30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli este marcată, anual, la această dată, în şcolile din întreaga lume, la aniversarea morţii lui Mahatma Gandhi, simbolul nonviolenţei în lume. Ziua pledează pentru o educaţie permanentă în armonie, toleranţă, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace, scrie Agerpres.

Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli (sau DENIP, acronim din catalană: Dia Escolar de la No-violencia i la Pau) este o sărbătoare fondată în 1964, la Mallorca, de poetul spaniol Llorenç Vidal Vidal, fiind influenţat de Lanza del Vasto, un discipol direct al lui Gandhi.

Mesajul transmis este: „Iubire universală, non-violenţă şi pace. Iubirea universală este mai bună decât egoismul, nonviolenţa este mai bună decât violenţa şi pacea este mai bună decât războiul”.

Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli este o iniţiativă non-guvernamentală, internaţională şi de pionierat, la care sunt invitate să participe centre educaţionale de toate standardele şi din toate ţările.

Site-ul juridice.ro arată, la 30 ianuarie 2022, că violenţa în şcoli – de la intimidare la hărţuire sexuală şi pedepse corporale – este, din păcate, destul de comună pentru a fi considerată un lucru inevitabil.

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli

Statisticile UNICEF arată că mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani se confruntă cu bullying-ul, aproximativ 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani sunt implicaţi în lupte fizice, în timp ce aproape 720 de milioane de copii de vârstă şcolară trăiesc în ţări în care pedeapsa corporală la şcoală nu este interzisă în totalitate.

Între 2005 şi 2020, Naţiunile Unite au verificat peste 13.900 de incidente de atacuri, inclusiv atacuri directe sau atacuri în care nu a existat o distincţie între obiectivele civile şi cele militare, asupra unităţilor educaţionale şi medicale şi asupra persoanelor protejate, inclusiv a elevilor şi a copiilor internaţi în spital şi a personalului şcolar şi sanitar.

În 2019, UNICEF a realizat un sondaj în rândul tinerilor, în care aceştia au fost întrebaţi despre experienţele lor cu violenţa în şcoli. Rezultatul sondajului a fost grupat în Manifestul pentru tineret ENDviolence, care a fost prezentat miniştrilor la Forumul Mondial al Educaţiei din ianuarie 2019.

Peste un milion de tineri din 160 de ţări au participat la sondaj, iar răspunsul a fost copleşitor, 2 din 3 spunând că sunt îngrijoraţi de violenţa din şcoli şi din jurul lor. Tinerii, împreună cu UNICEF, s-au angajat, astfel, să depăşească tabuurile şi victimizarea din jurul raportării violenţei şi să colaboreze cu autorităţile profesorii, consilierii, reprezentanţi ai comunităţii şi alţi elevi, pentru a preveni violenţa în şcoli şi a găsi soluţii la faptele deja petrecute.

De asemenea, s-au angajat să creeze canale conduse de tineri pentru raportarea violenţei în mediul şcolar, se mai arată pe site-ul https://www.unicef.org/.

În România, bullyingul a fost reglementat legal în 2019, prin Legea nr. 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

„În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying.”, se arată în legea menţionată.

Violenţa psihologică sau bullying-ul este definit ca fiind „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, ce au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în textul legii preluat de AICI.

În iunie 2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi specialiştii cooptaţi în grupul de lucru de profil au elaborat normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit şi combătut bullying-ul în spaţiile destinate învăţământului, conform Ministerului Educației.

Astfel, pentru prevenirea violenţei psihologice-bullying, normele de aplicare a Legii bullying-ului spun că, în fiecare unitate de învăţământ va fi înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri.

Între aceştia se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale.

Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea şi soluţionarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar urma să realizeze Ghiduri de bune practici pe cicluri de învăţământ, privind modul de interacţiune şi de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying, se mai arată în Normele metodologice citate.