Casa Națională de Asigurări de Sănătate a prezentat vineri principalele noutăți privind asigurările sociale de sănătate prevăzute în Legea 141/2025 care reglementează unele măsuri fiscal-bugetare, noutăți care intră în vigoare de la 1 august.

Începând cu luna august 2025, prin Legea nr. 141/2025, au fost adoptate o serie de măsuri fiscal-bugetare, inclusiv măsuri cu impact în sistemul de asigurări sociale de sănătate, care, prin implementare, să conducă la sustenabilitate și asigurarea serviciilor medicale și medicamentelor necesare bolnavilor, precum și continuitate în acordarea acestora.

Astfel, de la data de 1 august 2025, se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru următoarele categorii de persoane:
* copiii până la vârsta de 18 ani, tineri de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenți, respectiv studenți-doctoranzi (4.491.781 persoane);
* tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului (16.236 persoane);
* femeile însărcinate și lăuzele (24.721 persoane);
* pensionarii cu venituri sub 3.000 lei (2.385.705 persoane);
* persoanele cu handicap (180.159 persoane);
* bolnavii cu afecțiuni oncologice (7.193 persoane) beneficiari de programe naționale de sănătate, care nu au surse de venit;
* persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv (18.168 persoane);
* victimele traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni (17 persoane);
* voluntarii care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor de urgență voluntare, în baza contractului de voluntariat (5 persoane);
* donatorii de celule stem hematopoietice, pentru o perioadă de 10 ani de la donare (0 persoane în evidențele actuale).

Categoriile care au calitate de asigurat până la data de 1 septembrie 2025, potrivit legii, iar după această dată calitatea de asigurat se menține urmare a reținerii la sursă, începând cu data de 1 august 2025, de către plătitorul de venit, a contribuției de 10%, nefiind necesar niciun demers suplimentar din partea acestora:
* pensionarii cu venituri peste 3.000 lei (1.960.804 persoane) – pentru partea care depășește suma de 3.000 lei;
* beneficiarii unor legi speciale (141.376 persoane) – veterani, revoluționari etc.;
* persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj (44.090 persoane);
* persoanele fizice care beneficiază de venit minim de incluziune – ajutor social (323.542 persoane);
* persoanele care se află în concediu de acomodare sau de creștere și îngrijire copil (127.054 persoane).

CNAS a afirmat că persoanele coasigurate (650.431 persoane) au calitatea de asigurat până la data de 1 septembrie 2025. După această dată, aceștia își pot menține calitatea de asigurat în situația în care persoana asigurată care îi are în întreținere va depune declarația unică la organul fiscal (disponibilă pe site-ul ANAF) și va plăti 25% din contribuția calculată la 6 salarii minim brute pe economie (echivalentul a 607,5 lei), iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026 (1.822,5 lei), sau pot face acest demers în nume propriu.

De asemenea, până la data de 1 septembrie 2025 se menține calitatea de asigurat pentru personalul monahal (2.504 persoane), ulterior acesta având posibilitatea să opteze pentru plata contribuției prin depunerea declarației unice la organele fiscale și plata a 25% la data depunerii declarației, iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026.

‘Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate, care nu realizează venituri (58.200 persoane), alții decât cei cu afecțiuni oncologice (7.193 persoane), vor beneficia în continuare de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum și de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora (consultații și spitalizări) cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecțiuni’, precizează CNAS.

Referitor la concediile medicale pentru boală obișnuită (cod indemnizație 01), începând cu data de 1 august 2025, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii se determină în funcție de totalul zilelor de concediu medical acordat pentru fiecare episod de boală, după cum urmează:
* prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul stabilite pentru pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;
* prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile de incapacitate temporară de muncă;
* prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de cel puțin 15 zile de incapacitate temporară de muncă.
* Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă pentru unele boli cardiovasculare se menține la nivelul actual, de 75% din baza de calcul.

‘Pentru concediile medicale eliberate în cadrul unui episod de boală pentru care certificatele de concediu medical inițiale au fost eliberate până la data de 1 august 2025, se aplică dispozițiile legale în vigoare la data eliberării certificatelor de concediu medical inițiale’, afirmă aceeași sursă.

AGERPRES

În timp ce localnicii din Broșteni, Suceava, își caută printre ruine bunurile luate de viituri, politicienii suveraniști Călin Georgescu și George Simion au transformat zona calamitată într-o scenă de campanie, scrie stiripesurse.ro.

În două zile diferite, dar cu același stil populist, cei doi au apărut cu lopeți, camere de filmat și echipe de susținători, blocând drumuri și oferind imagini controversate: fanfară, discursuri „mărețe”, gărzi de corp și zeci de oameni mobilizați să curețe nămolul doar în jurul casei unde s-a filmat Georgescu. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a criticat acțiunile, numindu-le „turism politic pe ruinele oamenilor” și a cerut „sprijin real, nu like-uri și poze”.

Liderii spectrului politic suveranist, Călin Georgescu şi George Simion, care nu demult se afişau împreună la votul pentru preşedintele României, s-au aflat, vineri, la Broşteni, în judeţul Suceava, una dintre localităţile cele mai grav afectate de inundaţii. Au mers separat, nu împreună, iar acţiunea nu doar că a blocat, pe alocuri, la propriu circulaţia pe străzile şi aşa pline de nămol ale micului oraş sucevean, dar a oferit şi imagini ce pot fi catalogate ca fiind bizare: zeci de localnici s-au alăturat pompierilor, pentru a îndepărta nămolul din jurul unei singure case, acolo unde se afla Georgescu, înconjurat de gărzi de corp şi de camere de luat vederi. Acţiunile celor doi au fost catalogate drept populiste de către preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Şoldan, care a anunţat că aşteaptă „să se elibereze zona de anumiţi turişti din ţară” pentru ca acţiunea de curăţare a curţilor şi străzilor să se poată desfăşura aşa cum trebuie, potrivit news.ro.

Cetățenii pot solicita, începând de vineri, Cartea Electronică de Identitate (CEI) la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, indiferent de localitatea în care își au domiciliul.

Ei pot alege ca ridicarea CEI să se facă de la un alt serviciu decât cel unde a fost depusă cererea, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) transmis, vineri, AGERPRES.

Această măsură este utilă pentru persoanele care locuiesc temporar în alt județ, cei care călătoresc frecvent, cetățenii care au nevoie urgentă de un nou act de identitate și nu găsesc locuri disponibile în localitatea de domiciliu.

Programările pentru CEI se pot face online, pe HUB-ul de servicii electronice al MAI: hub.mai.gov.ro/cei/programari/harta, cu prioritate pentru cazurile urgente.

Se recomandă verificarea periodică a platformei, întrucât locurile disponibile se actualizează constant în funcție de anulări.

Persoanele care au prioritate la programare sunt cele cărora le-a expirat actul de identitate sau le va expira în următoarele 60 de zile sau tinerii care solicită primul act de identitate (au împlinit sau vor împlini 14 ani în următoarele 30 de zile). Aceste categorii pot face programări pe o perioadă extinsă de 45 de zile (față de 30 de zile anterior).

Cartea Electronică de Identitate (CEI) este gratuită la prima solicitare pentru orice persoană care a împlinit vârsta de 14 ani sau o va împlini în următoarele 30 de zile, până la data de 30 iunie 2026, datorită finanțării din fonduri europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

Începând cu 1 august 2025, CEI are un cost de 70 lei pentru copiii sub 14 ani sau pentru a doua solicitare (în caz de pierdere, furt, deteriorare, schimbare de date personale etc.).

Cartea de Identitate Simplă (CIS) este disponibilă contra cost, indiferent de situație, la prețul de 40 lei.

AGERPRES

Măsurile de austeritate care au intrat în vigoare vineri în România, impuse de guvern pentru a reduce deficitul bugetar excesiv, cel mai mare din UE, includ creșterea TVA-ului la cărți de la 5% la 11%, o decizie considerată de experți dramatică într-o țară în care oamenii citesc mult mai puțin decât media europeană, scrie agenția spaniolă EFE.

Datele Eurostat pentru anul 2022 arată că numai 30% dintre români au citit cel puțin o carte în anul anterior, față de media de 52% din Uniunea Europeană.

‘Acesta va fi probabil anul cel mai sumbru pentru piața editorială’, a declarat agenției EFE Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România (AER), amintind de recentul faliment al celui de-al doilea distribuitor național de cărți.

‘Creșterea TVA-ului este foarte dură și va provoca dispariția librăriilor și a editurilor. Numai în fața simplei perspective a acestei creșteri am văzut închideri și, din păcate, vom vedea și altele până la sfârșitul anului’, anticipează directorul acestei asociații, care cere eliminarea TVA-ului pentru cărți, nu creșterea acestei taxe.

În opinia sa, acest lucru ar compensa lipsa de acțiune statului în alte domenii, cum ar fi educația și asigurarea bibliotecilor publice cu suficiente cărți.

În comparație, cotele de TVA pentru cărți în alte țări ale UE sunt de 4% în Spania, 5,5% în Franța sau 7% în Germania, în timp ce țări precum Republica Cehă și Irlanda aplică TVA zero pentru cărți.

La cealaltă extremă, cel mai mare TVA pentru cărți se aplică în Danemarca, respectiv 25%, pe locul doi în urma acesteia fiind acum chiar România.

Creșterea TVA-ului la 11% nu doar că nu sprijină librăriile, dar le slăbește și mai mult, subliniază Ana Niculescu de la Cărturești, o rețea de librării cu prezență în toată România.

‘Cu o piață editorială estimată la 200 de milioane de euro, câștigul așteptat (de stat – n.red.) în urma creșterii TVA-ului este ridicol și discutabil. Aceasta va provoca creșterea prețurilor, va diminua vânzările, iar editurile mici riscă să fie închise’, explică Ana Niculescu. Ea amintește un studiu recent al UE care arată că o reducere de 1% a TVA-ului are ca efect o creștere cu 2,7% a numărului cărților cumpărate.

Un alt aspect este impactul asupra literaturii române. Scriitorul și criticul literar Adrian Lesenciuc vorbește despre un ‘dublu impact negativ’. ‘Pe de o parte, va scădea puterea de cumpărare, ceea ce îi va determina pe mulți să renunțe la ceea ce consideră a fi un lux sau ceva inutil. Măsurile de austeritate vor provoca în plus o scădere a vânzărilor și alte efecte în lanț, precum închiderea de librării și edituri’, explică Adrian Lesenciuc.

În orice caz, el avertizează că efectul cel mai substanțial va fi o revenire către prevalența publicațiilor finanțate chiar de autorii lor, independent de valoarea lor literară, o situație similară survenind în anii ’90, după căderea comunismului.

AGERPRES