Connect with us

Actualitate

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli. Unul din trei elevi se confruntă cu bullying-ul

Publicat

acum 11 luni

Publicitate

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli este marcată, anual, la această dată, în şcolile din întreaga lume, la aniversarea morţii lui Mahatma Gandhi, simbolul nonviolenţei în lume. Ziua pledează pentru o educaţie permanentă în armonie, toleranţă, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace, scrie Agerpres.

Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli (sau DENIP, acronim din catalană: Dia Escolar de la No-violencia i la Pau) este o sărbătoare fondată în 1964, la Mallorca, de poetul spaniol Llorenç Vidal Vidal, fiind influenţat de Lanza del Vasto, un discipol direct al lui Gandhi.

Mesajul transmis este: „Iubire universală, non-violenţă şi pace. Iubirea universală este mai bună decât egoismul, nonviolenţa este mai bună decât violenţa şi pacea este mai bună decât războiul”.

Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli este o iniţiativă non-guvernamentală, internaţională şi de pionierat, la care sunt invitate să participe centre educaţionale de toate standardele şi din toate ţările.

Site-ul juridice.ro arată, la 30 ianuarie 2022, că violenţa în şcoli – de la intimidare la hărţuire sexuală şi pedepse corporale – este, din păcate, destul de comună pentru a fi considerată un lucru inevitabil.

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli

Publicitate

Statisticile UNICEF arată că mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani se confruntă cu bullying-ul, aproximativ 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani sunt implicaţi în lupte fizice, în timp ce aproape 720 de milioane de copii de vârstă şcolară trăiesc în ţări în care pedeapsa corporală la şcoală nu este interzisă în totalitate.

Între 2005 şi 2020, Naţiunile Unite au verificat peste 13.900 de incidente de atacuri, inclusiv atacuri directe sau atacuri în care nu a existat o distincţie între obiectivele civile şi cele militare, asupra unităţilor educaţionale şi medicale şi asupra persoanelor protejate, inclusiv a elevilor şi a copiilor internaţi în spital şi a personalului şcolar şi sanitar.

În 2019, UNICEF a realizat un sondaj în rândul tinerilor, în care aceştia au fost întrebaţi despre experienţele lor cu violenţa în şcoli. Rezultatul sondajului a fost grupat în Manifestul pentru tineret ENDviolence, care a fost prezentat miniştrilor la Forumul Mondial al Educaţiei din ianuarie 2019.

Peste un milion de tineri din 160 de ţări au participat la sondaj, iar răspunsul a fost copleşitor, 2 din 3 spunând că sunt îngrijoraţi de violenţa din şcoli şi din jurul lor. Tinerii, împreună cu UNICEF, s-au angajat, astfel, să depăşească tabuurile şi victimizarea din jurul raportării violenţei şi să colaboreze cu autorităţile profesorii, consilierii, reprezentanţi ai comunităţii şi alţi elevi, pentru a preveni violenţa în şcoli şi a găsi soluţii la faptele deja petrecute.

De asemenea, s-au angajat să creeze canale conduse de tineri pentru raportarea violenţei în mediul şcolar, se mai arată pe site-ul https://www.unicef.org/.

În România, bullyingul a fost reglementat legal în 2019, prin Legea nr. 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

„În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying.”, se arată în legea menţionată.

Violenţa psihologică sau bullying-ul este definit ca fiind „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, ce au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în textul legii preluat de AICI.

În iunie 2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi specialiştii cooptaţi în grupul de lucru de profil au elaborat normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit şi combătut bullying-ul în spaţiile destinate învăţământului, conform Ministerului Educației.

Astfel, pentru prevenirea violenţei psihologice-bullying, normele de aplicare a Legii bullying-ului spun că, în fiecare unitate de învăţământ va fi înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri.

Între aceştia se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale.

Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea şi soluţionarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar urma să realizeze Ghiduri de bune practici pe cicluri de învăţământ, privind modul de interacţiune şi de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying, se mai arată în Normele metodologice citate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Dacă plecați la drum: Sunt semnalate precipitații sub formă de ninsoare în mai multe județe

Publicat

acum 2 ore

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informeză luni dimineața că, la nivel național, sunt semnalate precipitații sub formă de ninsoare în județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava și Vrancea. Se circulă pe un carosabil parțial acoperit cu zăpadă.

În zona de sud și sud-est a țării plouă ușor, carosabilul fiind umed.

Pe autostrada A1 București – Pitești, pe tronsonul kilometric 130 – 148 și pe Autostrada A1 Sibiu – Deva, pe tronsonul kilometric 225 – 316, sunt precipitații sub formă de ninsoare, traficul fiind redus.

Pe autostrăzile A2 București – Constanța și A3 București – Ploiești, plouă, cu vizibilitate bună, carosabilul fiind umed.

