegaţiei maghiare privind semnarea tratatului după organizarea de plebiscite în teritoriile ce urmau a fi luate Ungariei şi în baza acestora să se realizeze trasarea graniţelor.

Delegaţia română condusă de Alexandru Vaida-Voievod a replicat la 20 februarie 1920, argumentând că nu mai poate fi pusă în discuţie situaţia graniţei deoarece aceasta fusese deja stabilită în şedinţa Consiliului Suprem din 12 iunie 1919 şi reiterată prin nota aceluiaşi for în data de 12 octombrie 1919 unde se specifica faptul că ”graniţele sunt irevocabile şi definitive”, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

În plus, la 23 februarie 1920, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod anunţa că a dispus retragerea trupelor române din Ungaria.

Ca urmare a deciziei guvernului român de retragere a trupelor s-a stabilit cu prilejul şedinţei Conferinţei de Pace din 3 martie 1920 să fie luate în considerare ”cererile cu privire la recunoaşterea reunirii Basarabiei cu România”, potrivit sursei citate.

S-au purtat negocieri, deopotrivă, privind clauzele financiare, libertatea navigaţiei şi regimul internaţional al Dunării.

La Bucureşti, la 13 martie 1920, guvernul Alexandru Vaida-Voievod a fost înlocuit cu un guvern condus de Alexandru Averescu.

Meritul extraordinar al guvernului condus de Alexandru Vaida-Voievod a fost cuantificat în deblocarea negocierilor României cu Consiliul Suprem al Conferinţei de Pace, dar şi în ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Marea Britanie şi Franţa, respectiv cu premierii britanic şi francez, Lloyd George şi Georges Clemenceau.

Lui Alexandru Vaida-Voievod i se datorează decizia forului suprem al Conferinţei de revenire privind punerea pe ordinea de zi a recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Ca urmare a unui set de observaţii avansat de delegaţia Ungariei pe marginea proiectului de tratat, la începutul lunii aprilie, Puterile Asociate şi Aliate au pregătit răspunsul asupra proiectului de tratat care a fost transmis la 6 mai 1920.

În 18 mai 1920, preşedintele Conferinţei Alexandre Millerand primeşte o notă din partea preşedintelui delegaţiei Ungariei prin care era informat de recepţionarea răspunsurilor la obiecţiile făcute şi în ce priveşte proiectul final al tratatului.

Alexandre Millerand, preşedintele Conferinţei de Pace, îi transmite lui Ivan Praznovsky, trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Ungariei la negocierile de pace, că a luat act de punctul de vedere al guvernului de la Budapesta ”să semneze condiţiile de pace care îi fuseseră comunicate”.

Astfel, preşedintele Conferinţei de Pace anunţă semnarea Tratatului între Puterile Aliate şi Asociate cu Ungaria la Versailles, în Palatul Marele Trianon la data de 4 iunie 1920.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ”puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate” şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ”constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte”, potrivit lucrării ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)”.

Din partea României documentul este semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie.

Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ”fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

La 11-13 noiembrie 1920 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Surse: agerpres.ro, mediafax

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ce populație are România: Date INS, actualizate la 1 iulie 2025. Îmbătrânirea demografică s-a accentuat

Publicat

Publicitate

Ce populație are România: Potrivit datelor actualizate ale INS, populația după domiciliu era, la 1 iulie 2025, de 21.671.500 persoane, cu 0,5% mai mică față de 1 iulie 2024, conform datelor publicate, marți, de Institutul Național de Statistică.

Potrivit sursei citate, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 11.992.700 persoane, în scădere față 1 iulie 2024 cu 1%).

Populația după domiciliu din mediul rural a fost de 9.678.800 persoane, în creștere cu 0,1% față 1 iulie 2024, scrie Agerpres.

Populația feminină era la 1 iulie 2025 de 11.103.200 persoane, în scădere cu peste 51.900 de persoane față de aceeași dată a anului precedent.

Populația masculină a fost de 10.568.300 persoane, în scădere cu peste 55.600 de persoane față de perioada similară a anului anterior.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat

INS semnalează că procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2024, prin creșterea cu 0,3 puncte procentuale a ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste) și prin scăderea, cu 0,3 puncte procentuale, a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani).

Publicitate

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 130,2 (la 1 iulie 2024) la 135,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2025). Vârsta medie a populației a fost de 43,1 ani, cu 0,4 ani mai mare decât la 1 iulie 2024.

Vârsta mediană a fost de 44,0 ani, în creștere cu 0,5 ani față de 1 iulie 2024.

La 1 iulie 2025, cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9%, iar la cele de sex feminin de 8,3%.

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4%, mai mică decât a grupelor de 5-9 ani (5%) și 10-14 ani (4,8%).

Citeste mai mult

Eveniment

Care a fost primul mesaj transmis online. Cum a evoluat internetul

Publicat

Publicitate

Ziua Internațională a Internetului, sărbătorită anual pe 29 octombrie, este dedicată recunoașterii și celebrării impactului și importanței internetului în viața noastră modernă, scrie alba24.ro.

Această zi este cunoscută și sub denumirile World Internet Day sau International Internet Day.

Demersul pentru marcarea acestei zile a fost iniţiat de Asociaţia Utilizatorilor de Internet. Cu prilejul summitului Societăţii Informaţionale, desfăşurat în noiembrie 2005, în Tunis, a fost propusă Organizaţiei Naţiunilor Unite instituirea Zilei mondiale a societăţii informaţionale care a devenit, ulterior, Ziua internetului la data de 29 octombrie, potrivit www.itu.int.

Internetul se numără printre cele mai importante invenții

Reţeaua de internet este considerată drept una dintre cele mai importante invenţii ale omenirii. La 29 octombrie 1969, într-un laborator al universităţii americane University of California (UCLA), absolventul Leonard Kleinrock i-a anunţat prin telefon pe Charley Kline şi Bill Duvall de la Universitatea Stanford că va trimite un mesaj prin intermediul unei reţele de internet.

Proiectul intitulat ”ARPANET” reprezenta o reţea finanţată de Departamentul American al Apărării care conecta patru terminale independente aflate la universităţile UCLA, Stanford, Utah şi California – Santa Barbara.

Cuvântul ”login” a fost transmis între două terminale cu ajutorul reţelei de internet, fiind primul mesaj trimis, în acest mod, în mediul online, potrivit www.theinternetday.com.

Acest eveniment a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea și extinderea internetului.

Publicitate

Cu trecerea timpului, Internetul a evoluat și s-a răspândit pe scară globală, devenind un instrument esențial în viețile noastre de zi cu zi.

Cum a evoluat internetul

  • Anii 1960 – ARPANET: În anii 1960, Departamentul Apărării al Statelor Unite (Department of Defense) a început să dezvolte ARPANET (Advanced Research Projects Agency Network) ca un proiect de cercetare militară. ARPANET a fost prima rețea de comunicații de tip pachet care a permis mai multor computere să comunice între ele.
  • Anii 1970 – TCP/IP: În 1974, Vinton Cerf și Bob Kahn au dezvoltat protocolul TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol), care a devenit baza pentru funcționarea internetului. Acest protocol a permis computerelor să comunice între ele pe rețele diferite.
  • Anii 1980 – Creșterea rețelelor: ARPANET a continuat să se dezvolte și să se extindă. Alte rețele, precum CSNET (Computer Science Network) și NSFNET (National Science Foundation Network), au fost dezvoltate și au extins infrastructura internetului. În această perioadă, au apărut și primele servicii precum e-mail-ul și FTP (File Transfer Protocol).

Când a devenit internetul accesibil publicului

  • Anii 1990 – Internetul pentru uz public: Internetul a devenit din ce în ce mai accesibil pentru public în anii 1990 odată cu lansarea primelor servicii comerciale de acces la internet. Între acestea se numără America Online (AOL) și Netscape Navigator, primul browser web popular. World Wide Web (WWW) a fost creat de Tim Berners-Lee, iar primul site web a fost creat în 1991.
  • Anii 2000 – Boom-ul internetului: Internetul a devenit omniprezent în viața cotidiană a oamenilor din întreaga lume. Au apărut servicii de socializare, motoare de căutare și comercțul electronic. Rețele de mare viteză au înlocuit conexiunile dial-up, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a utilizării internetului.
  • Anii 2010 și ulterior – Era dispozitivelor mobile: Internetul a devenit tot mai mobil, cu creșterea utilizării smartphone-urilor și a tabletelor. Tehnologii precum 4G și 5G au permis viteze de conectare mai mari.

În zilele noastre, internetul este un mediu esențial pentru comunicare, informație, comerț și divertisment. Astfel, internetul are un impact semnificativ asupra modului în care oamenii trăiesc și lucrează.

Așadar, conform celor mai recente statistici din 2025, aproximativ 5,56 miliarde de persoane utilizează internetul la nivel global, ceea ce reprezintă aproximativ 67,9% din populația lumii, potrivit datareportal.com.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Cuvioasă Muceniță Anastasia Romana

Publicat

Publicitate

Sfânta Anastasia Romana a trăit pe vremea împăraţilor Deciu (250-253) şi Valerian (253-260), guvernator al Romei fiind Prov, pe când se pornise, iarăşi, mare prigoană împotriva creştinilor. Romană de neam, tânără cu vârsta, Sfânta Anastasia se afla pe atunci într-o mică obşte de fecioare creştine, care locuia ascunsă printre livezi şi grădini, în apropierea Romei, unde era stareţă o îmbunătăţită călugăriţă, anume Sofia.

Rămasă orfană la vârsta de trei ani, Anastasia fusese luată de bătrâna Sofia şi crescută la această mănăstire, unde covârşea cu frumuseţea şi cu dragostea către Hristos pe toate celelalte tinere de vârsta ei. Oricât de ferită de lume era, oamenii tot aflaseră de frumuseţea şi înţelepciunea ei şi mulţi o ceruseră în căsătorie. Dar fecioara rămânea neclintită în dragostea ei către Hristos şi voia cu înfocare să fie pentru toată viaţa mireasă a Domnului Iisus. Auzind Prov dregătorul de această fecioară creştină în vârstă de doar 19 ani, a trimis ostaşi să o caute şi, aflând-o, au adus-o înaintea lui, în lanţuri. Şi o sfătuia dregătorul să-şi caute un bărbat şi să se mărite şi, întorcându-se, să se închine zeilor, ca frumuseţea ei să nu se piardă în zadar. Iar ea a răspuns: „Viaţa şi veselia mea este Domnul meu Iisus Hristos, pentru Care de o sută de ori, de ar fi cu putinţă, sunt gata a muri”.

Auzind acest cuvânt, Prov a poruncit de au bătut-o peste obraz şi i-au sfâşiat veşmintele, au afumat-o cu fum înecăcios de pucioasă, apoi au bătut-o cu toiege şi i-au zdrobit pe roată oasele, în vreme ce fecioara nu înceta a mărturisi pe Hristos. Înfuriat, Prov a pus-o la şi mai cumplite chinuri, încât poporul din Roma, care era de faţă, a început a murmura împotriva acestor cruzimi, iar mulţi s-au apropiat de credinţă şi s-au lepădat de idoli, botezându-se. Iar Sfintei Anastasia, după ce au scos-o afară din cetate, i-au tăiat capul. Înştiinţată de un înger, bătrâna Sofia a venit şi a luat trupul Muceniţei, îngropându-l cu cinste.

Astăzi, mare parte din moaştele ei se află la Mănăstirea Grigoriu din Muntele Athos, dar părticele din moaștele ei se mai află și în țara noastră, la Mănăstirea Șinca Nouă (Brașov) și în alte sfinte locașuri.

Citeste mai mult

Eveniment

Intervenție emoționantă la Flămânzi: Un câine lovit de o mașină, salvat de pompieri după ce a rămas blocat între bara din față și radiator

Publicat

Publicitate

O intervenție mai puțin obișnuită, dar încărcată de emoție, a avut loc astăzi după-amiază, la ieșirea din localitatea Cotu, spre Flămânzi. Un câine rătăcit pe șosea a fost lovit accidental de un autoturism, iar în urma impactului animalul a rămas prins între bara din față și radiatorul mașinii.

Deși situația părea imposibilă, finalul a fost unul fericit datorită promptitudinii și profesionalismului pompierilor botoșăneni.

Șoferul care a lovit câinele a oprit imediat, speriat de ce ar fi putut să se întâmple. A încercat să elibereze animalul pe cont propriu, însă acesta rămăsese blocat între elementele caroseriei. Înțelegând că orice mișcare greșită i-ar fi putut provoca răni suplimentare patrupedului, bărbatul a solicitat sprijinul pompierilor.

La fața locului a sosit echipajul din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și accesorii pentru descarcerare. Misiunea nu a fost deloc simplă. Militarii au fost nevoiți să demonteze apărătoarea de la roată și bara din față a autoturismului, lucrând cu grijă și calm, pentru a nu provoca animalului dureri sau leziuni.

După minute bune de efort atent, pompierii au reușit să elibereze câinele, care, spre surpriza tuturor, a ieșit teafăr, fără răni vizibile. Salvatorii i-au oferit apă și l-au supravegheat câteva momente pentru a se asigura că starea lui este stabilă. În cele din urmă, patrupedul și-a continuat drumul, părând speriat, dar nevătămat.

Intervenția a stârnit emoție în rândul celor prezenți, dar și admirație pentru pompieri, care și de această dată și-au demonstrat profesionalismul și compasiunea. Pentru ei, o viață rămâne o viață — fie că are două picioare sau patru.

Publicitate

Un gest simplu, dar care spune multe: umanitatea rămâne cel mai important echipament de intervenție.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending