Sâmbătă este zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria Papei Francisc.

Guvernul a aprobat, joi, în ședință, o hotărâre în acest sens.

‘Aprobăm o zi de doliu național în România în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, sâmbătă, pe 26 aprilie, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. Este o decizie ce arată respectul profund pentru deschiderea sa totală și căldura arătată permanent românilor. Ca orice creștin am simțit că prezența sa a fost o binecuvântare pentru întreaga umanitate’, a precizat premierul, la începutul ședinței de Guvern.

Prin urmare, sâmbătă, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.

Drapelul României în bernă se mai arborează: la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României; la punctele pentru trecerea frontierei, precum și în aeroporturi, porturi, gări și autogări; ca pavilion pe navele de orice fel și pe alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.

Posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură urmează să își adapteze programul în mod corespunzător.

Funeraliile Papei Francisc, care a murit luni, la vârsta de 88 de ani, vor avea loc sâmbătă dimineața, în Piața Sfântul Petru de la Vatican. Acesta va fi înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din centrul Romei. AGERPRES

Sfinţi români şi protoromâni Chiril, Chindeu şi Tasie, au fost trei martiri recrutaţi din rândul populaţiei autohtone daco-romane din Scythia Minor (Dobrogea), în anul 304, în cursul groaznicei persecuţii a împăratului Diocleţian. Ei au pătimit în cetatea Axiopolis, lângă Cernavoda de astăzi, unde mai târziu s-a ridicat şi o biserică în amintirea lor ale cărei ruine se mai văd şi în zilele noastre.

Sfântul Chiril era cinstit în Axiopolis, având cinci zile de sărbătoare. El a suferit chinuri pentru Hristos într-o zi de 26 aprilie. Tot în aceeași zi a pătimit și Sfântul Chindeu. Martiriul Sfântului Tasie a fost la Axiopolis, iar moaştele i-au fost aşezate în Durostorum. Din actul său martiric aflăm că era soldat în armata romană, în vremea persecuţiilor lui Diocleţian. În cinstea zeului Cronos, numit de romani Saturn, era răspândită sărbătoarea „saturnaliilor”. Cu acest prilej se alegea un soldat care timp de 30 de zile putea să-şi permită fapte nelegiuite şi ruşinoase.

După încheierea acestor zile, el urma să fie adus jertfă lui Cronos şi ucis cu săbii. S-a întâmplat să fie ales tocmai soldatul creştin Tasie. „Aprins de râvna sfântă”, după cum mărturiseşte actul său martiric, şi-a dat seama că după acele petreceri deşarte şi trecătoare, „va fi aruncat în focul cel veşnic”, încât Tasie şi-a zis: „Este mai bine pentru mine să sufăr puţinele chinuri şi munci, pentru numele Domnului Iisus Hristos, iar după moarte să moştenesc viaţa cea veşnică împreună cu toţi sfinţii”.

În faţa prietenilor săi a mărturisit că este creştin şi preferă să fie adus jertfă lui Hristos. Închis fiind, neînfricatul Tasie a respins cinstirea împăraţilor de atunci, ceea ce i-a adus sfârşitul. A fost supus la multe chinuri şi în cele din urmă s-a ordonat să i se taie capul.

Sfintele moaşte au fost duse cu cinste  la Durostorum. Biserica Ortodoxă Română îi sărbătoreşte pe acești sfinți mucenici la data de 26 aprilie. Numele lor sunt pomenite într-o inscripţie descoperită în Dobrogea în anul 1947.

Proiectul „Traducători și scriitori în dialog”, lansat în 2024 sub auspiciile Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), continuă și anul acesta, organizat în colaborare de către Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și Muzeul Național al Literaturii Române Iași.

În cadrul proiectului, un traducător din limba română într-o limbă străină are carte blanche pentru a găzdui și modera discuția cu un scriitor invitat de el, într-un dialog deschis şi dinamic, care abordează teme relevante pentru activitatea traducătorilor de literatura română, de la munca propriu-zisă pe text până la alegerea editurii adecvate și la promovarea textului publicat.

Până în prezent au dialogat Jan Cornelius şi Matei Vişniec („Ce traducem și de ce?”), Joanna Kornaś-Warwas şi Doris Mironescu („Mai merită să traducem clasicii?”), Roberto Merlo și Doris Mironescu („Traducerea clasicilor, azi“), Marian Ochoa de Eribe și Gabriela Adameșteanu („Parteneriat autor și traducător. Avantaje și riscuri”), Monica Cure și Liliana Corobca („Cum se promovează o traducere?”).

Episodul al șaselea al seriei va avea loc miercuri, 30 aprilie 2025, între orele 11:00 și 13:00, cu Jan Willem Bos și George Cornilă, sub titlul „Țara arde și traducerile (mai) fac literatură”. Întâlnirea va fi moderată de Monica Joița, ministru consilier la Ministerul Afacerilor Externe.

Jan Willem Bos este traducător, scriitor, lexicograf și ziarist. A studiat limba și literatura română la Universitatea din Amsterdam și Literatura Comparată la Universitatea din Illinois (SUA). Între 1982 și 1984 a fost lector de neerlandeză la Universitatea din București. A tradus peste 35 de volume (proză, poezie, teatru) din română. În 2022 editura Humanitas i-a publicat cartea De la Rin la Dunăre și înapoi. Autobiografia mea românească, scrisă direct în românește. Este coautorul Marelui dicționar neerlandez-român (ediția a II-a 2014) și autorul Marelui dicționar român-neerlandez (2010). În 2019 a primit premiul „Martinus Nijhoff”, cel mai important premiu pentru traducere literară din Țările de Jos.

George Cornilă este prozator și jurnalist cultural. A publicat mai multe romane și volume de proză scurtă. Din 2024, este redactor la Matca literară. Cel mai recent roman al său, Silex, apărut la editura Polirom, a fost nominalizat la Premiile Observator cultural și la Premiile Radio România Cultural, ediția 2025.

Seria de întâlniri „Traducători și scriitori în dialog” face parte dintre activitățile desfășurate în cadrul programului UNESCO „Iași. City of Literature”.

Părintele Emil Stroișteanu a trecut la cele veșnice.

Părintele Emil Stroișteanu s-a stins din viață în cursul zilei de astăzi, la vârsta de 72 de ani. Vestea tristă a îndurerat comunitatea pe care a slujit-o cu devotament de-a lungul anilor.

Râvnitor slujitor al Altarului, părintele a fost iubit atât de credincioșii păstoriți la Trușești și Cătămărăști-Vale cât și de credincioșii Parohiei„Sfântul Cuvios Antonie cel Mare” Botoșani unde, fiind îmbisericit, slujea cu dragoste și bucurie.
Părintele este depus în biserica Sfântul Cuvios Antonie cel Mare Botosani, până în ziua când va fi înmormântat în cimitirul bisericii Sf. Împărați Constantin și Elena din Cătămărăști-Vale.
Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții întru Împărăția Sa!