Reamintim că pentru deplasarea pe suprafețe carosabile acoperite cu polei, gheață sau zăpadă, este obligatorie echiparea autovehiculelor cu anvelope de iarnă.

Pentru siguranța participanților la trafic, conducătorii auto trebuie să-și asigure o bună vizibilitate din autovehicul, prin curățarea parbrizului, lunetei şi a geamurilor laterale.

Publicitate

Circulați cu o viteză adaptată condițiilor de trafic și de drum, folosiți frâna de motor pentru reducerea vitezei și nu pătrundeți pe drumuri închise traficului rutier!

Citeste mai mult

Economie

Sute de milioane de euro din fonduri europene, disponibile pentru investiții în agricultură. Cum pot fi obținute de către fermieri

Publicat

acum 2 ore

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Aproape 501 milioane de euro din fonduri europene vor fi disponibile pentru investiții în agricultură și procesare în primele două luni ale acestui an, prin intervențiile care urmează să fie lansate în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, potrivit calendarului estimativ publicat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), informează alba24.ro.

Șapte sesiuni de finanțare sunt programate să fie deschise în lunile ianuarie și februarie 2026, cele mai mari alocări fiind destinate tinerilor fermieri, fermelor mici și sectoarelor agricole specializate.

Cele mai mari alocări de fonduri

Cea mai importantă linie de finanțare este DR-12 – Consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați, care beneficiază de 169,5 milioane de euro, sesiunea de depunere a cererilor fiind estimată să se deschidă pe 30 ianuarie 2026.

O altă intervenție majoră este DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, cu o alocare de 151,3 milioane de euro, programată pentru 19 ianuarie 2026.

Sprijin pentru fermele mici și sectoare specializate

Pentru DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni, sunt disponibile 108 milioane de euro, iar sesiunea este estimată să se deschidă la finalul lunii februarie, pe 27 februarie 2026.

Tot în luna februarie vor fi lansate și alte intervenții importante:

Publicitate
  • DR-17 – Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă: 45 milioane de euro (2 februarie 2026);
  • DR-19 – Investiții neproductive la nivel de fermă: 11,7 milioane de euro (9 februarie 2026);
  • DR-21 – Investiții pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane (PPA): 10 milioane de euro (13 februarie 2026);
  • DR-18 – Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice: 5 milioane de euro (23 februarie 2026).

Calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru intervențiile din cadrul Pilonului II – Dezvoltare Rurală al Planului Strategic PAC 2023–2027 este disponibil pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cine poate obține finanțare

Finanțările din Planul Strategic PAC 2023–2027 pot fi obținute printr-un proces relativ standardizat, dar care necesită pregătire din timp. Pe scurt, banii nu se „cer”, ci se câștigă prin proiecte eligibile, depuse în sesiunile anunțate de MADR și AFIR.

Pot depune proiecte:

  • fermieri persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) sau familiale (IF);
  • societăți comerciale (SRL, SA);
  • cooperative agricole;
  • tineri fermieri (cu condiții speciale de vârstă și instalare);
  • ferme mici sau medii, în funcție de intervenție.

Fiecare măsură (DR-12, DR-14, DR-16 etc.) are condiții proprii de eligibilitate: dimensiunea fermei, tipul de cultură, vechimea exploatației, localizarea.

Unde se depun cererile

Toate proiectele se depun exclusiv online, prin platforma: www.afir.ro (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale)

Nu se acceptă dosare pe hârtie.

Ce documente sunt necesare (în linii mari)

Dosarul de finanțare include:

  • cererea de finanțare (formular AFIR);
  • plan de afaceri sau memoriu justificativ (obligatoriu la majoritatea intervențiilor);
  • documente de identificare solicitant;
  • acte de proprietate / arendă pentru terenuri sau spații;
  • documente privind exploatația agricolă (APIA, registru agricol);
  • oferte de preț pentru investițiile propuse;
  • declarații pe propria răspundere.

Lipsa unui document sau o eroare de formă poate duce la respingerea proiectului.

Cum se acordă finanțarea: pe punctaj, nu „primul venit”

Finanțările se acordă în funcție de punctaj, nu automat:

  • fiecare proiect primește un scor;
  • există praguri minime de calitate;
  • proiectele cu punctaj mare sunt finanțate primele, până la epuizarea bugetului.

Se punctează, de exemplu:

  • tinerii fermieri;
  • fermele mici și medii;
  • investițiile în procesare;
  • agricultura ecologică;
  • asocierea (cooperative);
  • localizarea în zone defavorizate.

 Cât este finanțarea și ce contribuție proprie este necesară

În funcție de intervenție:

  • finanțarea nerambursabilă poate fi între 50% și 90% din valoarea proiectului;
  • este necesară contribuție proprie (cash sau credit);
  • unele măsuri permit plăți în avans.

Exemplu:

Proiect de 200.000 euro

  • -140.000 euro fonduri UE
  • -60.000 euro contribuție proprie

După aprobare: ce urmează

După semnarea contractului:

  • se implementează investiția (utilaje, construcții, echipamente);
  • se depun cereri de plată;
  • AFIR verifică la fața locului;
  • banii sunt rambursați.
  • Există controale și obligații pe termen lung (menținerea investiției, respectarea planului de afaceri).

Greșeli frecvente care duc la respingere

  • proiecte depuse fără punctaj suficient;
  • documente incomplete;
  • cheltuieli neeligibile;
  • planuri de afaceri nerealiste;
  • lipsa capacității financiare.

Citeste mai mult

Eveniment

Ajunul Bobotezei: Este zi de de post negru. De ce creștinii ajunează cu o zi înainte de Bobotează

Publicat

acum 3 ore

luni, 05.01.2026

de

Publicitate
În Ajunul Bobotezei, preotul merge pe la casele credincioșilor, sfințind cu crucea și stropind cu agheasma dintr-un mănunchi de busuioc. Preotul este anunțat de „mergători”, care strigă „Chiralesaaa!”, însemnand „Kirie eleison”, adică „Doamne miluiește”, la origine având o formulă liturgică grecească.
Fuiorul (ața) care se pune în ajunul Bobotezei la crucea preotului, simbolizează cerul deschis prin arătarea Domnului la râul Iordan. Ca firele drepte ale fuiorului, este legătura dintre pământ și cer, naşterea din nou a omului „din apă şi din Duh”. Mântuitorul ne-a pregătit această legătură duhovnicească prin Botezul Său. La Botezul Domnului, „închinarea Treimii S-a arătat”.
Noi, creștinii ortodocși, ne botezăm în numele Sfintei Treimi, Botezul fiind o Taină a bisericii din cele șapte, prin care ne curăţim de păcatul strămoşesc. Moare omul vechi din noi şi se naşte omul cel nou, prin împărtăşirea din harul Sfântului Duh al Domnului. De aceea, nădăjduim că, prin credinţă şi fapte bune, vom ajunge să dobândim mântuirea. Este lucrarea văzută şi nevăzută a naşterii din nou a omului „din apă şi din Duh”.
Înainte de prăznuirea Botezului Domnului, este necesar să avem o pregătire mai profundă manifestată prin rugăciune și post aspru. Astfel, în Ajunul Bobotezei credincioșii „ajunează” adică țin post negru pentru ca a doua zi să poată primi un astfel de moment important al anului bisericesc cu inima smerită. Este necesar ca postul să fie nu doar trupesc ci și sufletesc, stând departe de a judeca, a cârti sau a face nedreptate cuiva chiar și cu gândul.
De altfel, postim în Ajun de Bobotează și pentru că atunci are loc sfințirea Aghiasmei Mari în biserică. Aceasta va putea fi consumata a doua zi de către credincioșii în casele cărora poposesc preoții pentru a le sfinți. Cu siguranță putem gusta din apa sfințită doar după o pregătire temeinică precum prin post și rugăciune. Totodată, Ajunul Botezului Domnului este și prima zi de post negru din an. Următoarele momente de peste an în care ținem un post atât de aspru de o zi în care nu se mănâncă și nu se bea este Vinerea Mare, Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită pe 14 septembrie precum și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de pe 29 August. Rânduiala de a posti înainte de Bobotează exista încă din secolul lV, când catehumenii erau botezați după ce posteau cu o zi înainte de acest moment important.
Abia după ce primeau Taina Sfântului Botez puteau participa la Sfânta Liturghie și se puteau împărtăși cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (418)

Publicat

acum 3 ore

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Paul Aretzu, în „Ramuri” nr. 12 din 2025 publică o cronică la cartea Mariei Tronea ,Structuri metonimice în poezia română modernă” (Editura Academiei Române, București, 2019). Volumul are capitolele „Metonimia eminesciană”, „Locul metonimiei în matricea stilistică blagiană”, „Bacovia – poet de factură metonimică”, „Arghezi, poet al semnelor” și „Metonimia în poezia lui Nichita Stănescu”. Paul Aretzu abordează în cronica sa toate capitolele. Eu voi reține secvența dedicată lui Eminescu: „În capitolul „Metonimia eminesciană”, sunt inventariate diverse tipuri de metonimie. Metonimia mitologică este prezentă mai ales în poemele de început, evocând personaje ale panteonului grecesc. Metonimia simbol folosește substituiri precum tron, sceptru, coroană pentru a desemna puterea, demnitatea statală, crucea, ramura de spini pentru sugestii creștine, semilunar simbolizează oștirea turcească, lanțul semnifică robia, servitutea, masca exprimă ipocrizia, lira simbolizează chiar poezia. Alt tip de metonimie present în lirica eminesciană, este pars pro toto, prin care o parte a corpului iubitei, mâna, obrazul, pasul, sugerează prezența imaginată a acesteia, bolta, în felurite reprezentări, închipuie nesfârșitul, credința, altă lume, cerul mișcător, inima corespunde sufletului, iubirii, unor principii morale, limbă înseamnă popor, ochiul reprezintă prezența unei conștiințe, amintirea iubitei, suferința. Perechea acestui tip metonimic este totus pro parte, mai puțin reprezentată. La fel funcționează și metonimiile lucru pentru persoană și persoană pentru lucru (cu subcategoria relevantă autorul pentru opera, sau cauza pentru consecință (ochiul, un fel de vedere spiritualizată, trezește sentimente, atitudini, nostalgii, meditații, luna sporește realitatea, soarele, raza sunt obiecte ale luminii, ale satisfacției sufletești și consecințe pentru cauză. Apar, de asemenea, singularul pentru plural și pluralul pentru singular.

La un poet care pendulează între immanent și transcendent, deschis filosofiei profunde nu putea lipsi perechea metonimică abstractul pentru concret și concretul pentru abstract. Sunt analizate și alte de metonimii, hipalaga (producând amestecul de medii, de stări de agregare, de attribute), epitetul metonimic, metonimia instrumentului, sinecdoca veșmântului. Metonimia se conjugă functional cu metafora în numeroasele descrieri prezente atât în poezie cât și în proză”;

 

Tot în Ramuri” nr. 12 din 2025, Călin Vlasie continua serialul său „Poezia, încotro?” Rețin din capitolul ”Experimentalism în poezia viitoare”: „Există o mică schimbare de sens astăzi față de ce a însemnat experimentalismul în poezia secolului XX. 1) „Experimentalismul classic (modernism – postmodernism) era asociat cu ruptura de tradiție: formală (vers liber, colaj, limbaj brut), tematică (antiliric, urban, politizat) sau tehnologică (poezie vizuală, concretă, digitală în fază incipientă). Regândirea ideii de poezie. Exemple: Tristan Tzara, Gellu Naum, lettrismul, optzeciștii „fracturali” din anii 2000.

Publicitate

2) Azi și în viitor – ce se schimbă? Poezia a asimilat deja majoritatea procedurilor radicale din secolul trecut; șocul nu mai are același impact. Noutatea nu mai vine doar din formă sau temă, ci din interacțiunea cu tehnologiile și mediile emergente. Experimentalismul e mai puțin interest de negarea tradiției și mai mult de negocierea dintre uman și tehnologic.

3)Riscuri și oportunități. Riscul constă în faptul că experimentalismul se poate transforma într-un simplu „efect special”, dacă forma tehnologică nu e susținută de substanța poetică reală. Devine oportunitate extinderea poeziei în zonele hibride – text + imagine + sunet + interacțiune – ceea ce poate schimba modul în care înțelegem liricul (nu doar ca citire, ci ca experiență);

4. Concluzie. E un tip de experimentalism nou. Va fi mai integrat în practica curentă (nu doar nișă). Va lucra pe interfața dintre limbaj, corp și mediu digital. Va pune accent pe proces și pe metar-eflexivitate (poezia despre propria producere). Ceea ce numim experimental, e posibil ca peste câțiva ani să devină pur și simplu noua normă.”;

 

 

Rămânem tot în „Ramuri” nr. 12 din 2025. Cristian Pătrășconiu îl citește pe Timothy Snyder. Supune analizei trei cărți ale acestuia despre libertate. Reținem 20 de lecții ale trecutului, sistematizate de Cristian Pătrășconiu din operele celui amintit:

 

1. „Să nu te supui anticipat”;

2, „Să aperi instituțiile”;

3. „Să te ferești de statul cu partid unic”;

4. „Să îți asumi responsabilitatea pentru cum se înfățișează lumea”;

5. „Să respecți etica profesională”;

6. „Să te temi de trupele paramilitare”;

7. „Să cântărești bine lucrurile dacă trebuie să porți o armă”;

8. „Să ieși în evidență”;

9. „Să te porți frumos cu limba noastră”;

10. „Să crezi în adevăr”;

11. „Să investighezi”;

12. „Să privești oamenii în ochi și să stai de vorbă cu ei”;

13. „Să fii prezent fizic în viața politică”;

14. „Să îți creezi o viață privată”;

15. „Să îți aduci contribuția la cauzele bune”;

16. „Să înveți de la colegii tăi din alte țări”;

17. „Să recunoști cuvintele periculoase”;

18. „Să îți păstrzi calmul când intervin lucruri inimaginabile”;

19. „Să fii patriot”;

20. „Să fii cât de curajos poți”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending