Noul Guvern Ciolacu este compus din 16 ministere, cu două mai puțin față de Guvernul precedent. Ministerul Muncii a fost comasat cu Ministerul Familiei, iar Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost împărțit între Ministerul Educației și Ministerul Economiei, scrie alba24.ro.

Ordonanța de Urgență care stabilește noile măsuri la nivelul administrației publice centrale a fost publicată în Monitorul Oficial pe 24 decembrie.

Ministerul Muncii a fost comasat cu Ministerul Familiei

Potrivit ordonanței, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost reorganizat prin fuziune prin absorbție cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, care a fost desființat.

Astfel, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și-a schimbat denumirea în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Noul minister a preluat la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse toate activitățile, personalul, posturile și patrimoniul aferente domeniului familiei și tineretului, în condițiile legii.

De asemenea, au trecut în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale:

• Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
• Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați
• Casele de cultură studențești, respectiv Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei” din București
• Direcțiile județene pentru familie și tineret, respectiv Direcția pentru Familie și Tineret a Municipiului București, servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică

Agenția Națională pentru Sport și respectiv Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse predau Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale activitățile, personalul, posturile și patrimoniul aferente domeniului familiei și tineretului, prin protocol.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost împărțit între Ministerul Educației și Ministerul Economiei

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost reorganizat prin divizare totală și și-a încetat activitatea, prin împărțirea întregului său patrimoniu, personal și a activității după cum urmează:

• patrimoniul, personalul, posturile și activitățile aferente domeniului cercetare au fost preluate de către Ministerul Educației și Cercetării pentru Autoritatea Națională pentru Cercetare;
• patrimoniul, personalul, posturile și activitățile aferente domeniilor digitalizare, inovare și comunicații au fost preluate de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și-a schimbat denumirea în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Totodată, Ministerul Educației și-a schimbat denumirea în Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit ordonanței citate, se înființează Autoritatea Națională pentru Cercetare în subordinea Ministerului Educației și Cercetării. Autoritatea Națională pentru Cercetare preia de la
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și exercită:

• atribuțiile de autoritate de stat în domeniul cercetării și inovării și de monitorizare și evaluare a institutelor și unităților de cercetare, dezvoltare și inovare, în conformitate cu legislația în vigoare;
• atribuțiile privind dezvoltarea instituțională a institutelor și unităților de cercetare aflate în subordine, coordonare și sub autoritate;
• atribuțiile privind stimularea, în rândul operatorilor economici și în economie în general, a creșterii investiției private pentru dezvoltarea activităților de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare, precum și a transferului tehnologic și de valorificare a rezultatelor de cercetare, prin absorbția și difuzia acestora;
• atribuții privind asigurarea, atragerea, utilizarea, monitorizarea și evaluarea asistenței tehnice și privind consultanța internă și internațională pentru domeniul său specific de competență;
• orice alte atribuții exercitate de acest minister, stabilite potrivit actelor normative în vigoare, acordurilor internaționale sau altor acte încheiate potrivit dispozițiilor legale aplicabile și corespunzătoare activităților preluate.

Componența noului Guvern:

• Prim-ministru – Ion Marcel Ciolacu
• Viceprim-ministru – Marian Neacșu
• Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne – Cătălin Predoiu
• Viceprim-ministru, ministrul finanțelor – Tanczos Barna

LISTA ministerelor:

• Ministerul Afacerilor Interne – Marian Cătălin Predoiu
• Ministerul Finanțelor – Tanczos Barna
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Sorin Mihai Grindeanu
• Ministerul Justiției – Radu Marinescu
• Ministerul Apărării Naționale – Angel Tîlvăr
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Bogdan Gruia Ivan
• Ministerul Sănătății – Alexandru Rafila
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila Zoltan
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Ionuț Barbu
• Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Simona Bucura Oprescu
• Ministerul Culturii – Natalia Elena Intotero
• Ministerul Educației și Cercetării – Daniel Ovidiu David
• Ministerul Afacerilor Externe – Emilian Horațiu Hurezeanu
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Marcel Ioan Boloș
• Ministerul Energiei – Sebastian Ioan Burduja
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mircea Fechet

Taxele judiciare de timbru vor putea fi încasate în numerar la ghișeele deschise la instanțele de judecată din țară, începând din 21 februarie 2025. Legea nr. 324/2024 pentru completarea art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie, scrie alba24.ro.

Potrivit acesteia, taxele judiciare de timbru vor putea fi încasate în numerar de la debitorul taxei la ghișeele deschise la sediile oricărei instanțe judecătorești. Taxele se transferă, până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare, în contul distinct de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru”, al unității administrativ-teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reședința ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social.

Noile reglementări vor intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv începând cu data de 21 februarie 2025.

În prezent, taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei, în numerar, prin virament bancar sau printr-un sistem electronic de plată la distanță/online, într-un cont distinct de venituri al bugetului local, „Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru”, al unității administrativ-teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reședința ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operațiunilor de transfer, al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.

Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reședința ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plătește în contul bugetului local al unității administrativ-teritoriale în care se află sediul instanței la care se introduce acțiunea sau cererea.

În cazul în care plata a fost efectuată prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor și vizat de instituția de credit, extrasul de cont emis de instituția de credit plătitoare sau orice alt document care atestă viramentul recunoscut de lege prezumă efectuarea plății, până la proba contrară.

Dacă viramentul bancar a fost efectuat prin ordin de plată electronic, documentul emis de bancă prin care se atestă viramentul prezumă efectuarea plății, până la proba contrară.

Dacă plata a fost efectuată printr-un sistem electronic de plată la distanță/online și confirmarea plății este transmisă de sistemul informatic direct debitorului sau/și instanței de judecată, aceasta prezumă efectuarea plății, până la proba contrară. În toate cazurile, debitorul trebuie să individualizeze dosarul sau cererea pentru care a fost făcută plata.

Ieri, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Dorohoi au identificat în trafic, pe drumul national DN 24 A, in comuna Ibănești, un autoturism condus de un bărbat în vârstă de 40 de ani, din municipiul Botoșani.

În urma testării cu aparatul etilotest, rezultatul a indicat o valoare de 0,66 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind condus la spital pentru recoltarea de mostre biologice.

Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.

Fotografia are caracter generic

În prima zi de Crăciun, polițiștii din Hlipiceni au identificat în trafic, pe drumul public, din comuna Lunca, un autoturism condus de un bărbat, de 40 de ani, din comuna Trușesti.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

S-a ales cu dosar penal.