Connect with us

Cultura

31 august – Ziua Limbii Române

Publicat

Publicitate

Ziua Limbii Române este sărbătorită în fiecare an la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Demersul legislativ a fost aprobat de Senat în şedinţa din 6 decembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Potrivit prezentei legi, Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile. Legea 53/2013 a fost completată prin legea 290/2013, prin introducerea unui alineat care stipulează că Ministerul Culturii elaborează normele metodologice de punere în aplicare a legii, cu consultarea comisiilor pentru cultură din cele două camere ale Parlamentului.

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în Republica Moldova începând din anul 1990. În urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Chişinău, care a avut loc la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptat, la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat, se arată pe site-ul moldova.org. Totodată, o altă lege stipula renunţarea la grafia chirilică şi revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menţionând explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română. Anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoarea naţională ”Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ”Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991.

În anul 2011, mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august – Ziua Limbii Române să fie sărbătoarea naţională a acestor comunităţi româneşti, urmând ca, începând cu anul 2012, ea să fie sărbătorită în toate aceste comunităţi. De asemenea, au solicitat şi celorlalte asociaţii şi organizaţii româneşti din întreaga lume să proclame ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române şi să fie marcată similar.

Şi în 2024, de Ziua Limbii Române, sunt organizate numeroase evenimente. Spre exemplu, la 30 august 2024, la sediul Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba, pe tot parcursul zilei, poate fi vizionată expoziţia de dicţionare de limba română, realizată de bibliotecara Monica Avram, şi, în aceeaşi zi, începând cu ora 17.00, are loc conferinţa cu titlul „A vorbi, a scrie şi a preda limba română ‘ca un fagure de miere’: reflecţii didactice, poetice şi critice”, susţinută de conferenţiar univ. dr. Silviu Mihăilă, după cum se anunţă într-un comunicat de presă al Bibliotecii Judeţene Alba.

Publicitate

La 31 august 2024, de la ora 19.00, în Piaţa Sf. Ioan din municipiului Braşov, Cvintetul vocal ANATOLY al Operei Braşov susţine concertul „Suflet de român”, cu o semnificaţie specială, fiind organizat chiar de Ziua Limbii Române. ”Această ocazie marchează o celebrare nu doar a muzicii şi culturii româneşti, ci şi a limbii noastre, pilon esenţial al identităţii naţionale”, se subliniază într-un comunicat de presă al Operei Braşov din 21 august 2024.

În cadrul manifestărilor organizate de Ziua Limbii Române în Republica Moldova, la 31 august 2024, în oraşul Ştefan Vodă, are loc inaugurarea oficială a unei picturi murale cu chipul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, domn al Moldovei. Autorul lucrării este tânărul artist plastic – muralist Alexei Luca, din Republica Moldova, iar evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, în parteneriat cu Primăria Ştefan Vodă, potrivit unui comunicat de presă al ICR Chişinău. AGERPRES

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi, echinocțiul de toamnă 2025. Sfârșitul verii astronomice astronomice. Ziua devine mai scurtă, noaptea mai lungă

Publicat

Publicitate

Echinocțiul de toamnă, când Soarele se va afla pe ecuatorul ceresc, va avea loc anul acesta luni, 22 septembrie, la ora 21:19, potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Evenimentul marchează oficial începutul toamnei astronomice în România și în toată emisfera nordică.

La ora 21:19 (ora României), soarele se va afla exact deasupra ecuatorului Pământului. Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Acest fenomen face ca durata zilei și a nopții să fie aproape egale pe tot globul. Deși cuvântul „echinocțiu” vine din latinescul „aequus” (egal) și „nox” (noapte), termenul este inexact. Din cauza refracției luminii solare în atmosferă, ziua durează în realitate puțin mai mult de 12 ore – aproximativ 12 ore și 6 minute la ecuator și 12 ore și 16 minute la 60 de grade nord.

Ziua devine mai scurtă, noaptea mai lungă

Începând din această dată, treptat, durata zilelor va scădea, iar cea a nopţilor va crește, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

În România, echinocțiul de toamnă înseamnă oficial trecerea de la sezonul cald la cel rece, cu temperaturi în scădere, frunziș colorat și primele semne clare ale toamnei.

În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.

Publicitate

În 2026, echinocțiul de toamnă va avea loc pe 23 septembrie, la ora 03:05.

Echinocțiul de toamnă 2025. Cum se produce fenomenul

Din 22 septembrie, durata zilelor începe să scadă, iar cea a nopților va crește, până în 21 decembrie, când este solstițiul de iarnă.

Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.

Aflat în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest. Durata zilelor este astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.

Singurele excepţii sunt în regiunile polare, în zona polului nord unde începe lunga noapte polară. În cea a polului sud, Soarele se află deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară, după cum se explică pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

Echinocțiul de toamnă 2025. Semnificații, tradiții, superstiții

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

De acest moment, sunt legate mai multe semnificații, tradiții și superstiții.

În vremuri străvechi, se marca moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă. Apoi, în septembrie, creștinii au adus în atenție naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie).

Odată cu aceste momente, vremea se răceşte, păsările încep să migreze, iar sătenii urmăresc ”semnele” vremii.

Se spune că dacă plouă în această dimineață, va ploua toată toamna. Se culeg nucile, merele și gutuile. Ultimele fructe din pom trebuie lăsate pentru Mama Natură.

Ce ar trebui și nu ar fi bine să faci

La echinocțiu, se spune că este moment prielnic pentru a-ți face planuri.

Nu ar fi bine însă să te cerți sau să-ți critici copiii. Se spune că altfel înțeleg că este tot ce au de cules în viață.

Înainte să ieși din casă, ar fi bine să mănânci pâine, pentru bunăstarea casei.

Echinocțiul de toamnă în anii următori

  • Echinocțiul de toamnă 2025: 22 septembrie, ora 21:19
  • Echinocțiul de toamnă 2026: 23 septembrie, ora 03:05
  • Echinocțiul de toamnă 2027: 23 septembrie ora 09:02
  • Echinocțiul de toamnă 2028: 22 septembrie ora 14:45

Citeste mai mult

Economie

Credite garantate de stat pentru panouri fotovoltaice. Variantă propusă în lipsa fondurilor pentru programul ,,Casa Verde”

Publicat

Publicitate

Credite garantate de stat pentru panouri fotovoltaice, după modelul Prima Casă. Propunerea a fost făcută de un fost europarlamentar, în contextul în care Programul Casa Verde Fotovoltaice nu a beneficiat de fonduri în acest an, scrie alba24.ro.

Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe propune ca Guvernul să garanteze credite pentru cei care vor să își instaleze panouri fotovoltaice, după modelul Prima Casă.

Programul Casa Verde Fotovoltaice, prin care românii puteau obține finanțare de la stat pentru instalarea panourilor solare destinate autoconsumului, nu a beneficiat de fonduri în acest an.

„Ce ar trebui să facă acum repede-repede guvernul va fi să vină cu un program similar cu programul Prima Casă în care să ofere niște garanții guvernamentale pentru băncile care vor să crediteze investițiile în zona de energie regenerabilă. Este un program care n-ar costa mare lucru guvernul, deci n-ar trebui să cu bani, cu cash colateral, în sine”, a declarat Vlad Gheorghe, la TVR Info, citat de Mediafax.

Cum ar putea fi garantate creditele

Fostul europarlamentar explică și cum s-ar putea face acest lucru: „Există oricum niște bănci de stat de care nimeni n-a auzit – pe lângă CEC mai sunt multe bănci de investiții care oricum cheltuie bani foarte mulți pe salarii – măcar să le punem pe acelea să se ocupe de aceste garanții. Garanțiile ce ar face: ar lăsa dobânzile mult mai jos, cât de jos posibil pentru oamenii care vor să-și pună pe banii lor și asta ar permite și niște investiții mai mari, poate mai consistente”, mai spune fostul europarlamentar.

Publicitate

Vlad Gheorghe spune că, în acest fel, oamenii ar deveni mici producători și ar fi mai mult decât energie de subzistență.

„În momentul în care oamenii își pun sistemul pe banii lor, chiar dacă în rate, atunci vor putea începe discuția în viitor de a se reglementa cumva ca mici producători, astfel încât să câștige bani. Și deja avem o altă discuție, în afară de discuția care se face direct de pe subvenții sau de pe fonduri europene, ceea ce înseamnă strict producție pentru micul consum, și mergem mai departe către o microinvestiție. Așa măcar am porni, am impulsiona ceva. Impulsionăm și zona de servicii de furnizare. […]

Ar fi nu doar o investiție de subzistență, ci poate și c-o baterie mai mare, poate niște panouri mai mari, și așa, ușor-ușor, compensăm întârzierile pe care le avem noi, ca țară, la producția de energie electrică. Ăsta este un program care nu ar rezolva toată problema, dar măcar ne-ar duce într-o direcție bună și un program care n-ar costa statul român niște bani pe care să-i pună mâine”, explică fostul europarlamentar.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi

Publicat

Publicitate

Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi – 22 septembrie

 

Sfântul ierarh Teodosie s-a născut în ţinutul Vrancei, în sec. al XVIl-lea. Iubind din tinereţe viața călugărească, s-a lepădat de lume şi a primit sfântul chip îngeresc al călugăriei. Cugetând ziua şi noaptea la Legea lui Dumnezeu şi deprinzând de la dascălii încercaţi din mănăstirile Ţării de Jos învăţăturile cele folositoare, a fost ales egumen al Mănăstirii Bogdana (Bacău), reconstruind, în vremea stăreţiei sale, acest sfânt locaş. Pentru vrednicia şi pentru bunele sale obiceiuri, a fost hirotonit episcop de Rădăuţi în anul 1670, iar peste un an a fost trimis să păstorească Episcopia Romanului. Iubind cu adevărat sfintele lui Dumnezeu biserici, a cercetat şi a ajutat pe cât i-a stat în putinţă schiturile şi mănăstirile din eparhia sa, sprijinind, totodată, şi pe creştini aflaţi în felurite necazuri sau cuprinşi de sărăcie. O latură foarte importantă a activităţii sale a constituit ridicarea de sfinte locaşuri. Ca episcop de Roman, s-a îngrijit de bunul mers al unor mănăstiri din eparhia sa, în mod deosebit, a purtat grijă de reconstruirea Mănăstirii Brazi, iar apoi a refăcut din temelii acest aşezământ monahal. îl putem considera unul din cei mai importanţi ierarhi-ctitori de sfinte locaşuri. Sfârşitul său a fost prin sabie, suferind pentru dragostea de Dumnezeu. La 6 mai 1842, osemintele au fost prohodite de un sobor de slujitori şi aşezate în mormânt nou. Ierarhul-ctitor al Mănăstirii Brazi a fost cinstit de clerici, monahi si credincioşi încă din timpul vieţii, pentru virtuţile sale: dragostea de Dumnezeu şi de semeni, blândeţea, răbdarea, spiritul de dreptate. Viaţa curată şi stanţă a Ierarhului Mucenic Teodosie, slujirea râvnitoare a lui Hristos prin întreita misiune arhierească, osteneala lui pentru ridicarea de sfinte locaşuri şi pentru cinstirea celor sfinte, smerenia sa adâncă, dragostea pentru buna rânduială şi chivernisire a obştilor monahale, grija părintească faţă de păstoriţii săi – ca apărător al celor nedreptăţiţi şi sprijinitor al celor săraci -, răbdarea tuturor suferinţelor şi prigonirilor nedrepte la care a fost supus, precum şi lucrarea tui încununată de jertfa martirică au făcut ca sa fie întotdeauna cinstit cu evlavie de dreptslăvitorii creştini. De aceea, Sfântul Sinod ai Bisericii Ortodoxe Române, a aprobat canonizarea Mitropolitului Teodosie al II-lea al Moldovei, rânduind a fi cinstit ca sfânt în toata Biserica noastră în fiecare an la 22 septembrie – data trecerii sale la cele veşnice.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 21 septembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 21 septembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 21 septembrie 2025:

Loto 6/49: 9, 30, 43, 32, 44, 36

Loto 5/40: 26, 38, 36, 10, 30, 33

Noroc: 9 0 1 6 6 5 2

Noroc Plus: 1 9 5 4 5 2

Publicitate

Super Noroc: 0 0 6 5 4 9

Joker: 26, 38, 33, 37,  5 + 13

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending