Connect with us

Actualitate

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli. Unul din trei elevi se confruntă cu bullying-ul

Publicat

Publicitate

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli este marcată, anual, la această dată, în şcolile din întreaga lume, la aniversarea morţii lui Mahatma Gandhi, simbolul nonviolenţei în lume. Ziua pledează pentru o educaţie permanentă în armonie, toleranţă, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace, scrie Agerpres.

Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli (sau DENIP, acronim din catalană: Dia Escolar de la No-violencia i la Pau) este o sărbătoare fondată în 1964, la Mallorca, de poetul spaniol Llorenç Vidal Vidal, fiind influenţat de Lanza del Vasto, un discipol direct al lui Gandhi.

Mesajul transmis este: „Iubire universală, non-violenţă şi pace. Iubirea universală este mai bună decât egoismul, nonviolenţa este mai bună decât violenţa şi pacea este mai bună decât războiul”.

Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli este o iniţiativă non-guvernamentală, internaţională şi de pionierat, la care sunt invitate să participe centre educaţionale de toate standardele şi din toate ţările.

Site-ul juridice.ro arată, la 30 ianuarie 2022, că violenţa în şcoli – de la intimidare la hărţuire sexuală şi pedepse corporale – este, din păcate, destul de comună pentru a fi considerată un lucru inevitabil.

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli

Publicitate

Statisticile UNICEF arată că mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani se confruntă cu bullying-ul, aproximativ 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani sunt implicaţi în lupte fizice, în timp ce aproape 720 de milioane de copii de vârstă şcolară trăiesc în ţări în care pedeapsa corporală la şcoală nu este interzisă în totalitate.

Între 2005 şi 2020, Naţiunile Unite au verificat peste 13.900 de incidente de atacuri, inclusiv atacuri directe sau atacuri în care nu a existat o distincţie între obiectivele civile şi cele militare, asupra unităţilor educaţionale şi medicale şi asupra persoanelor protejate, inclusiv a elevilor şi a copiilor internaţi în spital şi a personalului şcolar şi sanitar.

În 2019, UNICEF a realizat un sondaj în rândul tinerilor, în care aceştia au fost întrebaţi despre experienţele lor cu violenţa în şcoli. Rezultatul sondajului a fost grupat în Manifestul pentru tineret ENDviolence, care a fost prezentat miniştrilor la Forumul Mondial al Educaţiei din ianuarie 2019.

Peste un milion de tineri din 160 de ţări au participat la sondaj, iar răspunsul a fost copleşitor, 2 din 3 spunând că sunt îngrijoraţi de violenţa din şcoli şi din jurul lor. Tinerii, împreună cu UNICEF, s-au angajat, astfel, să depăşească tabuurile şi victimizarea din jurul raportării violenţei şi să colaboreze cu autorităţile profesorii, consilierii, reprezentanţi ai comunităţii şi alţi elevi, pentru a preveni violenţa în şcoli şi a găsi soluţii la faptele deja petrecute.

De asemenea, s-au angajat să creeze canale conduse de tineri pentru raportarea violenţei în mediul şcolar, se mai arată pe site-ul https://www.unicef.org/.

În România, bullyingul a fost reglementat legal în 2019, prin Legea nr. 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

„În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying.”, se arată în legea menţionată.

Violenţa psihologică sau bullying-ul este definit ca fiind „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, ce au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în textul legii preluat de AICI.

În iunie 2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi specialiştii cooptaţi în grupul de lucru de profil au elaborat normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit şi combătut bullying-ul în spaţiile destinate învăţământului, conform Ministerului Educației.

Astfel, pentru prevenirea violenţei psihologice-bullying, normele de aplicare a Legii bullying-ului spun că, în fiecare unitate de învăţământ va fi înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri.

Între aceştia se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale.

Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea şi soluţionarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar urma să realizeze Ghiduri de bune practici pe cicluri de învăţământ, privind modul de interacţiune şi de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying, se mai arată în Normele metodologice citate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

14 februarie – Ziua Sfântului Valentin sau Ziua îndrăgostiților

Publicat

Publicitate

Ziua Sfântului Valentin sau Ziua îndrăgostiților este sărbătorită, în fiecare an, la 14 februarie, în țări din întreaga lume, fiind o zi dedicată dragostei și afecțiunii, fie că este vorba de dragoste romantică, prietenie sau legături familiale.

Tradiția conform căreia Sf. Valentin ar fi patronul îndrăgostiților își găsește originea într-un text antic, în limba engleză, al poetului medieval Geoffrey Chaucer (cca. 1343-1400). Versurile poemului său, intitulat ‘Parlement of Foules’ (cca. 1380), reflectau credința larg răspândită în Evul Mediu că păsările își alegeau perechea la mijlocul lunii februarie. La mijlocul lunii februarie, într-adevăr, natura începe să se trezească din somnul iernatic, așa că Sfântul Valentin a devenit sfântul care anunță primăvara care vine – motiv pentru care este reprezentat uneori ținând soarele în mână, se arată pe https://www.vaticannews.va/.

În 1415, Charles, duce de Orleans, închis în Turnul Londrei, în urma capturării sale în Bătălia de la Agincourt, i-a scris un poem soției sale, Bonne de Armagnac. În poemul scris în limba franceză, Charles a folosit termenul de ‘valentină’ referindu-se la soția sa. Cei doi nu s-au mai revăzut, dar mesajul scris a înfruntat trecerea timpului și, astăzi, face parte din colecția de manuscrise a Bibliotecii Britanice din Londra, notează https://www.history.com/.

În Marea Britanie, Ziua Îndrăgostiților a început să fie sărbătorită popular în jurul secolului al XVII-lea. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, era obișnuit ca prietenii și îndrăgostiții din toate clasele sociale să facă schimb de mici semne de afecțiune sau note scrise de mână, numite ‘valentine’, iar pe la 1900, felicitările tipărite au început să înlocuiască simplele scrisori datorită îmbunătățirilor aduse tehnologiei de tipărire. Acestea ofereau oamenilor o cale mai ușoară de a-și exprima emoțiile, într-o perioadă în care exprimarea directă a sentimentelor era descurajată. Tarifele poștale mai ieftine au contribuit, de asemenea, la creșterea popularității trimiterii de felicitări de Ziua Îndrăgostiților.

Americanii au început probabil să facă schimb de ‘valentine’ făcute manual la începutul anilor 1700. În anii 1840, americanca Esther A. Howland a început să vândă primele ‘valentine’ produse în masă. Howland, cunoscută sub numele de ‘Mama Îndrăgostiților’, a realizat felicitări elaborate lucrând cu dantelă adevărată, panglici și imagini colorate, arată https://www.history.com/.

Pe lângă Statele Unite, Ziua Îndrăgostiților este sărbătorită în majoritatea țărilor europene, precum Franța, Regatul Unit, Finlanda, Estonia, Germania, Italia, dar și în Canada, Mexic, Chile, Brazilia, Australia. În ultimii ani, sărbătoarea a fost îmbrățișată și de îndrăgostiții, și nu numai, din China, Japonia și Coreea de Sud, potrivit https://worldstrides.com/.

Publicitate

În mod tradițional, Ziua îndrăgostiților este asociată cu trimiterea de felicitări scrise sau electronice, potrivit https://www.timeanddate.com/. Astăzi, potrivit Hallmark, unul din cei mai mari producători de felicitări din lume, se estimează că peste 145 de milioane de felicitări sunt trimise de Ziua Îndrăgostiților, în fiecare an, ceea ce face ca această zi să fie a doua zi din an în ce privește expedierea de felicitări (mai multe felicitări sunt trimise de Crăciun), se arată pe site-ul https://www.history.com/.

Originea acestei sărbători a iubirii nu este nici astăzi prea bine cunoscută. Există legende, care susțin faptul că, în această zi, în Roma Antică era sărbătorită zeița Iuno, protectoarea femeilor și a căsătoriilor. Urma, apoi, Lupercalia, un festival păgân în centrul căruia se afla Faunus, zeul agriculturii și fertilității. Unul dintre obiceiurile festivalului era acela de a-i aduce împreună pe băieți și pe fete, care până în acel moment stăteau separați. În seara de dinaintea sărbătorii, numele fetelor erau scrise pe bucăți de hârtie și introduse într-un vas. Tinerii extrăgeau biletele și, astfel, se formau perechi ce rezistau uneori și un an. Destul de des, cei doi se îndrăgosteau și se căsătoreau, notează https://www.stvalentinesday.org/.

Alte legende spun că sărbătoarea îl are în centrul ei pe Sfântul Valentin. Dintre cei mulți Valentini ai acelei perioade, Biserica Catolică recunoaște doar doi sfinți care poartă acest nume și care pot fi legați de această sărbătoare. Primul Sf. Valentin era preot în Roma, în timpul împăratului Claudius al II-lea (268-270 d.Hr.). El ar fi ajutat tinerii, creștini sau păgâni, să se căsătorească, însă împăratul roman era convins că bărbații ar fi soldați mult mai buni, dacă nu ar fi avut logodnice sau soții, de aceea a interzis căsătoriile. Tânărul preot a continuat, însă, să îi căsătorească pe tineri în secret, în numele iubirii. În momentul în care împăratul i-a aflat secretul, Valentin a fost închis și condamnat la moarte, fapt care s-a petrecut la 14 februarie 269. Aceeași legendă spune că Valentin, în timp ce se afla la închisoare, s-a îndrăgostit de fiica paznicului. Înainte de a muri, Valentin i-ar fi trimis acesteia o scrisoare, pe care a semnat-o: ”De la al tău Valentin”. De aici a rămas obiceiul de a trimite în această zi mesaje de dragoste, potrivit https://www.stvalentinesday.org/ și https://www.history.com/.

În ceea ce îl privește pe episcopul de Terni, el ar fi fost invitat la Roma de filosoful Crato, profesor de retorică, greacă și latină, al cărui fiu, pe nume Cheeremon, suferea de o deformare fizică. Crato i-a promis lui Valentin jumătate din posesiunile sale dacă îi vindeca fiul. Însă, Valentin i-a explicat că nu bogăția lui inutilă va fi cea care l-ar vindeca pe băiat, ci credința în Dumnezeu. Valentin s-a rugat apoi pentru băiat, care și-a recăpătat sănătatea. Martori ai acestei minuni, Crato și familia sa, dar și trei studenți greci, Procul, Efeb și Apollonius, au fost botezați de episcop. Abbondius, fiul prefectului Romei, Placidus, a îmbrățișat și el creștinismul. Potrivit surselor, Placidus a deținut funcția între anii 346-347 d.Hr., așa că aceasta perioada istorică care poate fi asociată cu martiriul lui Valentin. Înfuriat, Placidus l-a arestat și decapitat pe Valentin pe Via Flaminia din Roma. Execuția s-a făcut noaptea pentru a evita reacția numeroasei, de acum, componente creștine a orașului. După o scurtă ceremonie pe locul martiriului său, Procul, Efeb și Apollonius au dus trupul martirului la Terni și l-au îngropat în afara orașului. Dar la Terni, consulul Lucentius i-a arestat pe toți trei și, înainte ca populația să-i poată elibera, i-a decapitat. Când au aflat de execuție, oamenii i-au îngropat pe noii martiri în mormântul lui Valentin, indică https://www.vaticannews.va.

Abia la sfârșitul secolului al V-lea, în anul 496 d.Hr., Papa Gelasius I a decis ca ziua de 14 februarie, în care a fost executat Valentin, să-i poarte numele și să fie dedicată martiriului său, punând astfel capăt sărbătorii păgâne a Lupercaliilor. Ordinul Benedictin a fost cel care a întreținut povestea Sfântului Valentin din Terni în Evul Mediu și care a răspândit cultul Zilei Îndrăgostiților în mănăstirile benedictine din Franța și Anglia. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Casa unei femei din comuna Prăjeni a fost în pericol, noaptea trecută, din cauza unui incendiu izbucnit în jurul coșului de fum

Publicat

Publicitate

Casa unei femei din localitatea Câmpeni a fost în pericol, noaptea trecută, din cauza unui incendiu izbucnit în jurul coșului de fum.

Din fericire, flăcările au fost observate la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuința.

La fața locului a intervenit un echipaj din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Prăjeni.

Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un coș de fum necurățat de funingine.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Publicitate

✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

Citeste mai mult

Eveniment

14 februarie, Moșii de iarnă 2026: În toate bisericile se oficiază slujbe de pomenire pentru cei adormiți

Publicat

Publicitate

După datina străbună, în fiecare an, în sâmbăta de dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de Carne, se pomenesc morții, după ritualul Moșilor de Iarnă. Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără a fi spovediți sau împărtășiți, Biserica face mijlocire pentru toți aceștia, ca să se bucure de fericirea veșnică. Așadar, acest moment important din calendarul bisericesc nu are o dată fixă, depinde an de an de sărbătoarea Sfintelor Paști.

Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Iisus Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți. Pe de altă parte sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii cu trupul. Moșii de iarnă se prăznuiesc anul acesta în ziua de sâmbătă, 9 martie. Duminică, pe 10 martie, are loc Duminica Înfricoșătoarei Judecăți sau Lăsatul Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui. Așadar, Moșii de Iarnă marchează începutul celor 7 sâmbete ale morților, care se încheie în ultima sâmbătă înainte de Săptămâna Patimilor, Sâmbăta lui Lazăr. Această sărbătoare a Moșilor de iarnă este o rânduială a Bisericii Ortodoxe cu scopul de a pomeni persoanele care nu mai sunt printre noi, prin organizarea Sfintei Liturghii și a Slujbei Parastasului. Cuvântul „moși” vine de la „strămoși” și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Moșii desemnează neamul nostru, persoanele mutate în lumea veșniciei, pentru care se fac rugăciuni de mijlocire spre iertarea păcatelor lor. Cu privire la rugăciunile pentru cei adormiți, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: „Să ne rugăm pentru cei adormiți, iar dacă cel adormit este păcătos, să i se dezlege păcatele, iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”. Într-o rugăciune din Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, preotul Îi cere lui Dumnezeu să-i pomenească în ceruri pe cei pomeniți de el, nominal, la proscomidie, și adaugă: „Iar pe cei pe care nu i-am pomenit, din neștiință sau uitare, sau pentru mulțimea numelor, Tu Însuți îi pomenește, Dumnezeule, Cel ce știi vârsta și numirea fiecăruia, Cel ce pe fiecare îl știi din pântecele maicii lui”. Veșnică pomenire celor adormiți, moșilor și strămoșilor noștri!

Citeste mai mult

Eveniment

Atenție la condițiile de trafic! Meteorologii au instituit un nou COD GALBEN de ceață pentru judeţul Botoșani

Publicat

Publicitate

Atenție la condițiile de trafic! Meteorologii au instituit un nou Cod galben de ceață pentru judeţul Botoșani, valabil până la ora 08:00.

Din această cauză, pe drumurile din județ se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, conduceți prudent, reduceți viteza, folosiți sistemul de iluminare, măriți distanța dintre autovehicule și evitați orice manevră riscantă.

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending