Alături de colegii de la ISU Vaslui, ISU Iași, ISU Galați și ISU Suceava, salvatorii botoșăneni vor contribui la efortul comun pentru înlăturarea efectelor produse de inundații. Aceștia sunt pregătiți să își desfășoare activitatea pentru cel puțin 48 de ore.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență monitorizează constant situația pentru a se asigura că toate măsurile necesare sunt implementate eficient în gestionarea misiunilor din zona afectată.

În fața naturii dezlănțuite fiecare dintre noi trebuie să știe cum să reacționeze, iar cele mai importante sunt măsurile de protecție, luate din timp. Așadar, aveți grijă să curățați șanțurile și rigolele de scurgere pentru facilitarea evacuării normale a apelor pluviale. Nu aruncaţi peturi, alte ambalaje sau resturi vegetale în albiile apelor curgătoare și nici în şanţurile sau canalele de colectare a apei.

În cazul creșterii debitelor pe anumite cursuri de apă, facem apel la cetățeni să nu le traverseze și să nu se apropie de malurile acestora.

Pe platforma Naţională de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă “FII PREGĂTIT” pot fi consultate ghidurile special create pentru a afla cum vă puteţi proteja în diverse situaţii de urgenţă, generate de fenomene meteo extreme.

Miercuri, 30 iulie 2025, se împlinesc 18 ani de la mutarea la Domnul a Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist Arăpașu, al cincilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, vrednic ierarh și părinte duhovnicesc al neamului românesc. Cu acest prilej, clerul și credincioșii sunt chemați să aducă prinos de rugăciune și recunoștință pentru sufletul celui care a fost păstor blând, ctitor jertfelnic și luminător al Bisericii în vremuri de cumpănă.

Programul comemorativ va cuprinde momente de înaltă încărcătură spirituală, desfășurate în locurile natale ale Preafericirii Sale, acolo unde sufletul Părintelui Patriarh își regăsea mereu liniștea:

– ora 09:00 – Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului, la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din satul Victoria, comuna Stăuceni, ctitorie a Preafericitului Părinte Teoctist;
– ora 11:30 – Slujba de Pomenire la Casa Memorială din satul Tocileni, locul unde, cu simplitate și evlavie, a început drumul său spre slujirea lui Dumnezeu și a oamenilor.

„Vă așteptăm să ne rugăm împreună pentru iertarea păcatelor și veșnica odihnă a Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, părintele, ctitorul și binefăcătorul nostru”, a transmis părintele Bogdan Azamfirei, paroh la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” Victoria.

Preafericitul Părinte Teoctist Arăpașu (1915–2007) a fost o personalitate emblematică a Ortodoxiei românești, păstorind cu înțelepciune Biserica într-o perioadă marcată de încercări istorice. Răbdarea, smerenia și râvna sa au făcut ca, în timpul păstoririi Preafericirii Sale, să fie înălțate zeci de biserici și mănăstiri, iar glasul Ortodoxiei românești să răsune, cu demnitate, atât în țară, cât și în străinătate.

Anul acesta, comemorarea a 18 ani de la trecerea sa la Domnul capătă o simbolistică aparte: majoratul unei memorii care nu se stinge, ci se maturizează în inimile tuturor celor care l-au cunoscut, l-au prețuit sau i-au aflat chipul blând din fotografii și cuvinte mărturisitoare.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, spune că românii trebuie să fie pregătiți să reziste până la 7 zile fără ajutor extern. Măsurile de pregătire a populației în situații de criză au fost discutate inclusiv în cadrul Consiliului JAI. Au fost reamintite în contextul inundațiilor din nord-estul țării și fenomenelor meteo extreme, informează alba24.ro.

Ministrul spune că situațiile de criză cauzate de inundații sau incendii severe au sunt din ce în ce mai dese și pun presiune pe toate sistemele de apărare civilă din Europa. Acesta a amintit și de contextul geopolitic regional plin de provicări.

Predoiu spune că la MAI se încearcă integrarea acțiunii DSU, IGSU cu cea a Jandarmeriei și Poliției de Frontieră și precizează că trebuie integrade la nivel European.

Însă susține că trebuie dezvoltată o cultură a prevenției și că populația trebuie pregătită. În situații de criză, când sunt necesare intervenții în mai multe locații din țară sau din UE, forțele de intervenție nu vor putea ajunge în același timp la toți cetățenii. Astfel, aceștia trebuie să știe cum să se descurce singuri, o perioadă.

„S-a discutat ipoteza în care pe un întreg areal național sau multinațional, înțelegeți la ce se făcea aluzie la JAI, ai provocări de apărare civilă, în astfel de situații niciun stat din Europa nu poate instantaneu să intervină, că nu sunt resurse. Pot cădea sisteme, dacă atacul e cibernetic.

Și atunci e important să ajutăm formarea unei culturi la nivel de cetățean, familie, comunitate, care să ia în calcul capacitatea de a rezista, de a subzista, un anumit interval de timp până când instituțiile guvernamentale au timp să ajungă și să intervină. Asta întărește reziliența la nivel național”, a spus ministrul, potrivit antena3.ro.

Pregătirea pentru situații de criză

Și Raed Arafat, șeful DSU, s-a referit la capacitatea cetățenilor de a rezista o perioadă de timp în situații de urgență. Acesta a amintit intervale de timp de la 72 de ore la 10 zile.

”Minimul 72 de ore, care se poate extinde la 10 zile. Oamenii trebuie să aibă apă, alimente neperisabile, congelate. Trebuie să aibă radio cu baterii, să asculte în cazul în care îi sunt transmise informații. Trebuie să aibă medicamente, să nu fie nevoiți să meargă la farmacii. Pregătirea înseamnă rezervă în casă, să poți supraviețui 72 de ore fără să depinzi de stat. Dacă statul are intervenții s-ar putea să nu poată interveni. Trebuie să aibă oamenii bani cash”, a spus Arafat.

Potrivit Uniunii Europene, necesarul recomandat pentru populație, pentru a rezista 72 de ore, se compune din alimente, apă, o lanternă, o baterie externă, un radio și bani în numerar. De asemenea, kitul de supraviețuire ar mai trebui să conțină o trusă medicală și medicamente.

Comisia Europeană a declarat, în noua sa strategie de pregătire pentru crize și amenințări, că UE se pregătește pentru riscuri, precum dezastre naturale, atacuri cibernetice și crize geopolitice, inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate împotriva țărilor membre.

Kit de supraviețuire în situații de urgență

Alimente și apă

• Apă potabilă: cel puțin 2 litri/persoană/zi, pentru minimum 3 zile. Ideal: rezerve pentru 7 zile.
• Alimente neperisabile: conserve, batoane proteice, orez, paste, biscuiți, lapte praf, mâncare deshidratată.
• Deschizător de conserve manual.

Surse alternative de iluminat

• Lanternă cu baterii de rezervă sau lanternă reîncărcabilă cu manivelă/energie solară.
• Lămpi cu LED pe baterii, lumânări (folosite cu grijă), chibrituri și brichete.

Comunicare

• Radio cu baterii sau cu manivelă, pentru a asculta buletine informative în caz că internetul și telefonia nu funcționează.
• Power bank-uri complet încărcate pentru telefoane.
• Listă scrisă cu numere de telefon importante.

Echipamente și materiale de bază

• Trusă de prim ajutor completă.
• Generator portabil (pentru uz domestic, folosit doar în spații ventilate).
• Saci de dormit, pături groase și îmbrăcăminte termoizolantă.
• Produse de igienă: hârtie igienică, șervețele umede, săpun, dezinfectant, pastă și periuță de dinți.
• Kit de scule de bază: șurubelnițe, clește, bandă adezivă, briceag multifuncțional.
• Hartă fizică a zonei.

Siguranță și documente

• Documentele importante păstrate într-un dosar impermeabil (acte de identitate, contracte, polițe de asigurare etc.).
• Bani cash, în bancnote mici — în lipsa curentului, plățile cu cardul ar putea deveni imposibile.
• Plan de evacuare și punct de întâlnire cu familia, în cazul în care sunteți separați.

Sfaturi suplimentare:

• Verifică periodic starea proviziilor: alimentele expirate trebuie înlocuite.
• Ține rezerva într-un loc accesibil, cunoscut de toți membrii familiei.
• Dacă ai animale de companie, pregătește și pentru ele apă, hrană și eventual medicamente.
• Participă la simulări sau exerciții locale de protecție civilă.

Premierul Ilie Bolojan a susținut marți, 29 iulie, o conferință de presă la Palatul Victoria, având ca temă pensiile speciale. Șeful Executivului a propus ca pensia unui magistrat să nu mai depășească 70% din valoarea ultimului salariu net încasat, comparativ cu actualul sistem, care permite stabilirea pensiei la 80% din salariul brut, scrie alba24.ro.

De asemenea, se propune creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie a magistraților la vârsta standard de pensionare de 65 de ani.

Principalele declarații făcute de Ilie Bolojan:

„Avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze care nu le-am îndeplinit. Dintre care peste 230 de milioane de euro sunt sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România și avem ca termen luna noiembrie.

În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public și privat, apare o nedreptate socială. De asemenea, rezolvarea acestei probleme dar și a sistemului de salarizare din justiție ține de eficiența acestui sistem și ține de îmbunătățirea actului de justiție din România. Se presupune că atunci când un om este la maturitatea vârstei profesionale, peste 45-50 de ani, după ce a acumulat o experiență importantă în profesie, să poată pune această experiență în serviciul public.

Cu siguranță, atunci când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare (…) cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită”

Problemele acumulate în zona de justiție:

• Una din problemele majore este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi de magistrați ies la pensie la 47 – 48 – 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. Este o problemă de calitate și o problemă de sustenabilitate în anii următori, pentru că nu avem oameni care să înlocuiască, generațiile care vin și intră în perioada activă sunt la jumătate sau și mai mici. Avem o criză a forței de muncă. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare și să elimine această problemă.
• O a doua problemă este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut ani înainte de 2020 în care practic, datorită formulei prevăzută de lege, și anume că pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut. În fapt, 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Deci ani de zile, pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private sau altor forme în care cetățeanul aflat în activitate își plătește el pentru că vrea să aibă o pensie mai mare. S-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat dar nu mai mult decât ultimul venit. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile din această zonă au fost la nivelul ultimului salariu. Dacă facem un calcul al unei pensii medii în justiție constatăm că aceasta se ridică la 24.000-25.000 de lei, deci aproximativ 5.000 de euro. Dacă faceți o comparație cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 și 600 de euro, ne dăm seama că este o diferență foarte mare. Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere încât pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu. Astăzi, actuala prevedere ne duce în această direcție.
• A treia problemă pe care o avem, dar care nu este rezolvată prin această propunere pentru că trebuie gândită o lege de salarizare care nu se poate face într-un termen foarte scurt, estimez că se poate face până la toamnă, pe baza unui dialog cu sistemul de justiție. Avem deci legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare și care demulte ori au fost forțate în interpretarea lor. (…) În ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțele din România, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale care s-au bazat pe aspecte care țin de discriminare salarială, faptul că la un Parchet special sunt salarii mai mari ca la un Parchet normal a fost considerată o discriminare, pe acordarea de sporuri, pe condiții necorespunzătoare de muncă, pe așa numitul VRS – valoare de referință sectorială – care înseamnă un indicator de creștere a salariilor. Cert este că în urma acestor sentințe în cascadă, guvernele României din ultimii ani au pregătit și au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ 2 miliarde de euro diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări, cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Mai există încă un stoc de sentințe, pentru că aceste sume au fost recalculate, evaluate, alte miliarde de lei, sume importante pentru statul român care nu le poate prevedea. E nevoie să intervenit pentru a veni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, care să fie clară. Nu se pune problema să venim cu legi care reduc salariile, ci pur și simplu pentru a avea predictibilitate și a evita aceste procese care nu sunt la locul lor.

Creșterea vârstei de pensionare

În primul rând legat de vârstă și vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie la vârsta standard de pensionare de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, care permite o pensionare la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii la 35 de ani.

Există posibilitatea ca un magistrat să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente la pensie. Aceste prevederi sunt menite să crească vârsta de pensionare (…) și să avem întregul corp al magistraților în activitate la maturitatea vârstei profesionale.

Un al doilea element este cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările Uniunii Europene, în afară de specificul fiecărei țări, de ușoare diferențe, pot să spun că vârsta de pensionare este cea de 65 de ani în aproape toate țările, cu posibilitatea de muncă până la 68 – 70 de ani. În ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor din ultimii ani de activitate. Din această medie sunt calculate diferite procente. În cele mai multe țări există o formulă care ne duce situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60-70% din câștigurile nete din ultimii ani de activitate.

Valoarea pensiei unui magistrat, de maxim 70% din ultimul salariu net

Am făcut o propunere care ține de acest principiu de bază dar și de formulele aflate în legislația românească. Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariul net. Deci nu 80% din ultimul salariu brut ci maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările Uniunii Europene. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani de zile, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”.