Connect with us

Actualitate

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli. Unul din trei elevi se confruntă cu bullying-ul

Publicat

Publicitate

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli este marcată, anual, la această dată, în şcolile din întreaga lume, la aniversarea morţii lui Mahatma Gandhi, simbolul nonviolenţei în lume. Ziua pledează pentru o educaţie permanentă în armonie, toleranţă, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace, scrie Agerpres.

Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli (sau DENIP, acronim din catalană: Dia Escolar de la No-violencia i la Pau) este o sărbătoare fondată în 1964, la Mallorca, de poetul spaniol Llorenç Vidal Vidal, fiind influenţat de Lanza del Vasto, un discipol direct al lui Gandhi.

Mesajul transmis este: „Iubire universală, non-violenţă şi pace. Iubirea universală este mai bună decât egoismul, nonviolenţa este mai bună decât violenţa şi pacea este mai bună decât războiul”.

Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli este o iniţiativă non-guvernamentală, internaţională şi de pionierat, la care sunt invitate să participe centre educaţionale de toate standardele şi din toate ţările.

Site-ul juridice.ro arată, la 30 ianuarie 2022, că violenţa în şcoli – de la intimidare la hărţuire sexuală şi pedepse corporale – este, din păcate, destul de comună pentru a fi considerată un lucru inevitabil.

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli

Publicitate

Statisticile UNICEF arată că mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani se confruntă cu bullying-ul, aproximativ 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani sunt implicaţi în lupte fizice, în timp ce aproape 720 de milioane de copii de vârstă şcolară trăiesc în ţări în care pedeapsa corporală la şcoală nu este interzisă în totalitate.

Între 2005 şi 2020, Naţiunile Unite au verificat peste 13.900 de incidente de atacuri, inclusiv atacuri directe sau atacuri în care nu a existat o distincţie între obiectivele civile şi cele militare, asupra unităţilor educaţionale şi medicale şi asupra persoanelor protejate, inclusiv a elevilor şi a copiilor internaţi în spital şi a personalului şcolar şi sanitar.

În 2019, UNICEF a realizat un sondaj în rândul tinerilor, în care aceştia au fost întrebaţi despre experienţele lor cu violenţa în şcoli. Rezultatul sondajului a fost grupat în Manifestul pentru tineret ENDviolence, care a fost prezentat miniştrilor la Forumul Mondial al Educaţiei din ianuarie 2019.

Peste un milion de tineri din 160 de ţări au participat la sondaj, iar răspunsul a fost copleşitor, 2 din 3 spunând că sunt îngrijoraţi de violenţa din şcoli şi din jurul lor. Tinerii, împreună cu UNICEF, s-au angajat, astfel, să depăşească tabuurile şi victimizarea din jurul raportării violenţei şi să colaboreze cu autorităţile profesorii, consilierii, reprezentanţi ai comunităţii şi alţi elevi, pentru a preveni violenţa în şcoli şi a găsi soluţii la faptele deja petrecute.

De asemenea, s-au angajat să creeze canale conduse de tineri pentru raportarea violenţei în mediul şcolar, se mai arată pe site-ul https://www.unicef.org/.

În România, bullyingul a fost reglementat legal în 2019, prin Legea nr. 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

„În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying.”, se arată în legea menţionată.

Violenţa psihologică sau bullying-ul este definit ca fiind „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, ce au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în textul legii preluat de AICI.

În iunie 2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi specialiştii cooptaţi în grupul de lucru de profil au elaborat normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit şi combătut bullying-ul în spaţiile destinate învăţământului, conform Ministerului Educației.

Astfel, pentru prevenirea violenţei psihologice-bullying, normele de aplicare a Legii bullying-ului spun că, în fiecare unitate de învăţământ va fi înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri.

Între aceştia se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale.

Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea şi soluţionarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar urma să realizeze Ghiduri de bune practici pe cicluri de învăţământ, privind modul de interacţiune şi de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying, se mai arată în Normele metodologice citate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Guvernul a amânat aplicarea RO e-Factura pentru persoanele fizice. Termenul de tranziție oficial

Publicat

Publicitate

Guvernul a anunțat, vineri, introducerea unui termen de tranziție pentru RO e-Factura. Persoanele fizice impozabile, care desfășoară activități economice vor trebui să utilizeze sistemul doar de la 1 iunie 2026.

Modificările au fost făcute prin ordonanță pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal prin CNP (nu prin CIF) nu vor fi obligate să utilizeze sistemul RO e-Factura până la 1 iunie 2026.

”Acest termen le va permite o perioadă de adaptare, testarea funcțională a platformei, precum și un tratament egal cu agricultorii persoane fizice, care beneficiază deja de aceeași amânare.

Cei deja înregistrați obligatoriu pot solicita ieșirea temporară din registru, iar cei care nu sunt înscriși trebuie să se înregistreze cu cel puțin 3 zile înainte de 1 iunie 2026”, a comunicat Guvernul.

Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate, în baza CNP (cum ar fi operatorii foto/video, influencerii, prestatori de servicii diverse. Detalii, AICI

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Reguli simplificate pentru înregistrarea fiscală a sediilor secundare. Guvernul a suspendat aplicarea unor sancțiuni

Publicat

Publicitate

Guvernul a aprobat, prin ordonanță, modificări privind simplificarea și debirocratizarea înregistrării fiscale a sediilor secundare cu cel puțin o persoană care realizează venituri din salarii sau venituri asimilate salariilor, scrie alba24.ro.

De asemenea, se suspendă aplicarea unor sancțiuni privind nerespectarea termenului de înregistrare a sediilor secundare.

Potrivit Guvernului, a fost modificată Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Noi reguli pentru înregistrarea sediilor secundare

În cazul în care contribuabilul/plătitorul care are organizate mai multe sedii secundare ca plătitoare de salarii şi de venituri asimilate salariilor potrivit Legii nr. 273/2006 pe raza teritorială a aceleiași unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, acesta are obligația:

  • să desemneze unul dintre aceste sedii secundare, ca sediu secundar desemnat
  • să înregistreze fiscal acest sediu

Plata impozitului se face utilizând codul de identificare fiscală al sediului secundar desemnat, indiferent de câte sedii secundare funcționează pe raza unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale respective.

Se elimină obligația de înregistrare fiscală a sediilor secundare ca plătitoare de salarii şi de venituri asimilate salariilor potrivit Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, aflate pe raza teritorială a aceleiași unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale pe care se află domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului.

Publicitate

Sancțiuni suspendate

Reguli similare sunt aplicabile și pentru contribuabilii care au sedii secundare deja înființate și care urmează să notifice organul fiscal, până la 30 iunie 2026, cu privire la sediul secundar desemnat.

În acest caz, se suspendă până la data de 30 iunie 2026 aplicarea sancțiunii prevăzute de Codul de procedură fiscală pentru contribuabilii plătitorii care au obligația să solicite înregistrarea fiscală prevăzut la art. II din Legea nr. 245/2025.

Context

Prin Legea 245 din decembrie 2025, au fost introduse obligații privind înregistrarea punctelor de lucru, ca plătitoare de salarii, cu unu până la patru angajați. Anterior, numărul minim de angajați era cinci pentru a intra la această obligație. era stabilită și o perioadă de 30 de zile pentru unitățile nou-înființate să se înregistreze fiscal.

Modificarea din lege:

”Orice persoană subiect al unui raport juridic fiscal, inclusiv operatorul economic, instituția publică și instituția publică locală, care are organizată o entitate, cu sau fără personalitate juridică, la altă adresă decât sediul social al subiectului respectiv,

cu cel puțin o persoană care realizează venituri din salarii,

are obligația să solicite înregistrarea fiscală a entității respective, ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărui rază teritorială se află adresa unde se desfășoară efectiv activitatea acelei entități.

Solicitarea se face în termen de 30 de zile de la data înființării, pentru entitățile nou-înființate.

Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea astfel încât aceasta să reflecte impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat, reținut și virat, pe fiecare entitate care intră sub incidența prezentului alineat”.

Acum, Guvernul a simplificat procedura și a suspendat sancțiunile.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Violența școlară nu rămâne ascunsă: 179 de activități preventive în județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Sub semnul Zilei Internaționale a Nonviolenței în Școli, marcată în fiecare an la 30 ianuarie, în această săptămână polițiștii Biroului Siguranța Școlară au desfășurat în mod deosebit activități privind prevenirea și combaterea oricăror acte de violență în unitățile de învățământ.

 

În perioada 26 – 30 ianuarie, polițiștii cu responsabilități pe linia siguranței școlare din întregul județ au intensificat desfășurarea activităților de informare și prevenire dedicate elevilor și cadrelor didactice, privind instrumentele și tehnicile non-violente de soluționare a unui conflict, reacțiile adecvate în situația confruntării cu manifestări agresive ale altor persoane sau implicațiile legale ale unui comportament violent.

Cele 179 de activități au avut loc în 82 de unități de învățământ atât din mediul urban cât și cel rural, la acestea participând peste 4.600 de elevi.

 

Dezbaterile destinate înțelegerii și diminuării violenței din școli urmăresc în continuare implementarea Campaniei ”Tăcerea e tot violență! Vocea ta e soluția.”, inițiată la nivel național de către Inspectoratul General al Poliției Române, în cadrul căreia, în acest an școlar a fost dezvoltat Proiectul ”Scoate Violența Școlară Din Anonimat!”

Publicitate

Deși infracțiunile de violență înregistrate în anul școlar precedent s-au înscris pe un trend descendent, iar violența fizică se situează la cote mult mai scăzute comparativ cu violența verbală, actele de acest fel, neraportate, continuă să subziste, mulți elevi neluând poziție în urma asistării ca martor la acestea, riscul tolerării actelor de violență în mediul școlar putând astfel să genereze în cele din urmă un climat necorespunzător în mediul școlii.

 

Implicarea elevilor ca actori principali ai mediului educațional în obținerea siguranței acestuia a condus între altele la lansarea de către Direcția Siguranța Școlară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu prilejul Zilei Internaționale a Nonviolenței în Școli, a concursului național de creație ,,Eroul din clasă”, care se va desfășura în perioada ianuarie – aprilie.

Concursul constă în realizarea unui pliant informativ pentru prevenirea și gestionarea eficientă a bullyingului, iar detaliile acestuia vor fi diseminate către unitățile de învățământ din întregul județ în perioada imediat următoare, putând fi de asemenea accesate pe platforma https://sigurantascolara.ro/ .

 

Citeste mai mult

Eveniment

Rata șomajului în Botoșani în decembrie 2025: 3,71%, ușor în creștere

Publicat

Publicitate

La sfârșitul lunii decembrie 2025, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.078 șomeri (din care 1.750 femei), rata șomajului fiind de 3,71% în creștere ușoară față de luna noiembrie cu 0,05 pp.

Din totalul de 4.078 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 787 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3.291 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.015 șomeri provin din mediul rural și 1.059 sunt din mediul urban.

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,48%, șomerii cu studii primare si fara studii ce reprezintă 21% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 14,81%, cei cu învățământ profesional 16,41%,cei cu studii superioare sunt 3,18 % iar cei cu învățământ postliceal 1,12% .

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 363 persoane foarte greu ocupabile, 2.720 greu ocupabile,974 mediu ocupabile, iar 21 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending